Un incendiu a izbucnit, în noaptea de vineri spre sâmbătă, la o casă din județul Dâmbovița.

Potrivit ISU Dâmbovița, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei 03:30, pompierii au fost solicitați să intervină pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o casă în localitatea Conțești, sat Bălteni.

Pentru gestionarea situației de urgență a intervenit Garda Răcari cu 2 autospeciale de stingere și Detașamentul Titu cu o autospecială de stingere și o ambulanță SMURD.

La locul incendiului pompierii au constatat faptul că acesta se manifesta generalizat pe o suprafață de circa 150 metri pătrați.

În continuare, s-a acţionat pentru localizarea și lichidarea incendiului.

Din fericire, nu au fost identificate victime.

Sâmbătă, traficul rutier va fi restricționat pe DN 3 în județul Constanța, din cauza desfășurării concursului „Danubeman” ce include probe de înot, ciclism și alergare. Informația a fost confirmată de către Centrul Infotrafic.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române arată că între orele 07:00-18:00, pe DN 3, tronson kilometric 113+045 – 122+400 de metri și DN 3B, tronson kilometric 0 – 3+020 de metri, se va desfășura concursul de triatlon „Danubeman” (înot, ciclism și alergare).

Pentru desfășurarea în condiții de siguranță a competiției, circulația rutieră va fi închisă pe DN 3, pe tronsonul cuprins între pozițiile km 113+045 – 122+400 de metri, traficul rutier spre zona Chiciu/Constanța/punctul de trecere a frontierei spre Republica Bulgaria urmând a fi deviat pe DN 3D – municipiul Călărași – DN 3B.

De asemenea, circulația pe DN 3B va fi restricționată pe tronsonul cuprins între ieșirea din municipiul Călărași și sensul giratoriu de la intersecția cu DN 3, traficul autovehiculelor desfășurându-se în ambele direcții, pe câte o bandă de circulație pe sensul Călărași – Chiciu, pe celălalt sens desfășurându-se proba de alergare.

(sursa: Mediafax)

În ultimele 24 de ore prin punctele de trecere ale frontiere din România, au trecut peste 198.000 de persoane.

Potrivit Poliției de Frontieră, în data de 25.05.2023, prin punctele de fro­ntieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) aproximativ 198.250 de persoane, cetățeni români și străini și peste 48.600 de mijloace de transport, pe ambele sensuri.

Pe sensul de intrare în România, au fost 95.344 de persoane, dintre care 9.389 de cetăţeni ucraineni.

Astfel, începând cu data de 10.02.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 25.05.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 4.331.530 cetăţeni ucraineni.

În continuare, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, Poliția de Frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.

Potrivit informațiilor furnizate de AFP, o agenție din cadrul Organizației Națiunilor Unite (ONU) a anunțat luni că sistemele de avertizare timpurie pentru catastrofe meteorologice au salvat multe vieți, însă pierderile economice asociate acestor fenomene au crescut cu o viteză alarmantă.

În perioada 1970-2021, cel puţin 2 milioane de persoane şi-au pierdut vieţile din cauza fenomenelor meteorologice, climatice şi hidrologice, din care 90% în ţări în curs de dezvoltare, a precizat Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), care şi-a actualizat datele până în 2021.

Iar cele 11.778 de catastrofe recenzate în această jumătate de secol au provocat, de asemenea, pierderi economice de 4.300 de miliarde de dolari.

„Comunităţile cele mai vulnerabile sunt, din păcate, cele mai afectate de pericolele meteorologice, climatice şi hidrologice”, a subliniat secretarul general al OMM, Petteri Taalas.

OMM a subliniat totodată că îmbunătăţirea sistemelor de avertizare timpurie şi gestionarea coordonată a dezastrelor au redus considerabil numărul de victime omeneşti.

Petteri Taalas a făcut o prioritate din acoperirea întregii populaţii mondiale prin aceste sisteme de avertizare timpurie, care permit populaţiilor să se pregătească, să se adăpostească sau să evacueze la timp locurile în care trăiesc.

Obiectivul – susţinut şi de secretarul general al ONU – este acela de a proteja toată populaţia lumii până la sfârşitul anului 2027.

OMM consideră că aceste sisteme nu numai că permit salvarea de vieţi, ci şi că randamentul lor în raport cu investiţia făcută „este cel puţin înzecit”.

Sistemele de avertizare timpurii pentru catastrofe meteorologice salvează vieți, conform ONU. Pierderi economice

Pentru moment, doar jumătate dintre ţări dispun de sisteme de avertizare timpurie, acoperirea fiind deosebit de slabă în Africa şi în ţările mai puţin avansate.

Statele membre ale OMM, reunite într-un congres la Geneva începând de luni, trebuie să aprobe iniţiativa coordonată de OMM, Biroul Naţiunilor Unite pentru prevenirea catastrofelor, Uniunea internaţională a telecomunicaţiilor şi Federaţia internaţională a societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, cu sprijinul a peste alte 20 de organisme din cadrul ONU şi al unui larg evantai de părţi participante, de la instituţii financiare şi până la reprezentanţi ai sectorului privat.

Un prim grup de 30 de ţări a fost selecţionat pentru lansarea iniţiativei, în 2023.

Sistemele de avertizare timpurii pentru catastrofe meteorologice salvează vieți, conform ONU. Declarațiile lui Petteri Taalas

Ciclonul Mocha, care a făcut ravagii în Myanmar şi Banghladeh săptămâna trecută, este un exemplu în acest sens, a declarat Petteri Taalas.

Mocha, al cărui bilanţ a ajuns la 145 de morţi potrivit juntei birmane, „a cauzat o devastare generalizată… care îi afectează cel mai mult pe cei mai săraci dintre săraci”, a adăugat el.

Cu toate acestea, bilanţul este mai mic decât cel al catastrofelor similare din trecut, când „Myanmar şi Bangladesh înregistrau zeci de mii sau chiar sute de mii de morţi”.

„Graţie sistemelor de avertizare timpurie şi gestionării dezastrelor naturale, aceste rate de mortalitate catastrofale aparţin acum, din fericire, trecutului.

Alertele timpurii salvează vieţi”, a adăugat Petteri Taalas.

Deşi numărul deceselor a scăzut drastic, în schimb, sumele asociate pierderilor economice au crescut exploziv.

Ţările bogate sunt de departe cele mai afectate din punct de vedere financiar.

Sistemele de avertizare timpurii pentru catastrofe meteorologice salvează vieți, conform ONU. Doar Statele Unite au suferit pierderi de 1.700 de miliarde de dolari

Doar Statele Unite au suferit pierderi de 1.700 de miliarde de dolari, reprezentând 39% din pierderile economice totale înregistrate după 1970.

În schimb, în raport cu mărimea economiei, ţările cele mai sărace plătesc cel mai greu tribut, a subliniat OMM.

Ţările dezvoltate deţin peste 60% din pierderile cauzate de dezastrele meteorologice, climatice şi hidrologice totale, dar în peste patru cincimi dintre cazuri, acele pierderi economice echivalează cu mai puţin de 0,1% din PIB-urile lor.

Şi niciun dezastru natural nu a provocat pierderi economice mai mari de 3,5% din PIB-urile ţărilor dezvoltate.

Prin comparaţie, în 70% din catastrofele care au lovit ţările cele mai puţin avansate din lume, pierderile au reprezentat peste 5% din PIB-urile lor. Mai multe dezastre naturale au cauzat chiar pierderi echivalente cu aproape o treime din PIB-urile ţărilor afectate. Agerpres