Aproape jumătate din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani în Uniunea Europeană sunt înregistrate în România, respectiv 45%. În anul 2020, 731 de fete cu vârsta sub 15 ani au devenit mame, cele mai multe fiind din județele Mureș, Bihor, Dolj și Brașov.

România dă aproape jumătate (45%) din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani în Uniunea Europeană. În anul 2020, 731 de fete cu vârsta sub 15 ani au devenit mame, în top fiind județele Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor și Dolj (52) și Brașov (40).

Totodată, două din 10 mame adolescente au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, potrivit celei mai recente anchete realizate de Salvați Copiii România. Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente, ceea ce crește exponențial riscul de prematuritate și de mortalitate infantilă.

Mai mult, potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie și multe gravide din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.

În ceea ce privește distribuția pe județe a nașterilor la mame cu vârsta sub 15 ani, potrivit datelor definitive INS pentru 2020, pe primele locuri se situează: Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani); Bihor (52) și Dolj (52); Brașov (40); Argeș (29); Sibiu (28); Bacău (26); Constanța (24); Satu Mare (23); Dâmbovița (22 de fete sub 15 ani au devenit mame în 2020).

Date relevante pentru analiza situației mamelor și gravidelor sub 18 ani din România: 85% dintre mamele și gravidele cu vârsta sub 18 ani nu mai merg la școală, majoritatea acestora abandonând școala înainte de sarcină.

Aproape jumătate din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din UE sunt în România. Câte mame nu au fost niciodată la școală

Una din 10 mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală, iar 75% dintre gravidele și mamele minore au renunțat la școală în gimnaziu.

Patru din 10 gravide sau mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii; 80% dintre gravidele sau mamele sub 18 ani nu au utilizat nicio metodă contraceptivă deoarece nu au avut informații despre utilizarea acestora, 75% dintre mamele sau gravidele minore au rude sau cunoștințe care au născut la o vârstă sub 18 ani, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut.

Două din 10 mame minore au mai mult de un copil. Vârsta medie a tatălui copiilor mamelor minore este de 21 de ani la nivel de întreg eșantion, respectiv 22 de ani dacă tatăl este major.

Venitul mediu al familiilor mamelor minore este de 1.160 lei, aproximativ 50% dintre familiile mamelor minore având un venit sub 1.000 lei și doar 12% peste 2.000 lei.

Date relevate de analiza privind situația accesului gravidelor din comunități defavorizate la servicii medicale: 25% dintre gravidele vulnerabile nu au asigurare medicală; 33% dintre gravide afirmă că nu au făcut analizele recomandate de când sunt gravide. Lipsa banilor este principalul impediment menționat.

Aproape jumătate din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din UE sunt în România. 4 din 10 gravide spun că au folosit până acum o metodă contraceptivă

Patru 4 din 10 gravide afirmă că toate analizele au fost gratuite. Doar 4 din 10 afirmă că au folosit până acum o metodă contraceptivă.

În ceea ce privește sursa informațiilor, familia rămâne un factor important, de asemenea procentul celor care spun că nu au fost informate este în continuare ridicat.

Vârsta medie la nivelul eșantionului este de 25 de ani. În cazul abandonului școlii, 76% dintre femei renunțaseră la școală înainte de sarcină, 18 în timpul sarcinii iar 7% după naștere. Două din 10 persoane identifică veniturile din munci ocazionale ca principala sursă de venit a gospodăriei.

În ciuda unor progrese evidente, România continuă să se mențină pe primele locuri în UE27 în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an, valoarea la care s-a ajuns în 2020 potrivit datelor INS (5,6/1000 născuți vii) fiind practic similară cu rata medie a vechii Uniuni Europene de acum circa 20 de ani.

Dintre cele 198.302 de nașteri înregistrate în România în 2020 potrivit datelor definitive INS, 731 provin de la fete sub 15 ani și 17.366 de la fete cu vârsta între 15-19 ani.

Aproape jumătate din nașterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din UE sunt în România. Ce arată studiile

Statistica arată că unu din zece nou-nӑscuţi din România provine din mame adolescente. De altfel, țara noastră contribuie cu mai mult de un sfert dintre mamele sub 18 ani (30%) din toată Uniunea Europeană și cu 45% dintre mamele cu vârsta sub 15 ani.

Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie.

Multe fete și femei din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.

Din anul 2010, Organizația Salvați Copiii a dotat 107 unități medicale (secții de neonatologie, terapie intensivă neonatală, secții de pediatrie și Obstetrică-Ginecologie) din toate județele țării, cu peste 1.120 de echipamente vitale, investind peste 8.700.000 de euro și a lucrat în 64 de comunități rurale defavorizate, cu 80.000 de mame, gravide și copii până în 5 ani. Din 2015, Salvați Copiii România a organizat caravane de susținere a sănătății fetelor si femeilor în județele Neamț, Vaslui, Iași, Giurgiu, Constanța, Brașov, Tulcea, Botoșani și Suceava.

Au fost implicați 70 de medici, medici rezidenți, asistenți medicali și asistenți sociali, pentru facilitarea accesului pentru fetele si femeile vulnerabile la ecografii gratuite de sân, ecografii abdominale, ecografii transvaginale, recoltări Babeș Papanicolau și sesiuni de informare. În total, au fost sprijinite 5.000 de beneficiare din cele nouă județe, prin servicii medicale gratuite sau prin consiliere individuală și de grup.

(sursa: Mediafax)