Connect with us

ACTUALITATE

APIA începe plata pentru Sprijinul Cuplat Vegetal. 7.600 de euro/hectar la legumele cultivate în sere şi solarii

Publicat


bani

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) demarează marţi autorizarea la plată a schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente cererilor de plată depuse în Campania 2018, cea mai mare sumă, respectiv 7.600 euro/hectar, fiind alocată pentru legumele cultivate în sere şi solarii, informează instituţia într-un comunicat remis AGERPRES.

“Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează cu privire la faptul că au fost stabilite cuantumurile schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente cererilor de plată depuse în Campania 2018, în conformitate cu Hotărârea nr. 360 publicată în Monitorul Oficial nr. 440 din 03 iunie 2019, pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, pentru anul de cerere 2018. Totodată, informăm că începând cu data de 04 iunie 2019, APIA demarează autorizarea la plată a schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente cererilor de plată depuse în Campania 2018”, menţionează sursa citată.

Astfel, sprijinul cuplat pentru legumele cultivate în sere şi solarii, respectiv tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă este de 7.600,03 euro/ha, pentru sămânţă de cartof – 1.900,01 euro/ha, tomate pentru industrializare cultivate în câmp – 1.715 euro/ha, pentru cartof timpuriu pentru industralizare – 1.000 euro/ha, pentru sfecla de zahăr – 824,99 euro/ha, pentru orez – 659,99 euro/ha, castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp – 530,03 euro/ha, pentru hamei – 517,03 euro/ha, pentru soia – 206 euro/hectar, prune, mere, cireşe, vişine, caise şi zarzăre – 181,92 euro/ha, pentru lucernă – 95,08 euro/ha, pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră – 87,51 euro/ha, pentru mazăre boabe şi fasole boabe – 84 euro/ha.

Aproximativ 41.000 de fermieri din sectorul vegetal ar putea beneficia de peste 82,3 milioane de euro de la bugetul de stat după ce Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, o Hotărâre prin care se stabilesc plafoanele alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2018.

“În şedinţa Guvernului din 30 mai 2019 a fost aprobată o Hotărâre prin care se stabilesc plafoanele alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2018. Plafonul maximum este de 82.334.250 euro, în echivalent 383.990.475 lei, care se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2019. De această prevedere se estimează că vor beneficia circa 41.000 fermieri din sectorul vegetal, care au accesat măsurile de sprijin cuplat pentru culturile prevăzute la art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 219/2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020, şi au îndeplinit condiţiile de eligibilitate”, se preciza într-un comunicat al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale remis în 30 mai AGERPRES.

Potrivit sursei citate, plafoanele notificate Comisiei Europene se modifică, prin mecanismul de transfer de fonduri între măsurile de sprijin cuplat, în conformitate cu legislaţia europeană. Astfel, plafoanele au fost reduse pentru soia, tomate pentru industrializare cultivate în câmp, castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp şi cartof timpuriu pentru industrializare şi au fost suplimentate pentru lucernă, orez, sămânţă de cartof, sfecla de zahăr şi legume cultivate în sere şi solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză şi vinete pentru consum în stare proaspătă.

“Transferurile de fonduri între măsurile de sprijin cuplat s-au făcut astfel încât, în cazul culturilor care nu au atins limita de suprafaţă notificată pentru anul 2018, cuantumul pe hectar să asigure profitabilitatea şi totodată să nu fie sub cel calculat ca raport dintre plafonul fixat pentru finanţarea măsurii şi limita cantitativă de suprafaţă, notificate Comisiei”, explică reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare măsură de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, prin raportarea plafoanelor aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal, rezultate în urma transferurilor de fonduri, la suprafeţele eligibile pentru anul 2018.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,6638 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 28 septembrie 2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 351 din 1 octombrie 2018. AGERPRES

ACTUALITATE

Copiii şi adolescenţii, victime ale reclamelor online pentru produse dăunătoare. Sunt necesare reglementări

Publicat

food

Copiii şi adolescenţii sunt bombardaţi cu reclame pe reţelele de socializare care promovează produse dăunătoare, de la alimente de tip fast-food la tutun şi alcool, potrivit unui raport susţinut de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) şi dat miercuri publicităţii, care subliniază necesitatea adoptării unor reglementări în acest domeniu, informează Reuters.

Agenţiile de publicitate vând giganţilor tehnologici informaţii despre copii obţinute prin intermediul jocurilor electronice, a precizat autorul principal al raportului, Anthony Costello.

“Copiii au dreptul să nu fie bombardaţi în fiecare zi cu reclame pe telefoanele mobile sau să fie victimele furtului de date…”, a precizat Costello, profesor de sănătate globală şi sustenabilitate la University College London.

“La nivel global, publicitatea dăunătoare este îndreptată spre copii, în special cea asociată cu lucruri care le vor afecta dezvoltarea şi sănătatea – cum ar fi încurajarea consumului de zahăr, de alimente fast-food, tutun, alcool, jocuri pe calculator şi jocuri de noroc”, a declarat Costello în cadrul unei conferinţe de presă.

Raportul, intitulat “Un viitor pentru copiii lumii?”, identifică şi schimbările climatice drept o ameninţare iminentă pentru populaţia tânără.

Documentul a fost realizat de o comisie formată din peste 40 de experţi întrunită de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), UNICEF şi revista din domeniul medical The Lancet.

Este necesară adoptarea unor reglementări pentru protejarea tinerilor de ”utilizarea necorespunzătoare a datelor personale”, se mai spune în raport.AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 8.000 în ultimul trimestru din 2019

Publicat

Numărul locurilor de muncă vacante a fost, în trimestrul IV din 2019, de 47.000, în scădere cu aproape 8.000 locuri de muncă vacante faţă de trimestrul anterior, conform unui comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

Rata locurilor de muncă vacante (raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă) a fost 0,95%, în scădere cu 0,16 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent. Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2018, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,25 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 11.700.

În ultimul trimestru din 2019, rate relativ mari ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,73%), sănătate şi asistenţă socială (1,69%), respectiv în administraţia publică (1,68%). Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a regăsit în alte activităţi de servicii (2,39%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat 23,4% din numărul total al locurilor de muncă vacante (11.000 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,95%.

Sectorul bugetar a însumat puţin peste 24% din numărul total al locurilor de muncă vacante.

Astfel, 5.800 locuri vacante se regăseau în sănătate şi asistenţă socială, 4.600 locuri vacante în administraţia publică, respectiv 900 locuri vacante în învăţământ.

Rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cea mai mică valoare în învăţământ (0,27%), iar numărul total al locurilor de muncă vacante în tranzacţii imobiliare (100 locuri vacante).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, cea mai semnificativă scădere a ratei locurilor de muncă vacante s-a observat în administraţia publică (-0,54 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, acesta a cunoscut cea mai relevantă diminuare în industria prelucrătoare (-2.600 locuri vacante).

La polul opus, cele mai semnificative creşteri atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în hoteluri şi restaurante (+0,27 puncte procentuale, respectiv +600 locuri vacante), urmate de agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,21 puncte procentuale, respectiv +200 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (-1,18 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (-0,96 puncte procentuale). Cea mai relevantă creştere a aceluiaşi indicator s-a evidenţiat în agricultură, silvicultură şi pescuit (+0,29 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare (-3.900 locuri vacante), respectiv în administraţia publică (-3.300 locuri vacante). Creşterea cea mai relevantă s-a regăsit în comerţ (+1.000 locuri vacante).

În trimestrul IV 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (10.400 locuri vacante).

Rata locurilor de muncă vacante a avut cea mai relevantă creştere pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (1,20%).

Cele mai mici valori ale celor doi indicatori s-au înregistrat în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,56%, respectiv 100 locuri vacante), în cele de membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori (0,54%, respectiv 1.900 locuri vacante).

Comparativ cu trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,36 puncte procentuale, respectiv -3.800 locuri vacante), respectiv în cele de ocupaţii elementare – grupa majoră 9 (-0,17 puncte procentuale, respectiv -1.200 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cea mai semnificativă scădere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (-0,53 puncte procentuale, respectiv -5.600 locuri vacante).

Cea mai mare creştere a numărului locurilor de muncă vacante faţă de perioada analizată a fost pentru ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (900 locuri vacante, respectiv +0,09 puncte procentuale). AGERPRES/(AS-editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Gabriela Badea)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Prima aeronavă ATR 72-600 a intrat în flota TAROM

Publicat

Compania TAROM a recepţionat prima aeronavă din seria celor 9 de tip ATR 72-600, în prezent fiind singura companie aeriană din România care cuprinde în flotă aeronave de acest tip, cu această configuraţie, conform unui comunicat remis, miercuri, AGERPRES.

Acest model de avion european este capabil să aterizare cu mijloace de bord independente şi de mare precizie în condiţii de vizibilitate redusă (LPV-200).

Aeronava prezintă o capacitate de transport crescută faţă de aeronavele ATR existente în flota TAROM, poate transporta până la 72 de pasageri, pe o distanţă maximă de aproximativ 1.500 km şi este menită să deservească piaţa internă şi regională.

Potrivit reprezentanţilor companiei, TAROM deţine o experienţă semnificativă în operarea acestui tip de avion, ceea ce înseamnă că mentenanţa poate fi asigurată de către personalul Direcţiei Tehnice din cadrul companiei, iar pregătirea echipajelor de zbor şi a personalului tehnic se va face cu costuri minime, suportate de către fabricant.

Aeronavele sunt achiziţionate în leasing operaţional, pe o perioadă de 10 ani, vor fi folosite pentru zboruri regionale (interne şi externe) şi vor înlocui ATR-urile pe care compania le are în prezent în flotă.

“Pentru TAROM dezvoltarea şi modernizarea flotei a fost şi este o prioritate majoră a echipei de management, de aceea începerea livrării celor 9 aeronave de tip ATR 72-600 ne bucură foarte tare”, se menţionează în comunicat.

Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române TAROM a fost înfiinţată în 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor. Din iunie 2010 este membră a Alianţei SkyTeam, din 1993 membră a Asociaţiei Internaţionale a Transportatorilor Aerieni (IATA). AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Românii ar putea primi compensaţii pentru întârzieri şi în transporul feroviar, în maximum 2 ani

Publicat

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Eduardt Cozminschi, susţine că în cel mult doi ani românii ar putea primi compensaţii pentru întârzieri şi în transportul feroviar.

“Mai devreme sau mai târziu va trebui să implementăm acest lucru. În acest sens, avem un grup de lucru iniţiat cu Ministerul Transporturilor, dar încă suntem la nivel de discuţii. Probabil în maximum doi ani de zile”, a spus preşedintele ANPC, întrebat când se vor aplica prevederile Regulamentului european care acordă despăgubiri pentru călătorii pe calea ferată, aşa cum există în transportul aerian.

România trebuia să implementeze până la finele anului 2019 aceste prevederi din regulament european, dar Ministerul Transporturilor a propus derogarea drepturilor la compensaţii în cazul întârzierilor sau a accidentelor feroviare până în anul 2024.

Directorul general al companiei CFR Călători, Dan Costescu, a declarat pentru AGERPRES la finele lunii ianuarie că Regulamentul care va acorda compensaţii călătorilor pentru întârzieri trebuia să intre în vigoare în decembrie 2019, dar s-a cerut o derogare “până în 2021, 2022, iar acum se duce spre 2024”. AGERPRES

Citește mai departe