EVENIMENT
Aproximativ 1.100 de deţinuţi şi-au exprimat în scris intenţia de a vota la alegerile locale
Aproape 1.100 de deţinuţi şi-au exprimat în scris, până joi, intenţia de a vota la alegerile locale, potrivit unui comunicat al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) transmis, vineri, AGERPRES.
ANP precizează că joi numărul de persoane private de libertate custodiate era 20.993, numărul celor identificate cu drept de vot la alegerile locale - 1.193, iar cel al deţinuţilor cu drept de vot, care şi-au exprimat în scris intenţia de a vota - 1.092.
Situaţia numerică centralizată joi, subliniază ANP, este estimativă, termenul limită pentru depunerea listelor nominale şi a cererilor la secţia de votare în a cărei rază teritorială se află penitenciarul sau locul de deţinere fiind preziua votării, cel mai târziu la ora 20,00.
ANP menţionează că, potrivit prevederilor art. 8 alin (1) din Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 81/07.09.2020 privind aplicarea unitară a unor prevederi legale în materia exercitării dreptului de vot la alegerile pentru autorităţile administraţiei publice locale din anul 2020, persoanele deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă sau cele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale şi care au domiciliul sau reşedinţa în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află penitenciarul sau locul de deţinere, iar în cazul municipiului Bucureşti, în sectorul pe raza căruia se află penitenciarul sau locul de deţinere, votează prin intermediul urnei speciale.
În vederea asigurării exercitării în bune condiţii a dreptului persoanelor private de libertate de a vota, la nivelul unităţilor subordonate ANP au fost dispuse următoarele măsuri: identificarea persoanelor private de libertate cu drept de vot şi informarea acestora cu privire la posibilitatea exercitării dreptului de vot prin intermediul urnei speciale; informarea deţinuţilor cu drept de vot cu privire la necesitatea formulării cererilor privind exercitarea dreptului de vot; depunerea diligenţelor necesare eliberării actelor de identitate persoanelor cu drept de vot care nu posedă sau preschimbării celor al căror termen de valabilitate este expirat; depunerea listelor nominale, împreună cu cererile, la secţia de votare în a cărei rază teritorială se află penitenciarul sau locul de deţinere; stabilirea şi amenajarea unui spaţiu corespunzător în cadrul unităţii, pentru amplasarea urnelor şi a cabinelor de vot, cu dotări minime pentru asigurarea secretului votului.
De asemenea, având în vedere particularităţile actualului context epidemiologic, pe durata procesului de vot, în unităţile subordonate ANP vor fi respectate măsurile propuse/recomandate de Institutul Naţional de Sănătate Publică, cuprinse în Raportul privind măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 şi detalierea planului de măsuri avute în vedere pentru organizarea alegerilor locale şi a deschiderii şcolilor, emis de Guvern pe 11 august 2020.
În completarea măsurilor cu caracter general menţionate, pe durata derulării tuturor activităţilor necesare exercitării dreptului de vot, persoanele private de libertate vor purta masca de protecţie respiratorie. Înainte de înmânarea ştampilei de vot şi a cărţii de identitate, persoanele private de libertate vor primi mănuşi de unică folosinţă. După exercitarea dreptului de vot, mănuşile vor fi dezinfectate şi aruncate în recipiente special amenajate.
Se va avea în vedere evitarea contactului dintre deţinuţii care îşi exercită dreptul de vot, astfel că nu vor interacţiona deţinuţi cazaţi în secţii diferite.
Echipa biroului electoral al secţiei de votare care se deplasează cu urna specială şi eventualii supraveghetori şi observatori străini acreditaţi în acest scop vor fi supuşi triajului epidemiologic la intrarea în unitate şi vor completa chestionarul COVID-19. Purtarea echipamentului individual de protecţie este obligatorie din momentul accesului în unitate. Totodată, pe toată durata desfăşurării procedurilor de votare, va fi respectată distanţarea fizică faţă de persoanele private de libertate şi faţă de personalul angajat al unităţii, a adăugat ANP. AGERPRES
EVENIMENT
Revoluția Română din 1989. Clujul care a spus „Nu”. 21 decembrie, ziua în care libertatea a fost plătită cu sânge
Cu câteva zile înainte de prăbușirea regimului Ceaușescu, Cluj-Napoca devenea unul dintre primele orașe din România în care oamenii au ieșit deschis în stradă, strigând împotriva dictaturii.
A fost o revoltă spontană, curajoasă și tragică. În 21 decembrie 1989, în Piața Libertății, astăzi Piața Unirii, clujenii au auzit gloanțele și au văzut începutul libertății. Dar 26 de oameni au plătit...
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Mesajul de Crăciun 2025 al ÎPS Claudiu Lucian Pop, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică
Scrisoarea Pastorală a Preafericitului Părinte Claudiu la Sărbătoarea Nașterii Domnului 2025
Onoratului cler împreună slujitor, cuvioșilor călugări și călugărițe,
iubiților credincioși greco-catolici și tuturor creștinilor iubitori de Dumnezeu,
Cristos se naște, măriți-L! Cristos din ceruri, întâmpinați-L!
Cristos pe pământ, înălțați-vă!
Iubiți frați și surori în Cristos,
Dacă există un lucru la care cu toții ne gândim atunci când vorbim despre...
Citește mai mult pe Alba24.ro
EVENIMENT
Solstițiul de iarnă 2025. Semnificații, obiceiuri și fenomene astronomice în cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an
Pe 21 decembrie 2025, la ora 17:03, Soarele va atinge punctul său cel mai sudic pe cer, marcând solstițiul de iarnă, ziua cea mai scurtă și noaptea cea mai lungă din an.
Pentru cei din emisfera nordică, acest moment înseamnă începutul oficial al iernii astronomice, iar pentru astronomi, o oportunitate de a observa schimbarea mișcării aparenta a Soarelui pe cer.
După această dată, lumina zilei începe să...
Citește mai mult pe Cluj24.ro
EVENIMENT
Magistrații, angajații din armată, poliție și servicii secrete vor rămâne fără locuințe de serviciu după eliberarea din funcție
Foștii magistrați, militari, polițiști și angajați din servicii nu vor mai putea locui în locuințe de serviciu după pensionare sau eliberarea din funcție. Un proiect de lege inițiat de Ministerul Justiției, pus în dezbatere publică la mijlocul lunii decembrie, prevede că judecătorii, procurorii, militarii, polițiștii, polițiștii de penitenciare și angajații din serviciile secrete nu vor mai putea folosi locuințele de serviciu după ce sunt eliberați din funcție sau se...
Citește mai mult pe Alba24.ro


