Starul pop britanic Robbie Williams intenţionează să înfiinţeze o nouă trupă şi să deschidă o galerie şi un club de noapte în Berlin unde va servi ca DJ, informează DPA.

“Voi înfiinţa o trupă şi voi fi DJ. Şi vreau să închiriez un spaţiu la Berlin care va fi o galerie, unde în timpul zilei va fi expusă arta mea, iar noaptea va fi un club ca Berghain”, a precizat el.

Muzicianul intenţionează să colaboreze cu compozitorii şi producătorii australieni Flynn Francis şi Tim Metcalfe, a raportat ziarul Bild, citând o sesiune live de pe Instagram.

Williams a precizat că trupa nu are încă un nume, însă are deja gata câteva melodii.

Cronologia acestor proiecte nu este clară, deoarece pandemia de coronavirus i-a întârziat planurile, a mărturisit Williams pentru DPA.

Alături de Berlin, Williams ia în calcul Tokyo pentru proiectele sale.

Robbie, devenit faimos ca membru al trupei Take That, pe care a părăsit-o acum 25 de ani, a lansat recent melodia “Can’t Stop Christmas”.

Anul trecut, artistul a lansat un întreg album cu ocazia sezonului sărbătorilor, intitulat “The Christmas Present”, care este acum disponibil împreună cu noua sa piesă.AGERPRES

Seara de 5 decembrie are o semnificaţie aparte pentru toţi copiii. În fiecare an, în această seară, ei îşi spală şi îşi lustruiesc pantofii, cizmele ori ghetele, aşteptându-l pe Moş Nicolae, să le aducă daruri.

Tradiţia darurilor primite de la Moş Nicolae are origini vechi – din vremea unui personaj legendar, care a existat cu adevărat. Acesta era un episcop cu mare credinţă în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea – Nicolae din Myra-Lichia (undeva, pe meleagurile Turciei de astăzi), căruia îi sunt atribuite numeroase fapte bune faţă de oamenii săraci ori necăjiţi. Provenind dintr-o familie înstărită, la moartea părinţilor săi, el şi-a dăruit întreaga avere celor nevoiaşi, conform volumului ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.

Una dintre cele mai cunoscute legende despre Moş Nicolae este aceea a trei fete sărace – care, neavând zestre, nu puteau să se căsătorească şi urmau să fie vândute de tatăl lor unor bărbaţi înstăriţi. Dar Sfântul Nicolae, aflându-le necazul, a aruncat prin fereastră, fiecăreia dintre ele – în noaptea de 5 spre 6 decembrie -, câte un săculeţ de bani. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghetele fetelor. Probabil, de aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghete, scrie sursa amintită.

Şi tot din acest motiv, copiii au grijă ca ghetele ori cizmele lor să fie foarte curate în această noapte.

În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae apare, în noaptea dinspre 5 spre 6 decembrie, pe un cal alb (un soi de trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii). Tot el păzeşte Soarele pentru a nu se strecura spre tărâmurile de miazănoapte şi a lăsa lumea fără lumină şi căldură, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apără soldaţii pe timp de război (motiv pentru care este invocat în timpul luptelor), precizează volumul ”Cartea de Crăciun”.

Mai există şi obiceiul să se pună în apă, în această noapte, crenguţe de pomi fructiferi – în casă, lângă icoane -, care ar trebui să înflorească de Anul Nou. În funcţie de crenguţa pomului care a înflorit, se aşteaptă recolta bună de fructe în noul an. La sate există obiceiul ca în ziua de Sfântul Nicolae feciorii să se organizeze în cete şi să-şi aleagă gazda unde vor merge pentru a repeta colindele de Crăciun şi de Anul Nou.

Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit o zi a darurilor ori a activităţilor cu caracter umanitar, caritabil.

În Germania, imaginea lui Moş Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut ca un bătrân ce poartă un sac în spate şi un mănunchi de nuieluşe în mână. Copiii cuminţi primesc dulciuri din sac, iar copiii care n-au fost cuminţi primesc o nuieluşă, un cartof sau câţiva cărbuni.

Copiii din Franţa, aşteptându-l pe Moş Nicolae, lasă lângă ghetuţe un pahar de vin, iar pentru măgăruşul lui lasă doi-trei morcovi şi puţin zahăr, pentru că în regiunile din estul Franţei, cei mici ştiu că Moş Nicolae vine călare pe un măgăruş, alături de Pere Fouettard (Moş Nuieluşă), înveşmântat în negru. Moş Nicolae lasă daruri copiilor buni, iar Moş Nuieluşă le lasă celor care n-au fost cuminţi câte o nuieluşă.

În Belgia şi Luxemburg, copiii îşi aşează ghetuţele în faţa uşii şi, la fel ca micuţii francezi, pregătesc un pahar de vin pentru moşul.

Moş Nicolae este foarte iubit de copiii din Austria, care îl percep ca pe un bătrân înveşmântat asemenea unui episcop, cu o carte mare în care îngerii au scris toate faptele celor mici şi ţine în mână o nuia destinată micuţilor care nu au dat ascultare părinţilor.

În Italia, copiii aşează pe o farfurie, în seara de 5 decembrie, bileţele în care-şi scriu dorinţele, promiţându-i lui Moş Nicolae că vor fi cuminţi în anul care va veni. A doua zi, în locul bileţelelor, găsesc dulciurile lor preferate.

Moş Nicolae (Sveti Nikola) aduce cadouri în Croaţia după ce, cu o seară înainte, copiii îşi lustruiesc încălţămintea şi o aşează pe pervazurile ferestrelor, pentru a fi umplută cu daruri, dulciuri şi fructe de către generosul moş.

În Polonia, Moş Nicolae este perceput ca fiind îmbrăcat în haine episcopale, coborând din ceruri cu ajutorul unui înger şi colindând întreaga ţară mergând pe jos sau purtat într-o trăsură trasă de un cal alb. După ce intră într-o casă, Moş Nicolae ascultă rugăminţile copiilor, îi ceartă – dacă n-au fost cuminţi -, sau îi laudă – dacă au fost buni. Celor buni le dăruieşte icoane, mere roşii, portocale şi ”pierniki” (prăjiturele sfinte, făcute cu miere şi mirodenii).

În Slovacia, Moş Nicolae (Svaty Mikulas) soseşte într-o trăsură trasă de un cal. În ajun, copiii îşi aşează încălţămintea lustruită pe pervazul ferestrei sau în pragul uşii, sperând să o găsească dimineaţa încărcată cu daruri. În unele şcoli are loc sărbătoarea “Mikul Mail”, în cadrul căreia copiii îşi dăruiesc unul altuia mici cadouri.

În Slovenia, în seara anterioară zilei de Sântul Nicolae, copiii îşi aşează încălţămintea afară, în faţa uşii, aşteptând să o găsească a doua zi plină cu fructe, bomboane, monede şi mici jucării. Cel care îl însoţeşte pe Moş Nicolae, numit Parkel, pune în încălţămintea copiilor obraznici cărbuni şi cenuşă.

Înaintea zilei de Sfântul Nicolae (Szent Miklós), copiii din Ungaria îşi lustruiesc pantofii sau ghetele şi le aşează pe pervaz pentru a fi umplute de darnicul Moş. Dimineaţa, copiii găsesc în încălţăminte bomboane, portocale, nuci, mere, ciocolată şi mici cadouri. Copiii obraznici primesc nuiele sau linguri de lemn. AGERPRES

Statele Unite au înregistrat, pentru a doua zi consecutiv, un record de contaminări cu coronavirusul în 24 de ore, cu 225.201 noi cazuri recenzate, potrivit datelor raportate de universitatea americană Johns Hopkins, citate de AFP.

Ţara a deplâns în acelaşi interval mai mult de 2.500 de decese legate de COVID-19, potrivit bilanţului anunţat la ora locală 20.30.

SUA se confruntă de mai multe săptămâni cu o recrudescenţă spectaculoasă a pandemiei. Pragul de 200.000 de noi contaminări în 24 de ore a fost depăşit deja de trei ori în ultima lună, cu un vârf la peste 210.00 între miercuri şi joi.

Autorităţile sanitare se aşteptau la această explozie după ce numeroşi americani au călătorit cu ocazia Thanksgiving (Ziua Recunoştinţei) săptămâna trecută, în pofida apelurilor de a rămâne acasă.

De două săptămâni, Statele Unite depăşesc regulat pragul de 2.000 de decese zilnice, ca în primăvară, în punctul de maxim al primului val al pandemiei, care în realitate nu s-a diminuat în ţară.

Numărul persoanelor spitalizate din cauza COVID-19 creşte şi el continuu, în special în cele mai populate patru state (California, Florida, New York şi Texas), potrivit Covid Tracking Project.

Ţara cea mai lovită de pandemie în cifre absolute, SUA înregistrează în total peste 14,3 milioane de cazuri şi 278.000 de morţi. AGERPRES

Bulgaria va închide în următorii şapte ani 28 de instituţii publice destinate persoanelor cu handicap mintal şi bolnavilor psihici, în urma unui raport extrem de critic al Consiliului Europei, a anunţat parchetul de la Sofia vineri, transmite AFP.

Parchetul bulgar a confirmat într-un comunicat tratamentele abuzive denunţate în raportul publicat marţi de Comitetul pentru prevenirea torturii (CPT), inclusiv “violenţa exercitată de personal, plasarea în izolare, igiena precară şi mirosul de urină, folosirea de medicamente neautorizate”.

CPT al Consiliului Europei a deplâns în raportul de marţi lipsa progreselor în aspectele sesizate la ultima sa misiune din 2005, în afara unei uşoare îmbunătăţiri la nivelul condiţiilor de trai materiale.

Documentul a evocat între altele cazuri în care pacienţii au fost legaţi de paturi şi loviţi cu bastoane sau când îngrijitorii i-au insultat pe rezidenţi ori chiar i-au lovit cu pumnii şi picioarele.

Bulgaria a fost criticată şi în 2018 de Asociaţia europeană de psihiatrie (EPA), care şi-a exprimat preocuparea faţă de izolarea şi lipsa activităţilor pentru rezidenţii acestor structuri, iar guvernul bulgar a iniţiat ulterior o strategie de reformă, care este în curs de adoptare în parlament.

În 2016, Bulgaria a închis, la presiunile unor ONG-uri şi ale Uniunii Europene, ultimul dintre marile centre pentru copii handicapaţi abandonaţi, structuri moştenite din perioada comunistă. O serie de ONG-uri au subliniat însă că problemele persistă, denunţând în mod regulat existenţa de abuzuri grave şi în noile structuri, mai mici, dar lipsite de personal calificat.AGERPRES