Premierul Florin Cîțu declară că alocațiile vor crește cu 20% la 1 ianuarie 2022 sau cel puțin asta e decizia în acest moment. Din cauza legilor blocate în Parlament, Cîțu afirmă că Guvernul va da ordonanțe de urgență.

Întrebat, marți seara, la TVR 1, despre alocațiile pentru copii, Florin Cîțu a spus: „în primul rând am un gust amar să discutăm despre alocațiile copiilor pentru că Parlamentul nu și-a făcut treaba. A fost un proiect de lege sau un amendament care a fost trecut în Senat în iarnă, Parlamentul putea să ia o decizie clară până acum, în ce direcție vrea să meargă. (…) Guvernul este nevoit să dea o ordonanță de urgență care să respecte decizia coaliției din decembrie că anul acesta va fi o singură creștere a alocațiilor”

Premierul a afirmat că îl interesează ca această creștere să fie legată și de creșterea economică: „există, de exemplu, o propunere din partea UDMR ca aocația să fie legată de venitul familiei”.

Guvernul vrea ca acest calendar al creșterilor să fie transparent, în așa fel încât oamenii să știe că în fiecare an la 1 ianuarie cresc alocațiile, pensiile și salariile „cu x”.

În ce privește creșterea din 1 ianuarie 2022, Cîțu a spus că în ordonanța de urgență care va fi aprobată joi este prevăzută o creștere cu 20% față de momentul în care au început majorările: „dar, repet, este ceea ce avem acum. Coaliția până în decembrie poate să ia mai multe decizii. Noi am spus că vor fi cinci pași ale creșterii alocațiilor, acum suntem la al doilea pas, ceea ce înseamnă 20% față de inițial. Nu și indexare cu rata inflației”.

Întrebat despre termenii antagonici folosiți când vorbește despre Guvern și Parlament, premierul a spus că sunt mai multe legi care au trecut de Guvern și în Parlament s-au blocat: „nu se poate ca Guvernul să vină să ia niște decizii, mergem în fața românilor și spunem <asta este decizia Guvernului> și apoi să rămână pe undeva prin Parlament”.

Această problemă arată clar că Guvernul are „un apetit mai puternic pentru reformă”: „ceea ce înseamnă că de acum încolo va trebui să facem reformă prin ordonanțe. Altă soluție nu văd pentru că au trecut deja șase luni și vreau să facem reformă. Timpul trece. Decizia mea este de a merge cu reforma prin ordonanță de urgență, nu voi aștepta după Parlament să se hotărască”.

Întrebat dacă după congresul PNL lucrurile vor sta altfel, dacă va fi el președinte, Cîțu a răspuns: „Voi fi președinte și se vor schimba multe, inclusiv în ceea ce privește relația cu Parlamentul”. MEDIAFAX

Premierul Italiei, Mario Draghi, a salutat, marţi, prezenţa la Roma a preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, notând că aprobarea Planului de relansare elaborat de Guvernul italian reprezintă un motiv de “mândrie”.

“Vreau să îi mulţumesc preşedintelui Comisiei Europene pentru că este aici, la Roma, alături de noi. Vizita sa confirmă aprobarea de către Comisia Europeană a Planului de relansare şi rezilienţă. Este o zi de mândrie pentru ţara noastră”, a declarat Mario Draghi, citat de agenţia de presă Adnkronos.

Mario Draghi şi Ursula von der Leyen au vizitat Studiourile “Cinecittà”.

“Am elaborat împreună un ambiţios plan de reforme, un plan de investiţii care are scopul de a face Italia o ţară mai echilibrată, mai competitivă şi mai sustenabilă în privinţa dezvoltării. A fost decisivă susţinerea forţelor politice, a entităţilor teritoriale şi a organizaţiilor sociale, cărora le mulţumesc”, a subliniat Mario Draghi.

“Acum, provocarea cea mai mare este actualizarea Planului, pentru a ne asigura că fondurile, din care vom primi prima tranşă de 24,89 miliarde de euro, vor fi cheltuite în totalitate şi că vor fi cheltuite bine, eficient şi în mod corect. Vor fi necesare reforme şi investiţii în termenele prevăzute”, a subliniat premierul Italiei.

“Planul Viitoarea Generaţie UE reprezintă oportunitatea unei generaţii de a investi în forţa Italiei, pentru a face Italia motorul de creştere al Europei. Mă aflu astăzi aici pentru a anunţa că aveţi susţinerea deplină a Comisiei Europene. A fost o cooperare excelentă şi vreau să îi mulţumesc sincer lui Mario Draghi pentru cooperarea echipelor noastre”, a afirmat, la rândul ei, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

“Planul Viitoarea Generaţie UE este cel mai amplu program din istoria Uniunii Europene, mai mare decât Planul Marshall. Sunt 800 de miliarde de euro, la preţurile de acum. Iar Italia va beneficia de cea mai mare cotă, 191 de miliarde de euro”, a subliniat Ursula von der Leyen.

Preşedintele Comisiei Europene a notat că, potrivit estimărilor, în Italia ar urma să fie create 240.000 de locuri de muncă, prin acest plan, până în anul 2026. MEDIAFAX

Gheţarii din Groenlanda sunt contaminaţi cu mercur, iar acesta ajunge în oceane o dată cu topirea gheţii.

Nivelul de mercur care se regăseşte în mod normal în natură este de 10 nanograme la un litru. În Groenlanda însă, expediţiile lui Jon Hawkings au descoperit că apa provenită din gheţari avea o concentraţie de 150 de naograme pe litru. Măsurătorile au fost făcute în 2012, în 2015 şi în 2018.

Problema este că gheţarii se topesc în ritm accelerat, iar acest mercur ajunge în apele oceanelor. Un întreg ecosistem este contaminat: mercurul ajunge în peşte, iar Groenlanda este unul dintre principalii furnizori de creveţi, halibut şi cod la nivel mondial.

Cum ne ferim de intoxicaţia cu mercur?

Trebuie să avem grijă la ce mâncăm. Mercurul poate ajunge şi în peşte. Este interzis comerţul cu peşte din zone despre care se ştie că sunt contaminate. Dar despre mercurul care provine din topirea calotei glaciare abia acum încep să se facă studii.

Medicul Radu Ţincu a explicat că mercurul se depune în timp şi că principalele simptome care apar sunt la nivel neurologic: „Forma de mercur care se acumulează la nivelul corpului este metil-mercurul. El se acumulează la nivel creierului. Simptomatologia este una neuro-cognitivă, pornind de la o stare de oboseală, incapacitate de concentrare, afectarea memoriei, afectarea atenţiei, irascibilitate, insomnie, apariţia unor furnicături la nivelul membrelor superioare şi inferioare”.

Costul surselor de producţie a energiei regenerabile este mai mic decât cel al noilor termocentrale pe cărbune şi chiar decât cel al unor termocentrale existente, arată un raport publicat marţi de Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă (IRENA), transmite Reuters.

Din cauza energiei mai ieftine provenite din surse regenerabile, termocentrale pe cărbune cu capacităţi de până la 800 de Gigavaţi ar putea fi înlocuite de noi capacităţi regenerabile, ceea ce ar permite realizarea unor economii de până la 32 de miliarde de dolari pe an şi ar reduce emisiile de CO2 cu până la trei gigatone.

“În condiţiile în care costurile pentru energia fotovoltaică şi cea eoliană onshore au scăzut, noile capacităţi regenerabile sunt nu doar mai ieftine decât noile capacităţi din domeniul combustibililor fosili dar şi sub costurile operaţionale ale termocentralelor pe cărbune existente”, subliniază raportul anual publicat de IRENA.

Eliminarea cărbunelui din producția de electricitate este crucială

Eliminarea cărbunelui din producţia de electricitate este crucială pentru îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris privind limitarea creşterii temperaturii medii globale la mai puţin de două grade Celsius. Agenţia Internaţională a Energiei estimează că cererea mondială de cărbune va scădea cu aproximativ 8% în 2020.

Anul trecut, costul mediu ponderat al energiei electrice (LCOE) pentru noile capacităţi de producţie a energiei eoliene onshore a scăzut cu 13% comparativ cu 2019, în timp ce în cazul capacităţilor eoliene offshore s-a înregistrat o scădere de 9% iar pentru capacităţile de producţie a energiei fotovoltaice scăderea a fost de 7%.

LCOE include costul producţiei unui megawat oră de electricitate, plus capitalul în avans şi costurile de dezvoltare, costurile de finanţare şi comisioanele pentru operare şi mententanţă.

Indicatorul LCOE a scăzut cu până la 85%

Între 2010 şi 2020, indicatorul LCOE pentru noile proiecte de producţie a energiei fotovoltaice a scăzut cu până la 85%, în timp ce pentru noile proiecte din domeniul energiei eoliene onshore a scăzut cu 56% iar pentru capacităţile eoliene offshore s-a înregistrat o scădere de 48%.

În Europa, costurile de operare pentru noile termocentrale pe cărbune sunt cu mult peste costurile noilor panouri fotovoltaice şi cele ale turbinelor eoliene onshore, dacă sunt incluse şi costurile certificatelor de poluare. În schimb, în SUA şi în India, costurile de operare pentru noile termocentrale pe cărbune sunt mai mici decât cele pentru instalaţii regenerabile, deoarece nu există un preţ care trebuie plătit pentru emisiile de CO2. Cu toate acestea, raportul IRENA susţine că în SUA între 77% şi 91% din termocentralele pe cărbune existente au un cost de operare mai mare decât noile panouri fotovoltaice şi turbine eoliene, în timp ce în India raportul este cuprins între 87% şi 91%.

AGERPRES/