Connect with us

ECONOMIE

Anunțul momentului! În toamnă se deschide renegocierea PNRR

Publicat

marcel ioan bolos sursa facebook

România intenționează ca în toamnă să deschidă renegocierea PNRR, spune ministerul Proiectelor Europene, Marcel Boloș: „La sfârșitul verii trebuie să avem temele făcute pentru ca cei care negociază să fie pe poziţie de forţă”.

„Noi, în această vară de foc, aş putea să spun, în lunile iulie şi august, ne pregătim strategia de negociere. Pachetul de măsuri cu care va fi mandatat Guvernul Românei şi apoi Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene îl vom face cunoscut la momentul la care vom fi mandataţi de către Guvern şi de către coaliţie. La sfârşitul verii trebuie să avem temele făcute pentru ca cei care negociază să fie pe poziţie de forţă, adică să aibă toate argumentele necesare pentru a duce renegocierea la bun sfârşit”, afirmă Marcel Boloş.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene precizează că este vorba despre independenţa energetică, criza privind securitatea alimentară şi competititiatea economică.

 

Anunțul momentului! În toamnă se deschide renegocierea PNRR: independenţa energetică, criza privind securitatea alimentară şi competititiatea economică

 

„Facem demersurile necesare pentru ca regulamentul Comisiei Europene, care este în procedură de aprobare, să poată să fie modificat astfel încât ca noi să putem prelua ce este prioritar în perioada de criză, la finanţare. Menţionez, discutăm despre independenţa energetică, despre criza privind securitatea alimentară şi competititiatea economică, respectiv susţinerea mediului de afaceri. Cred că sunt priorităţi la care România trebuie să adere și dacă vom primi acest mandat de la guvern şi coaliţie, ne vom conforma. În toamnă, informal, intenţionăm să deschidem renegocierea, asta depinde de mandatul pe care îl vom primi de la coaliţie. Pachetul de măsuri pe care îl gândim pentru renegociere va cuprinde și componenta de securitate alimentară, dacă vom fi mandatați în acest fel, însă negocierea nu se va putea face, cu siguranță pe părți, ci va fi nevoie să avem o negociere pe întreg pachetul de măsuri și așa să putem ajusta PNRR pe nevoile din criză”, conchide Boloș. MEDIAFAX

Urmărește știrile romania24.ro pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.

ECONOMIE

Salariile programatorilor s-au triplat în ultimul deceniu. Care sunt factorii care au contribuit la creștere

Publicat

laptop birou piaxaby.jpg

Salariile programatorilor s-au triplat în ultimii zece ani şi se apropie de o medie de 2.000 de euro net pe lună, potrivit unei analize a Ziarului Financiar.

În mai 2013, un programator câştiga, în medie, 3.500 de lei net pe lună. În mai 2022, salariul mediu în servicii informatice a fost de 9.200 de lei net.

Salariul mediu în sectorul serviciilor informatice a ajuns la circa 9.200 de lei net (cca. 1.900 de euro) în luna mai a anului 2022, fiind de aproape trei ori mai mare decât în urmă cu un deceniu, arată datele Institutului Naţional de Statistică.

Creşterea numărului de investitori în centre de servicii IT, nevoia tot mai mare de digitalizare, dar şi deficitul de programatori sunt printre principalii factori care au condus la o majorare accelerată a salariilor în acest sector.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Fondurile de pensii private obligatorii aveau, în luna iunie, active de 87,37 miliarde lei

Publicat

bani 2 scaled e1653553292374 1000x600.jpg

Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 87,37 miliarde lei, la finalul lunii iunie 2022, în creştere cu 3% faţă de nivelul înregistrat la 30 iunie 2021, potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

„Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au focalizat într-un procent de 88% în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor româneşti sunt reprezentate de titluri de stat sau acţiuni listate la BVB”, se menţionează într-un raport al ASF.

Titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 51,558 miliarde de lei, respectiv 59,01%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 21,545 miliarde de lei (24,66%). Obligaţiunile corporative se situau pe locul al treilea din acest punct de vedere, cu 7,529 miliarde de lei, respectiv 8,62% din totalul activelor.

Conform datelor ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau 7.878.374 milioane de participanţi în iunie.

Pe pilonul II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Ministerul Economiei a publicat ghidul pentru schema de ajutor în valoare de 300 miliarde de euro, pentru industria prelucrătoare

Publicat

florin spataru industrie1

Ministerul Economiei a publicat în dezbatere publică ghidul şi punctajele pentru proiectele depuse pentru schema de ajutor de stat în valoare de 300 de mil. euro pentru industria prelucrătoare, informează Ziarul Financiar.

Companiile româneşti vor avea un punctaj mai mare, iar proiectele de investiţii care prevăd producţie de bunuri care nu se fabrică în România vor avea, de asemenea, un avantaj.

„Firmele româneşti beneficiază de punctaj suplimentar la accesarea fondurilor puse la dispoziţie prin schema de ajutor de stat de la Ministerul Economiei. În plus, firmele care contribuie la reducerea dependenţei de import vor avea prioritate conform grilei de punctaj. Acest demers încurajează realizarea unui lanţ valoric esenţial în dezvoltarea economiei naţionale.

Cele 300 de milioane de euro pe care le-am prevăzut sunt un sprijin de la bugetul de stat, de aceea consider că este important să creăm oportunitatea accesării acestor fonduri îndeosebi de către beneficiari români”, a declarat ministrul Economiei Florin Spătaru.

Ghidul solicitantului, grila de punctaj, modelul de plan de afaceri şi plan de investiţii etc. pot fi consultate pe site-ul Ministerului Economiei, la secţiunea proiectelor în dezbatere publică.

florin spataru industrie

Ministerul Economiei derulează o schemă de ajutor de stat pentru investiţii în producţie în industria prelucrătoare, în retehnologizare şi linii noi de producţie nepoluante. Bugetul total al schemei, care se va derula până în 2027, este de 300 de milioane de euro. Ministerul Economiei va gestiona schema multianuală de granturi de la bugetul de stat, pentru investiţii iniţiale ale companiilor din industria prelucrătoare.

Plata ajutorului de stat se efectuează în perioada 2022-2027, în baza acordurilor pentru finanţare emise. Cheltuielile eligibile sunt considerate atât activele, cât şi plata salariaţilor pentru primii doi ani. Companiile mici şi mijlocii vin cu cel puţin 25% din cheltuielile eligibile, iar fondurile ar putea veni şi de la un împrumut bancar, de exemplu.

Pentru companiile mari, costurile activelor necorporale sunt eligibile numai până la un plafon de 50 % din costurile totale eligibile ale investiţiei iniţiale.

(sursa: Mediafax)

sursa foto: Facebook / Florin Spătaru

Citește mai departe

ECONOMIE

Ministrul Energiei: Investim în dezvoltarea sistemului naţional de transport al gazelor naturale

Publicat

fonduri modernizare msursa foto virgil popescu fb
sursa foto: Facebook / Virgil Popescu

Mai multe proiecte ale companiei Transgaz au fost trimise vineri Băncii Europene de Investiţii (BEI), în vederea finanţării, a informat ministrul Energiei, Virgil Popescu, pe propria sa pagină de Facebook.

„Investim în dezvoltarea sistemului naţional de transport al gazelor naturale! Astăzi au fost transmise către BEI, în vederea finanţării următoarele proiecte ale Transgaz: conductă de transport gaze naturale Marea Neagră – Podişor – 477.698.014 euro (valoare totală investiţie – TVA inclus -, din care 32.454.064 euro finanţare solicitată din Fondul pentru Modernizare), conductă de transport gaze naturale Gherceşti – Jitaru – 77.284.760 euro (valoare totală investiţie – TVA inclus -, din care 39.899.799 euro finanţare solicitată din Fondul pentru Modernizare), conductă de transport gaze naturale Jupa – Băile Herculane – Orşova – Prunişor – 147.960.699 euro (valoare totală investiţie – TVA inclus -, din care 62.505.216 euro finanţare solicitată din Fondul pentru Modernizare”, a notat el.

Anterior, tot pe Facebook, şeful de la Energie a anunţat că a fost semnată autorizaţia de construire a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Prunişor – Orşova – Băile Herculane – Jupa.

„O nouă promisiune îndeplinită! Astăzi am semnat autorizaţia de construire a conductei de transport gaze naturale pe direcţia Prunişor – Orşova – Băile Herculane – Jupa (inclusiv alimentarea cu energie electrică, protecţie catodică şi fibră optică), care va fi realizată de Transgaz. Există şi finanţare pentru asta, inclusiv din Fondul pentru Modernizare. Conducta va trece prin judeţele Mehedinţi şi Caraş-Severin (municipiile Caransebeş & Orşova, plus localităţile Băile Herculane, Topleţ, Mehadia, Cornea, Domaşnea, Căzăneşti, Teregova, Armeniş, Slatina Timiş, Bucoşniţa, Buchin, Turnu Ruieni, Obreja, Prunişor, Husnicioara, Căzăneşti, Siseşti, Ilovăţ, Bâlvăneşti, Godeanu, Balta, Podeni, Cireşu şi Iloviţa)”, a scris Popescu.

Potrivit acestuia, prin realizarea acestei conducte, se poate asigura alimentarea cu gaze naturale a localităţilor din zona de interes a obiectivului, respectiv un număr de aproximativ 15.500 consumatori casnici, 94 instituţii publice (şcoli, primării, dispensare. cămine culturale, cabinete medicale, etc) şi aproximativ 113 agenţi economici în judeţul Mehedinţi, precum şi aproximativ 12.000 consumatori casnici, 136 instituţii publice (şcoli, primării, dispensare. cămine culturale, cabinete medicale, etc) şi aproximativ 231 de agenţi economici în judeţul Caraş-Severin”, a subliniat oficialul de la Energie.

De asemenea, execuţia acestei conducte de transport va genera un impact socio-economic pozitiv prin alimentarea cu gaze naturale a staţiunii turistice Băile Herculane, crearea de noi locuri de muncă pe perioada de construcţie, crearea posibilităţilor de câştiguri suplimentare pentru locuitorii zonei prin atragerea de investitori şi valorificarea superioară a masei lemnoase, ridicarea gradul de confort al locuitorilor, atragerea de venituri suplimentare la bugetul statului şi la bugetele locale. Agerpres

 

Citește mai departe