Aplicaţiile de transport alternativ trebuie să fie autorizate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, autorizaţia devenind valabilă după plata de către operator a unui tarif de autorizare de 50.000 de lei, potrivit proiectului de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului privind reglementarea activităţii de ridesharing, lansat joi în dezbatere publică.

Potrivit sursei citate, transportul alternativ poate fi intermediat numai de un operator al platformei digitale autorizat în acest sens, în conformitate cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă.

„Proiectul de ordonanţă de urgentă are în vedere crearea unui sistem unitar de reglementare a activităţilor de transport alternativ, care funcţionează prin intermediul unor platforme digitale, prin autorizarea administrativă a acestora pe o perioadă de trei ani, atât în ceea ce priveşte platformele digitale, cât şi operatorii de transport alternativ. Prin urmare, proiectul devine un instrument care întregeşte cadrul juridic aplicabil transportului de tip urban şi îşi propune asigurarea unor măsuri de supraveghere a pieţei pe perioada de autorizare, astfel încât după această perioadă să fie posibilă o evaluare a eficienţei actului normativ”, se arată în instrumentul de motivare care însoţeşte proiectul de OUG.

Intermedierea transportului alternativ pe teritoriul României este supusă autorizării de către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, iar autorizaţia emisă conform prezentei ordonanţe de urgenţă este valabilă pe întreg teritoriul României. Autorizaţia se emite pe o perioadă de 3 ani. Intermedierea transportului alternativ fără a fi autorizat este interzisă. Transportul alternativ poate fi accesat de pasagerii care solicită o cursă doar prin intermediul platformelor digitale, prevede proiectul.

„Operatorii autorizaţi să desfăşoare activităţi de intermediere a transportului alternativ, pe teritoriul României, vor achita către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale la fiecare 12 luni un tarif de 50.000 de lei, iar MCSI va trebui să publice, pe site-ul propriu, lista operatorilor platformelor digitale autorizaţi, pe care o actualizează ori de câte ori este necesar”, se arată în document.

La rândul său, operatorul de transport alternativ va trebui să obţină o autorizaţie pentru transportul alternativ de la agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române (ARR) din judeţul sau municipiul Bucureşti, unde îşi are sediul sau domiciliul după caz. Autorizaţia de transport alternativ se eliberează în maximum 15 zile lucrătoare, pentru o perioadă de 3 ani, după plata de către operatorul de transport alternativ a unui tarif de 300 de lei. Autorizaţia de transport alternativ este netransmisibilă.

Autoturismele cu care se efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: au maxim 5 locuri, inclusiv locul conducătorului auto; au inspecţia tehnică periodică (ITP) realizată la fiecare 6 luni; la momentul cursei trebuie să corespundă normelor tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform destinaţiei; deţin copia conformă a autorizaţiei pentru transportul alternativ.

Toate veniturile obţinute în urma efectuării de transport alternativ sunt impozitate în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare în România, mai prevede proiectul de act normativ care reglementează serviciile de ridesharing.

În cazul în care se încasează direct de la pasager, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cardurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar, contravaloarea serviciului prestat, operatorul de transport alternativ are obligaţia de a utiliza aparat de marcat electronic fiscal.

Conducătorul auto care efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească în mod cumulativ următoarele condiţii: să aibă vârsta de cel puţin 21 de ani şi să deţină un certificat de atestare a pregătirii profesionale pentru transportul de persoane în regim de închiriere eliberat de ARR; să deţină permis de conducere categoria B cu o vechime de cel puţin 2 ani; din certificatul de cazier judiciar al persoanei trebuie să rezulte că aceasta nu a fost condamnată pentru infracţiuni contra siguranţei pe drumurile publice, infracţiuni privind traficul şi consumul de droguri, infracţiuni contra vieţii, sănătăţii şi integrităţii corporale, traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale sau infracţiuni contra patrimoniului; să fie apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru desfăşurarea activităţii de transport persoane; să nu aibă suspendată exercitarea dreptului de a conduce în ultimul an pentru conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor psihoactive sau să nu fi fost implicată în accidente rutiere soldate, din culpa sa, cu decesul sau vătămarea gravă a uneia sau mai multor persoane.

Potrivit instrumentului de motivare, reglementarea acestor activităţi de transport va conduce la creşterea veniturilor, atât la bugetul de stat, cât şi la bugetele locale, prin taxele şi contribuţiile plătite de operatori, pe de-o parte, cât şi de şoferii parteneri, pe de altă parte; asigurarea unui regim nediscriminatoriu în piaţa transportului cu autoturisme; creşterea gradului de concurenţă în piaţă şi facilitarea interacţiunii dintre cerere şi ofertă cu efect benefic pentru ambele părţi; accesul pasagerilor la o gamă mai mare de opţiuni de transport, în condiţiile asigurării unui grad mai mare de confort şi siguranţă pentru consumatori; diminuarea activităţilor de transport de persoane cu încălcarea prevederilor legale, cu caracter de fenomen permanent, crearea posibilităţii sancţionării faptelor de piraterie în transportul de persoane.

Datele oficiale arată că, în prezent, aplicaţiile de mobilitate urbană sunt folosite de circa 2,5 milioane de români. AGERPRES