Connect with us

ACTUALITATE

Anul Nou – 2020, an bisect. Luna februarie va avea 29 de zile

Publicat



Anul 2020 este an bisect, cu 366 zile, luna februarie având 29 zile. Din patru în patru ani este nevoie ca lunii februarie să-i fie adăugată o zi.

Cum a apărut calendarul

În anul 46 î.Hr., la iniţiativa lui Caius Iulius (100 î.Hr. – 44 î.Hr.), s-a trecut la alcătuirea unui nou calendar. Despre calendarul folosit la data respectivă, calendarul roman, nu s-au păstrat date precise privind apariţia acestuia. Se pare că de la mijlocul sec. VIII î.Hr. romanii au folosit un ciclu care avea 10 luni pe care l-au numit “annus”, de unde denumirea în limba română de an.

Era un calendar lunar foarte complicat, bazat pe fazele Lunii. Apoi, lunile au căpătat şi un nume. Prima lună a anului a fost numită Martius în cinstea zeului Marte, a doua aprilie (lat. aperio, ire = a deschide), deoarece în aprilie se deschid mugurii plantelor. În secolul al VII-lea î.Hr., s-au adăugat încă două luni: ianuarie şi februarie (lat. februaris, onis = purificare, curăţire – legat de ritualul curăţirii ce se făcea anual la 15 februarie). Această lună era închinată zeului împărăţiei subpământene Februs.

În anul 46 î.Hr. grupul de astronomi din Alexandria a lucrat sub conducerea lui Sosigene, reuşind să alcătuiască un nou calendar, la baza căruia se afla mişcarea Soarelui în decurs de un an. Anul a fost împărţit în 12 luni cu denumirile anterioare. Anul era stabilit la 365 zile, astfel că într-un ciclu erau trei ani de 365 zile şi un al patrulea de 366 de zile, numit an bisect, ziua suplimentară ce trebuia adăugată la fiecare patru ani era 24 februarie, prin dublarea ei, potrivit timeanddate.com.

Noul calendar iulian (cunoscut şi sub numele de “stilul vechi”) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 45 î.Hr. El s-a remarcat prin simplitatea sa. Datorită faptului că anul iulian era mai mare decât anul tropic, la intervalul de 128 de ani rămânea în urmă cu o zi. Formula calendarului iulian pentru a calcula anii bisecţi a făcut ca aceşti ani să se repete prea des, iar în cele din urmă în calendarul iulian sărbătorile religioase importante, cum ar fi Paştele nu se mai sincroniza cu data fixă pentru evenimentul astronomic, echinocţiul de primăvară, şi a ajuns să fie sărbătorit înaintea acestui eveniment, potrivit thoughtco.com/gregorian-calendar. Astfel, în timp punerea în concordanţă a anului calendaristic cu cel tropic a devenit deosebit de stringentă.

În a doua jumătate a sec. al XVI-lea, papa Grigore al XIII-lea (1572-1585) a hotărât reforma calendarului iulian, desemnând o comisie de astronomi şi teologi care să lucreze în acest sens. Dintre toate proiectele de reformă studiate de comisia respectivă, în final s-a hotărât adoptarea proiectului propus de astronomul italian Luigi Lilio, profesor de medicină la Universitatea din Perugia.

Este un calendar solar bazat pe un an comun de 365 de zile împărţit în 12 luni de lungimi neregulate, 11 dintre luni au fie 30, fie 31 de zile, în timp ce a doua lună a anului, februarie, are doar 28 de zile în cursul anului comun. Aproximativ, la fiecare patru ani este un an bisect, când se adaugă o zi suplimentară, luna februarie având astfel 29 de zile, ceea ce face ca anul bisect în calendarul gregorian să aibă 366 zile.

Zilele anului din calendarul gregorian sunt împărţite în săptămâni de şapte zile, iar săptămânile sunt numerotate de la 1 la 52 sau 53

La 24 februarie 1582, papa Grigore al XIII-lea a emis bula “Inter gravissimas…”, în care se hotăra ca numărătoarea zilelor să fie decalată cu zece zile înainte, prin respectarea succesiunii zilelor săptămânii. În acest sens, ziua imediat următoare celei de joi 4 octombrie a devenit vineri 15 octombrie 1582, potrivit www.infoplease.com.

Calendarul cu cea mai largă folosire

Noul calendar a fost numit gregorian, în memoria papei Grigore al XIII-lea. Ulterior, s-a trecut la folosirea denumirii de “stilul nou”.

Acest calendar s-a introdus treptat în diferite ţări europene, începând cu cele catolice: Italia, Spania, Portugalia (chiar din 1582); acestea au fost urmate de Franţa (1583); Austria, Boemia, cantoanele elveţiene (1584). Rezistenţă serioasă s-a întâmpinat din partea ţărilor care adoptaseră Reforma. Aici calendarul gregorian a pătruns după 1700: în Germania, Danemarca, Norvegia; Anglia (1752) şi în Suedia (1753).

În România a fost introdus calendarul pe stil nou în anul 1919 de către guvernul condus de Ion I. C. Brătianu. Astfel, data de 1 aprilie 1919 a devenit data de 14 aprilie 1919. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Ministrul de externe german vrea libertăți speciale pentru cei vaccinați împotriva COVID-19

Publicat

Oamenii care au fost vaccinați împotriva COVID-19 ar trebui să poată merge la restaurante și cinematografe mai devreme decât alții, a spus ministrul afacerilor externe al Germaniei, Heiko Maas.

Opinia ministrului contrazice alți membri ai cabinetului care până acum s-au opus libertăților speciale pentru cei vaccinați, scrie Reuters, citat de Mediafax.

Heiko Maas a declarat că statul a restricționat masiv drepturile de bază ale oamenilor pentru a reduce răspândirea coronavirusului și pentru a evita supraîncărcarea spitalelor.

„Nu a deocamdată clar în ce măsură persoanele vaccinate îi pot infecta pe ceilalți”, a declarat Maas pentru ziarul Bild: „Ceea ce este clar, însă, este că o persoană vaccinată nu mai ia vreun aparat de ventilaţie de la nimeni. Iar acest lucru elimină cel puțin un motiv pentru restricționarea drepturilor fundamentale”.

Aproximativ 1 milion de persoane din Germania fuseseră vaccinate până vineri, potrivit Institutului Robert Koch.

Comentariile lui Maas contrastează cu alți miniștri germani, care s-au opus unor astfel de drepturi speciale, temându-se că ar putea duce la inegalități în societate într-un moment în care nu toată lumea are ocazia să fie vaccinată.

Ministrul de interne Horst Seehofer spunea că distincția dintre persoanele vaccinate și cele nevaccinate ar echivala cu vaccinarea obligatorie.

Germania a prelungit restricțiile până cel puțin la sfârșitul lunii ianuarie.

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ministerul Educaţiei, despre vaccinarea în școli. Au prioritate educatorii, învățătorii și profesorii care vor începe școala fizic pe 8 februarie

Publicat

Ministerul Educaţiei a transmis către inspectoratele şcolare o notă în care solicită înscrierea cu prioritate a angajaţilor din învăţământul preşcolar şi a celor din unităţilor de învăţământ preuniversitar, care urmează să funcţioneze cu prezenţă fizică începând cu data de 8 februarie.

”Având în vedere faptul că începând cu data de 17 decembrie 2020 a intrat în vigoare HG nr. 1.031/2020 privind aprobarea Strategiei de vaccinare împotriva COVID-19 în România, precum şi faptul că a fost deschisă etapa a II-a de vaccinare împotriva COVID-19, care include populaţia cu grad de risc şi lucrătorii care desfăşoară activităţi în domenii-cheie/esenţiale, printre care personalul din unităţile şi instituţiile de învăţământ, vă solicităm să diseminaţi informaţiile către toate unităţile de învăţământ în vederea întreprinderii măsurilor necesare pentru asigurarea accesului personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic la programul de vaccinare împotriva COVID-19”, se arată în nota transmisă inspectoratelor judeţene.

În acest sens, fiecare unitate de învăţământ va desemna o persoană responsabilă cu înregistrarea unităţii de învăţământ preuniversitar pe platforma alocată campaniei de vaccinare, centralizarea datelor de identitate şi programarea la vaccinare a personalului angajat în respectiva unitate.

Informaţiile cu privire la acţiunea de vaccinare pot fi/trebuie să fie accesate pe linkul: https://vaccinare-covid.gov.ro/platforma-programare/, menţionează sursa citată.

De asemenea, Ministerul Educaţiei solicită înscrierea cu prioritate a următoarelor categorii:

* angajaţii din învăţământul preşcolar (unde nu este obligatoriu portul măştii de către copii) şi cadrele didactice care lucrează nemijlocit cu elevii;

* angajaţii unităţilor de învăţământ preuniversitar care urmează să funcţioneze cu prezenţă fizică începând cu data de 8 februarie 2021.

Fiecare unitate de învăţământ preuniversitar va transmite inspectoratului şcolar judeţean/ IŞMB numele persoanei responsabile cu acţiunea de vaccinare, funcţia şi datele de contact ale acesteia în cursul zilei 18 ianuarie, până la ora 16,00, urmând ca inspectoratele şcolare judeţene/IŞMB să transmită situaţia către Ministerul Educaţiei până marţi, ora 12,00, se mai arată în documentul semnat de ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Marea Britanie speră să poată lua în considerare relaxarea lockdown-ului în martie

Publicat

Guvernul Marii Britanii speră că își poată îndeplini obiectivul de vaccinare și să poată lua în considerare relaxarea restricțiilor până în martie, a declarat duminică ministrul de externe britanic Dominic Raab.

Țara, care are cel mai mare număr de morți din Europa din cauza COVID-19, se află în lockdown național din 5 ianuarie, când școlile au fost închise pentru majoritatea elevilor, afacerile neesențiale au fost închise publicului, iar oamenilor li s-a impus să lucreze de acasă, când este posibil, conform Reuters.

„Ceea ce vrem să facem este să ieșim din acest blocaj național cât mai curând posibil”, a declarat Raab pentru televiziunea Sky News.

„Până la începutul primăverii, sperăm până în martie, vom fi în măsură să luăm aceste decizii. Cred că este corect să spunem că nu vom face totul dintr-o singură dată”, a afirmat Dominic Raab.

Autoritățile au stabilit o campanie masivă de vaccinare a populaţiei, urmând să fie vaccinate peste 13 milioane de persoane până la jumătatea lunii februarie.

Ziarul Sunday Times susține că miniștrii britanici au ajuns la un acord pentru aprobarea unui plan în trei puncte care ar putea duce la ridicarea unor restricții la începutul lunii martie.

Miercuri, Marea Britanie a înregistrat un număr record de decese asociate COVID-19 de la începutul pandemiei, de 1.564. Spitalele sunt copleşite de internări și din cauza noii tulpini mai contagioase a coronavirusului, care a dus la o creştere masivă a cazurilor.

Sursă: Mediafax

Citește mai departe

ACTUALITATE

A V-a tranşă de vaccin Pfizer soseşte în România. 87.750 de noi doze, distribuite în ţară

Publicat

A cincea tranşă de vaccin anti-COVID de la Pfizer BioNTech, care constă în 87.750 de doze, va ajunge luni în România, pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara.

Potrivit unui comunicat al Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră.

Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă.

Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară, fiind distribuite 87.750 de noi doze, după cum urmează:

* Centrul Regional de Distribuţie Bucureşti – 33.930;

* Centrul Regional de Distribuţie Braşov – 11.700;

* Centrul Regional de Distribuţie Cluj – 9.360;

* Centrul Regional de Distribuţie Constanţa – 8.190;

* Centrul Regional de Distribuţie Craiova – 7.020;

* Centrul Regional de Distribuţie Iaşi – 10.530;

* Centrul Regional de Distribuţie Timişoara – 7.020 doze.

În centrele de vaccinare se vor utiliza atât doze recepţionate de România în tranşa curentă, cât şi în tranşele anterioare, pe baza solicitărilor transmise la Centrul Naţional şi centrele regionale de depozitare, prin direcţiile de sănătate publică judeţene şi cea a municipiului Bucureşti, precizează sursa citată.

În data de 15 ianuarie a debutat etapa a II-a a campaniei de vaccinare, destinată persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, persoanelor cu boli cronice, indiferent de vârstă, precum şi personalului-cheie care desfăşoară activităţi în domenii esenţiale.

În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziţie de firma producătoare, sens în care, săptămânal, ţara noastră primeşte tranşele de vaccin necesare imunizării populaţiei.

Pe măsură ce noile tranşe ajung în România, aplicaţia de programare şi adresa se actualizează şi permite continuarea procesului de programare pentru categoriile populaţionale aflate în etapa curentă.

În ceea ce priveşte calendarul de livrare a dozelor, compania Pfizer a anunţat revenirea la programul iniţial de livrări către Uniunea Europeană începând cu săptămâna 25 ianuarie, cu cantităţi crescute începând cu săptămâna 15 februarie. Agerpres

Citește mai departe