Furnizorii vor întârzia emiterea facturilor pe luna septembrie, cu privire la consumul de gaze și energie. Motivul ar fi că aceștia au avut timp să-şi adapteze softurile de emitere a facturilor, a afirmat, marţi, Dana Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

Ea a explicat că OUG 119/2022 a fost emisă la 1 septembrie, cu aplicabilitate tot de la 1 septembrie, iar furnizorii au nevoie de cel puţin 30 de zile pentru modificarea softurilor.

„Cred că toţi furnizorii vor întâmpina probleme în implementarea noilor criterii de selecţie a beneficiarilor, de aplicare a plafonului la anumite marje de consum, ceea ce este foarte posibil să ducă, în anumite situaţii, la întârzieri.

Noi am văzut legea adoptată la 1 septembrie, cu aplicabilitate la 1 septembrie. Este o chestiune pe care am spus-o de mai multe ori: avem nevoie de o perioadă de 30 de zile pentru a opera schimbările”, a spus Dărăban.

Furnizorii nu vor întrerupe activitatea de furnizare, a arătat ea.

„Va depinde de la caz la caz. Fiecare furnizor va încerca să fie cât mai puţin afectat, pentru că emiterea cu întârziere a facturii înseamnă o întârziere şi pentru ei în încasări, ceea ce se adaugă la riscurile şi la problemele de acces la lichiditate ale furnizorilor”, a precizat reprezentanta ACUE.

Dărăban a sfătuit clienţii care primesc o factură pe două-trei luni, pe care nu o pot plăti dintr-o singură dată, să discute cu furnizorul pentru eşalonarea plăţilor.

„Atunci când vor veni trei facturi, dacă este nevoie, furnizorii vor oferi şi eşalonare”, a completat Dărăban. Agerpres

România obține aproape 1,4 miliarde euro pentru proiecte de independență energetică și combaterea sărăciei energetice, după adoptarea propunerii RepowerEU în Consiliul Ecofin, a anunțat luni, ministrul Finanțelor Adrian Câciu.

Miniștrii de finanțe din Uniunea Europeană au ajuns la un Acord general pe inițiativa REPowerEU în timpul reuniunii Consiliului Afaceri Economice și Financiare desfășurată marți, 4 octombrie, la Luxembourg.

”Adoptarea în Consiliul ECOFIN a propunerii REPowerEU demonstrează ce înseamnă, de fapt, solidaritatea UE și reacția rapidă, fermă și coordonată la crizele suprapuse cu care ne confruntăm.

România va fi a șasea beneficiară din UE a noilor fonduri alocate prin RepowerEU, cu o anvelopă de aproximativ 1,4 miliarde euro. Fondurile vor fi asigurate din licitarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente Fondului de Inovare (75%) și din devansarea licitării certificatelor ETS alocate național aferente perioadei 2027-2030 (25%).

În timpul negocierilor, suma obținută de România practic s-a dublat, față de propunerea inițială a Comisiei Europene din luna mai anul acesta, când alocarea era de aproximativ 720 de milioane de euro. În plus, prin Regulamentul aprobat astăzi în Consiliul Ecofin este acceptată o propunere susținută și de țara noastră referitoare la posibilitatea includerii în noul capitol RepowerEU a unor măsuri privind independența energetică din PNRR inițial, în condițiile recalculării anvelopei de granturi din alocarea inițială a Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Câți bani obține România pentru proiecte de independență energetică. Ce oferă regulamentul

Regulamentul oferă, de asemenea, și posibilitatea combaterii sărăciei energetice prin finanțarea unor scheme de ajutor pentru categoriile defavorizate. În același timp, se prevede posibilitatea acordării unor prefinanțări pentru statele membre care solicită acest lucru, în marja unui plafon de 1 miliard de euro pentru toate statele UE.

Am speranța că votul de astăzi din Consiliul Ecofin va accelera adoptarea Regulamentului privind RepowerEU și în Parlamentul European, astfel încât să ne permită mai multe investiții care să conducă la creșterea independenței energetice și la combaterea sărăciei energetice. În același timp, adoptarea RepowerEU va facilita și actualizarea rapidă a Planurilor de Redresare și Reziliență” , a spus Adrian Câciu.

Impactul economic și financiar al agresiunii Rusiei asupra Ucrainei, cel de-al doilea raport de evaluare privind implementarea RRF, pregătirea reuniunii miniștrilor de finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale din G20 și a reuniunii anuale a FMI, concluziile Consiliului privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice în vederea celei de-a 27-a Conferințe a părților a ONU privind schimbările climatice (COP 27), care va avea loc la Sharm El-Sheikh în perioada 6-18 noiembrie 2022 și rolul fiscal și non-fiscal al vămilor UE sunt temele care au completat agenda reuniunii Ecofin.

(sursa: Mediafax)

În săptămâna 26 septembrie – 2 octombrie, au fost raportate 141 de secvenţieri ale SARS-CoV-2 la care s-a detectat varianta Omicron, a informat marți, Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Potrivit INSP, până pe 25 septembrie 2022, au fost confirmate 9.129 de cazuri cu varianta Omicron.

Dintre acestea, la 2.972 a fost detectată subvarianta BA.2 (33%).

Dintre raportările de săptămâna trecută, la trei cazuri a fost detectată sub-varianta BA.4, iar la 136 sub-varianta BA.5.

Până în prezent, la 2.722 de cazuri a fost detectată subvarianta BA.5 (29,8%).

Conform INSP, până la data de 2 octombrie au fost raportate la INSP – CNSCBT un număr de 17.462 secvenţieri.

Cele 141 secvenţieri de săptămâna trecută au fost raportate INSP (95) şi Institutul „Matei Balş” (46). Agerpres

Poliţiştii au reţinut, luni, patru tineri care au tâlhărit un curier ce livra mâncare în Sectorul 4 al Capitalei, informează un comunicat al Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti (DGPMB) transmis, marţi, AGERPRES.

„Cercetările au fost declanşate la data de 29 septembrie, când poliţişti din cadrul Secţiei 16 Poliţie au fost sesizaţi de către un bărbat, angajat al unei firme de livrare mâncare, cu privire la faptul că în jurul orei 1,00, în timp ce se afla pe o stradă din Sectorul 4 pentru a livra o comandă, două persoane necunoscute ar fi pulverizat asupra lui spray iritant lacrimogen, apoi l-ar fi deposedat de mai multe pachete cu mâncare”, potrivit sursei citate.

În urma cercetărilor au fost identificaţi doi tineri, de 18 şi 21 de ani, bănuiţi de comiterea faptei. Probatoriul administrat a relevat faptul că în urma unei înţelegeri prealabile, imediat după săvârşirea infracţiunii, bănuiţii ar fi împărţit bunurile cu alţi doi tineri, de 19, respectiv 20 de ani.

„Cei patru bănuiţi au fost depistaţi şi conduşi la audieri, iar în urma probatoriului administrat în cauză, aceştia au fost reţinuţi pentru o perioadă de 24 de ore, urmând a fi prezentaţi magistraţilor cu propunere legală”, arată sursa citată.

Cercetările sunt continuate de către Secţia 16 Poliţie, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tâlhărie calificată şi complicitate la furt calificat. Agerpres