Connect with us

ECONOMIE

Anunț important. Cu cât cresc pensiile, salariile și alocațiile copiilor

Publicat

Pensia minimă va crește de la 800 la 1.000 de lei, anunță Nicolae Ciucă. El precizează că alocațiile copiilor vor crește la 243 lei, iar salariul minim la 2.550 lei. Impactul bugetar depășește 13 miliarde de lei.

„Au fost stabilite următoarele elemente: va crește pensia minimă de la 800 la 1000 de lei, o să fie indexate pensiile cu 10%, pentru cei care au un cuantum între 1000 și 1600 de lei, se va acorda un cuantum de indemnizație de 1200 de lei, de la începutul anului viitor, doar pentru anul viitor. Cei care au pensie mai mare de 4000 de lei, nu o să mai fie scutiți de plata CASS-ului. De asemenea, se va acorda cea de-a 13 indemnizație pentru persoanele cu handicap. Pentru copiii între o zi și doi ani se va asigura plata a 600 de lei lunar, iar alocația va crește la 243 de lei. De asemenea, salariul minim va crește la 2550”, a anunțat Nicolae Ciucă.

El precizează că impactul bugetar total va fi de 13,6 miliarde de lei.

„Urmează ca prin măsurile care o să fie asigurate în tot ceea ce înseamnă colectarea taxelor și partea de dublare a redevențelor să se găsească soluții, plus celelalte măsuri fiscale, care o să fie. Fără taxă pe lux, nu o să fie crescute taxele. O să rămânem pe cotă unică și, de asemenea, asigurăm pe toată lumea că o să alocăm 7% din PIB”, conchide Ciucă.

Declarațiile acestuia, care este susținut de PNL pentru a deveni premier, au fost făcute după negocierile cu UDMR și PSD. MEDIAFAX

Citește Romania24.ro pe Google News


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Sorin Grindeanu: România va investi 73 de miliarde de euro în infrastructură în următorii 10 ani

Publicat

sorin grindeanu sursa facebook

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunță că planul investițional privind infrastructura din România are prevăzută suma de 73 de miliarde de euro. Planul urmează să fie aprobat peste câteva zile de Comisia Europeană și va fi implementat în următorii 10 ani.

Potrivit ministrului Sorin Grindeanu, planul de investiții este realizat în legătură cu master planul de transport al României.

„Avem un master plan de transport care a fost aprobat în 2016 și care are ok-ul Comisiei Europene. În aceste zile trebuie să fie aprobat planul investițional pentru următoarea decadă, este în strânsă legătură cu master planul”, a declarat Sorin Grindeanu, marți, la Antena 3.

Este vorba despre suma de „73 de miliarde de euro cu diverse surse de finanțare”, a anunțat Grindeanu.

„Așteptăm ultimele discuțiile cu Comisia astfel încât până la sfârșitul anului să dăm o hotărâre de Guvern legată de acest plan investițional”, a precizat Sorin Grindeanu.

Principalele surse de finanțare vor fi de la bugetul de stat, din PNRR și din fonduri europene. MEDIAFAX

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ACTUALITATE

Trei oraşe din Transilvania vor fi legate în decembrie de infrastructura vest-europeană

Publicat

autostrada pitesti bucuresti generic 590x354 1 400x240

Cluj-Napoca, Alba Iulia şi Târgu Mureş vor fi conectate la infrastructura vest-europeană de autostrăzi datorită celor 30 de kilometri de drum rapid ce sunt inauguraţi marți, respectiv în cursul lunii decembrie. În Muntenia şi Moldova proiectele întârzie, scrie Ziarul Financiar.

De 1 decembrie se va putea circula în premieră de la Sibiu la Cluj-Napoca pe un drum modern după ce va fi deschisă circulaţia pe lotul al doilea de 24 km al autostrăzii A10 Sebeş-Turda. Lotul va fi dat în circulaţie, însă nu va fi recepţionat, iar recepţia va fi cel mai probabil realizată în priumăvara anului 2022.

Cei 70 km dintre Sebeş şi Turda sunt astfel gata la şapte ani de la demararea lucrărilor. Spre comparaţie, autorităţile şi-au asumat să construiască A7 de 320 km de la Ploieşti la Paşcani până în 2026, adică în cinci ani în condiţiile în care lucrările încă nu au demarat.

Pe lângă cei 24 km din A10 ar mai putea fi gata încă 4,5 km din Autostrada Transilvania, între Tg. Mureş şi Ungheni. Mai departe, lotul dintre Câmpia Turzii şi Ogra, de aproape 16 km, a fost relicitat după rezilierea contractului cu firma românească Straco.

În martie 2021 când a fost reziliat, lucrările erau la 37% iar dacă ritmul este susţinut, după relicitare, în 2022 drumul ar putea fi gata. Astfel din 2022 Clujul va fi legat pe autostradă atât de Tg. Mureş cât şi de Sibiu, iar din Vest, de la Viena sau Budapesta se va putea ajunge pe autostradă până la Cluj-Napoca sau Tg. Mureş – cu excepţia lotului din A1 unde vor fi construite ecoductele. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Furnizorul de căldură în sistem centralizat din Tulcea riscă să rămână fără gazele naturale

Publicat

calorifer caldura 400x240

Singurul furnizor de energie termică în sistem centralizat din municipiul Tulcea va rămâne fără gaze naturale săptămâna viitoare, dacă nu va plăti până la finele acestei săptămâni peste 950.000 de lei, debit pentru care s-a depăşit cu peste 120 de zile termenul de plată.

Într-un comunicat remis presei marţi de societatea Energoterm SA, situaţia este cauzată de faptul că aleşii locali nu au votat în ultima şedinţă în plen proiectul de hotărâre privind majorarea preţului căldurii furnizate în sistem centralizat.

„La această oră, societatea Energoterm se confruntă cu iminenţa opririi gazului, deoarece tariful actual de 531,15 lei/Gcal nu acoperă cheltuielile cu gazele naturale şi energia electrică şi a primit somaţie de la furnizorul de gaz pentru sistarea acestuia cu data de 6 decembrie 2021. Menţionăm că situaţia generată în şedinţa din data de 25 noiembrie 2021 este una fără precedent, iar votul negativ al consilierilor locali a însemnat menţinerea preţului pentru încă o lună în schimbul falimentului Energoterm şi sistarea căldurii către toţi abonaţii”, arată sursa amintită.

Primarul municipiului Tulcea, Ştefan Ilie, a precizat pentru AGERPRES că până la data de 3 decembrie societatea Energoterm SA trebuie să transmită către furnizorul de gaze naturale dovada plăţii sumei de 950.294,93 de lei, sumă pentru care s-a depăşit deja cu peste 120 de zile termenul de plată.

„În caz contrar, vom fi nevoiţi să sistăm furnizarea gazelor naturale începând cu data de 6 decembrie 2021, ora 7,00, conform contractului de furnizare gaze naturale nr. 3549/15.07.2021, art. 10.2, lit. a). De asemenea, vă aducem la cunoştinţă valoarea aproximativă aferentă consumului lunii noiembrie în valoare de 6.247.888,69 lei”, se arată în citaţia primită de societatea Energoterm SA.

În luna septembrie, societatea Energoterm SA a înaintat spre avizare autorităţii în domeniu tariful de producere, transport şi distribuţie a energiei termice, ca urmare a creşterii preţurilor la gaze naturale, energie electrică şi certificate de emisii gaze cu efect de seră, noul preţ de producţie al căldurii fiind de 1.071,13 lei/Gcal, cu circa 70% mai mare decât cel plătit în prezent.

Societatea din subordinea Consiliului local a primit avizul luna aceasta, dar aleşii locali PSD, USR şi PER au refuzat să voteze proiectul de hotărâre care viza atât majorarea preţului de producţie a căldurii, dar şi creşterea subvenţiei acordate de Primărie, aşa încât a rămas în vigoare vechiul preţ – 531,15 lei/gigacalorie.

„Proiectul de hotărâre mai prevedea ca Primăria să acorde o subvenţie de 27,743 milioane lei, alocări de la bugetul local şi bugetul de stat, adică 58% din preţul gigacaloriei, iar populaţia să plătească restul de 42%. În plus, până la data şedinţei de Consiliu Local, Primăria Municipiului Tulcea a achitat către Energoterm subvenţia pentru populaţie aferentă lunilor octombrie şi noiembrie, în sumă de 5 milioane lei, astfel încât subvenţia totală alocată pentru populaţie în perioada octombrie 2021 – aprilie 2022 ar fi totalizat 32,743 milioane lei”, se specifică în comunicatul societăţii Energoterm SA.

Societatea are circa 7.000 de abonaţi. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Se anunță noi scumpiri. Preşedintele Sindalimenta: Producătorii vor încerca să păstreze cât pot preţurile actuale

Publicat

cumparaturi

Producătorii români vor păstra, cel puţin în această perioadă, preţurile actuale la alimente, oricum majorate deja cu 15-20%, chiar dacă înregistrează costuri suplimentare şi influenţe semnificative din cauza scumpirii energiei, gazelor naturale şi a nutreţurilor, însă, începând de anul viitor, va exista cu siguranţă o actualizare a acestor preţuri, susţine preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară – Sindalimenta, Dragoş Frumosu.

„Oricum la o parte din alimente preţurile au crescut. Nu este sfârşitul şi sigur nu este o veste bună. La pâine şi produse de panificaţie preţurile au crescut cam cu 15-20%, la uleiul de floarea soarelui în jur de 20%, la lactate 4-5 procente. La carnea de porc încă nu s-a întâmplat nimic, pentru că mai erau stocuri. Discutăm în primul rând despre carnea de porc din import, pentru că noi importăm cam 80 chiar 85%. Având în vedere fenomenele care au fost în Germania şi în alte state europene referitoare la pesta porcină africană şi având cantităţi destul de mari, (…) s-a exportat carne de porc, începând de acum câteva luni, chiar sub preţul de cost al fermierilor români. Acest lucru i-a încurcat teribil de tare pe fermierii noştri care şi aşa se chinuiesc să trăiască, să rămână la suprafaţă, dar fenomenul nu a putut fi oprit, pentru că discutăm de o piaţă liberă. Probabil o creştere la carnea de porc s-ar putea vedea abia după 1 ianuarie şi va fi cam de 10%, pentru că orice majorare a preţurilor pe fondul puterii de cumpărare scăzute a românilor va conduce la scăderea vânzărilor”, a declarat, pentru AGERPRES, Dragoş Frumosu.

Acesta susţine că şi în cazul preparatelor o cantitate importantă de carne de porc ce provine din import vine pe ultima perioadă în urma procesului de congelare şi are un preţ mai redus.

„Fiind congelată carnea, venind în ultima perioadă a procesului de congelare, sigur că ea are şi un preţ mai redus”

„Fiind congelată carnea, venind în ultima perioadă a procesului de congelare, sigur că ea are şi un preţ mai redus. Este şi unul dintre motivele pentru care noi nu reuşim să ne ridicăm cu porcii din fermele româneşti. Sigur, mai sunt şi alte cauze, respectiv subvenţia, care este mai mică pentru noi, şi nu numai: evident creşterea preţurilor la tot ceea ce înseamnă energie electrică, gaze, nutreţuri, inputuri”, a explicat el.

În opinia sa, producătorii vor încerca să păstreze „cât pot” preţurile actuale la alimente, deşi în unele sectoare influenţa majorării preţurilor la energie, combustibili şi nutreţuri în costuri este şi de 60%.

„Din discuţiile pe care le-am avut deja cu anumiţi producători, cam toţi încearcă, de fapt, în afară de scumpirile care există deja, să păstreze preţul cât pot. Nu putem să băgăm mâna în foc pentru comercianţi, cu toate că şi ei au cheltuieli suplimentare în perioada următoare cu energia, transportul, combustibilul. Efectele creşterii preţurilor la energie, gaze, combustibili, nutreţuri ar putea conduce la creşteri destul de mari.

Influenţa acestor preţuri într-un kilogram de carne de pasăre se duce undeva spre 60%

De exemplu, influenţa acestor preţuri într-un kilogram de carne de pasăre se duce undeva spre 60%. Dacă discutăm de carnea de pasăre şi nu de fermele mici, ci de fermele mari şi chiar de abatoare, cel puţin 2-3 abatoare s-ar putea la nivel naţional să se închidă după aceste efecte negative, desigur, dacă nu se iau anumite măsuri care să le sprijine puţin să reziste. Este evident că se încearcă cât se poate această menţinere a preţurilor. Cu scumpirile care au fost, mai mult ca sigur că ele vor fi actualizate undeva începând cu 1 februarie”, a subliniat Dragoş Frumosu.

Potrivit sursei citate, ianuarie este o lună mai slabă în vânzări la carne şi preparate din carne

Potrivit sursei citate, ianuarie este o lună mai slabă în vânzări la carne şi preparate din carne, deoarece oamenii mai au rezerve după achiziţiile făcute în preajma sărbătorilor, dar de la 1 februarie tot ceea ce înseamnă aceste influenţe în costurile unui produs alimentar se vor resimţi mult mai mult.

„Eu cred că în panificaţie, în afară de creşterea de 15-20% până în acest moment, se va adăuga mai mult ca sigur 10-15% şi aici creşterile reale, influenţate de tot ceea ce se întâmplă, conduc undeva spre 60%. Este foarte mult. Dacă urmărim evoluţia din anii anteriori a preţului la produsele alimentare – şi mă refer strict la producătorii români – aceştia nu au scumpit decât în momentul în care nu au mai putut respira. Ori, lucrul acesta se va întâmpla categoric după 1 ianuarie”, a explicat liderul Sindalimenta.

Frumosu susţine că statul ar trebui să ia nişte măsuri de compensare, care să anuleze o parte din aceste creşteri de preţuri, făcând referire în primul rând la anumite măsuri de relaxare fiscală, precum reducerea taxelor pe salarii.

„De la 1 ianuarie creşte şi salariul minim pe economie, salariu care oricum este mic pentru români”

„De la 1 ianuarie creşte şi salariul minim pe economie, salariu care oricum este mic pentru români. Există o lege a coşului minim, iar această valoare a coşului minim, care ar trebui calculată în fiecare an, astăzi are o valoare de 2.800 de lei net pe fiecare român. Pentru o familie cu doi copii, această valoare ar trebui să fie pe la 7.200, iar această creştere, pe undeva, este oarecum binevenită, dar nu este suficientă pentru asigurarea unui trai decent pentru care oamenii muncesc. Pe de altă parte, România este ţara cu unele dintre cele mai mari taxe pe salarii în momentul de faţă.

Dacă mintea guvernanţilor ar fi oarecum luminată în perioada următoare, plecând de la considerentul că trebuie făcut ceva să ieşim din această ceaţă, ar trebui să facă o analiză clară a ceea ce înseamnă reducerea taxelor pentru angajatori şi chiar angajat la salariu, pentru că înseamnă un venit net mai mare, înseamnă oxigen mai mult pentru societatea comercială. Am avut discuţii cu cei din industria alimentară, unde oamenii spun aşa: eu plătesc pentru un salariu 45%, dar în condiţiile în care s-ar reduce acest procent cel puţin jumătate l-aş da angajatului şi aş câştiga şi eu. Cred că într-un dialog cu patronatele şi cu oameni responsabili, care înţeleg situaţia socială şi economică a României, s-ar putea ajunge la o relaxare a fiscalităţii şi ar fi o primă măsură de sprijin”, a transmis Dragoş Frumosu.

Reducerea în continuare a TVA la produsele alimentare şi introducerea unor grile de impozitare

Totodată, el mai susţine reducerea în continuare a TVA la produsele alimentare şi introducerea unor grile de impozitare.

„Putem vorbi, de ce nu, de anumite grile de impozite, nu i-aş spune chiar acel impozit progresiv de care vorbeşte PSD, dar foarte mulţi angajatori plătesc o parte din angajaţi cu salariul minim pe economie şi le dau din buzunar bani în plus. Asta înseamnă o economie subterană, înseamnă muncă la negru parţial, pentru că plătesc numai o parte pe stat (statul de plată – n. r.) şi înseamnă că angajatul pierde enorm privind asigurările de sănătate pensie, şomaj etc. Dacă cineva ar face o analiză competentă vizavi de acest fenomen, ar putea trage concluzia că, dacă se reduc taxele, s-ar putea să se încaseze mai mulţi bani la bugetul statului şi să crească venitul net al românilor”, a arătat Frumosu.

În opinia sa, ar trebui îndreptată atenţia şi către micul producător, astfel încât să existe forme de a-l stimula să intre într-o formă asociativă, pentru că „singur nu rezistă pe piaţă”.

„Efectele negative la tot ceea ce se întâmplă astăzi vor fi dramatice”

„Efectele negative la tot ceea ce se întâmplă astăzi vor fi dramatice. Se vor închide afaceri mici, va creşte numărul şomerilor, statul va cheltui mai mult de la buget, dar, dacă ne îndreptăm atenţia către micul producător, mai ales pe partea de alimente şi nu numai, chiar şi pentru antreprenorii care fac anumite produse, le facilităm anumite lucruri pentru a-i stimula să se asocieze. (…) Nu-i dau producătorului bani, îi dau asociaţiei să îi dea membrului ei, care e producător, şi atunci omul zice: dacă iau banii, produc mai mult, vând mai mult şi pe o perioadă mai îndelungată, dar dacă vreau să-i primesc trebuie să intru în asociaţie. Este un exemplu. Stând de vorbă cu reprezentanţii asociaţiilor se pot găsi o groază de oportunităţi, numai să vrem să le facem”, a menţionat liderul sindical.

Nu în ultimul rând, preşedintele Sindalimenta a subliniat importanţa măsurilor legate de plafonarea preţurilor la energie şi gaze naturale, dar şi găsirea unor soluţii pentru sistemul energetic din România, „unde nu s-a investit absolut nimic în ultimii 30 de ani”.

„Acum 20 de ani exportam energie electrică, iar acum importăm 50-60%”

„Acum 20 de ani exportam energie electrică, iar acum importăm 50-60%. În două-trei domenii majore ale economiei dacă am investi, mai mult ca sigur în câţiva ani am discuta altfel, şi acestea ar fi agricultura, energia, apele, de ce nu, şi turismul. Legat de fondurile europene, măsurile pe care noi dorim să primim bani, să accesăm fonduri ca să ne dezvoltăm, ar trebui discutate la fel cu ONG-urile, cu societăţile comerciale, sunt măsuri pe care sunt accesate fonduri europene, dar rezultatul final nu este cel dorit.

Mai mult decât atât, sunt îngreunate anumite lucruri sau vin cu nişte indicatori finali care te blochează şi atunci foarte multe ONG-uri se gândesc mai mult dacă să acceseze sau nu. Domeniul antreprenoriatului ar trebui foarte mult dezvoltat, pentru că, până la urmă, ridică nivelul de trai al fiecărei familii şi aduce cei mai mulţi bani la buget”, a conchis preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară Sindalimenta, Dragoş Frumosu. Agerpres

Citește mai departe