Connect with us

ACTUALITATE

Aproximativ 1,8 milioane români îşi serbează onomastica la sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena

Publicat



Aproximativ 1,8 milioane de români îşi serbează onomastica joi, la sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena.

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, numele de Constantin sau derivate ale acestuia poartă 651.262 de bărbaţi, iar cel de Elena sau derivate ale acestuia 1.134.390 femei.

Cel mai întâlnit nume bărbătesc este Constantin, 448.349, urmat de Costel – 76.897 şi Costică – 26.848. Alte derivate ale numelui Constantin sunt Costin – 21.960, Costinel – 10.641, Costache – 4.871, Costi – 864, Costea – 321, Costeluş – 333, Constandin – 154, Constanţiu – 23 şi Costelică – 1.

La femei, 853.465 poartă numele de Elena, 103.607 – Ileana şi 61.978 – Lenuţa. Se mai întâlnesc Constanţa – 43.690, Constantina – 21.572, Ilinca – 23.344, Costina – 5.456, Tanţa – 4.821, Nuţa – 3.670, Leana – 2.856, Costinela – 2.426, Nuţi – 1.361, Ilenuţa – 1.065, Tănţica – 860, Ela – 870, Ilina – 727, Lena – 770, Nuţica – 631, Leanca – 383, Costica – 288, Eli – 203, Constandina – 182, Tanţi – 130, Leni – 30, Ilenu şi Ilenuş – 5.

Sfinţii Mari Împăraţi şi Întocmai cu Apostolii Constantin şi mama sa, Elena, sunt pomeniţi în calendarul creştin ortodox la 21 mai. Pentru marea contribuţie la răspândirea şi înflorirea creştinismului, Constantin şi mama sa, Elena, au fost trecuţi de Biserica Ortodoxă în rândul sfinţilor şi sunt socotiţi “întocmai cu apostolii”. AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ACTUALITATE

Germania se confruntă cu o criză acută de muncitori calificaţi

Publicat

steag germania

Odată cu încetinirea imigraţiei din UE, guvernul german se teme că firmele locale se vor confrunta în continuare cu un deficit uriaş de forţă de lucru calificată, potrivit The Local, citat de ZF.

Anii trecuţi, pentru a rezolva această problemă, guvernul de la Berlin a derulat un program de acordare de vize de muncă pentru persoane din state din afara UE. Cel mai mult au beneficiat muncitorii din Balcani.

Comisarul german al integrării Annette Widmann-Mauz a avertizat că economia germană are nevoie „disperată“ de muncitori calificaţi. Companiile germane duc deja lipsă de aproximativ 270.000 de muncitori calificaţi, bărbaţi şi femei.

Potrivit comisarului german, acest lucru se datorează în parte unei scăderi a imigraţiei de forţă de muncă calificată din UE, incluzând ingineri, asistente medicale, bucătari, meşteşugari.

„Numărul de muncitori supli­mentari sosiţi din UE în Germania a scăzut cu aproximativ 25% anul trecut“, a declarat aceasta.

O gamă largă de industrii ger­ma­ne, printre care construcţiile, industria alimentară şi a serviciilor de îngrijire, au ajuns să depindă masiv de o forţă de muncă în mare parte imigrantă provenind din UE în ultimii ani.

Pe seama acestei forţe de muncă se poate pune un procent de 0,2% din creşterea anuală a economiei germane din ultimii ani, a explicat Widmann-Mauz.

Deşi pandemia pare să fi exacerbat problema, guvernul german încearcă de mai mulţi ani să reducă acest deficit.

În 2019, acesta a elaborate un proiect de lege pentru a înlesni migrarea muncitorilor cu calificări vocaţionale în Germania. Legea a intrat în vigoare în martie 2020, luna primului lockdown naţional al ţării.

În acel moment, aproximativ 30% din companiile germane se confruntau cu deficite de forţă de muncă, potrivit indicatorului KfW-ifo.

Deficitul de muncitori calificaţi a scăzut uşor în lunile următoare, dar mai apoi a crescut din nou în această primăvară. Potrivit unui raport recent al KfW-ifo, 23,7% din companiile germane au raportat un deficit de muncitori calificaţi în aprilie 2021.

„La sfârşitul anului, proporţia ar urma să fie la fel de mare ca înainte de criză“, se avertizează în raport.

Potrivit schengenvisainfo.com, autorităţile germane au reuşit să acorde 30.200 de vize unor muncitori calificaţi din ţări terţe în perioada 1 martie-31 decembrie 2020.

Printre cei mai importanţi beneficiari s-au numărat muncitori înalt calificaţi din patru ţări din Balcanii de Vest: Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo şi Albania. MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Barna: România trebuie să înceteze să mai fie circuitul de rable al Europei

Publicat

barna

Guvernul are ca obiectiv descurajarea achiziţionării de automobile vechi, a afirmat joi, la Iaşi, în cadrul unei conferinţe de presă, vicepremierul Dan Barna.

El a precizat că “România trebuie să înceteze să mai fie circuitul de rable al Europei”.

“Printre angajamentele luate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pe zona aceasta vorbim de strategia pe naval, vorbim de strategie pe siguranţă rutieră, vorbim de modalitatea de taxare pe transportul greu de mărfuri şi, de asemenea, vorbim de un obiectiv legat de descurajarea achiziţionării de automobile vechi. România trebuie să înceteze să mai fie, nu ştiu cum să spun, circuitul de rable al Europei astfel încât să avem un mediu mai curat, pentru că o parte din poluare vine tocmai din faptul că avem maşini foarte vechi în parcul auto îmbătrânit”, a afirmat Barna.

Vicepremierul a reiterat că “PNRR este în momentul de faţă în consultări la Comisia Europeană, pentru a ajunge la varianta finală care va fi adoptată undeva spre sfârşitul verii”.

“În cadrul acestui program vorbim de 7,6 miliarde de euro, cea mai mare sumă dintre programele de redresare aprobate la nivel european, cea mai mare sumă alocată infrastructurii şi aceasta este o reuşită, îndrăznesc să spun, în ceea ce înseamnă finanţare europeană prin redresare şi rezilienţă şi îl felicit pe Cătălin Drulă pentru consistenţa programului trimis la Bruxelles. În acest program sunt 3 miliarde euro pe domeniul rutier şi 3,8 miliarde pe zona feroviară, iar din această resursă, şi pe feroviar, dar în special pe infrastructura rutieră, o parte importantă vine în Moldova, cu cele două bucăţi de autostrăzi prezentate în program, A7 şi A8. Este o prioritate ca sistemul acesta feroviar să redevină funcţional, să redevină eficient din punct de vedere al timpului de deplasare şi toate investiţiile avute în vedere (…), toate aceste investiţii îşi propun pe de o parte să electrifice bucăţi importante din reţeaua existentă şi să reabiliteze, astfel încât viteza de trafic să crească până spre 30%, astfel încât, repet, să defină eficient şi interesant să călătoreşti pe calea ferată”, a adăugat Dan Barna. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Pericol de inundații în mai multe zone ale țării. În sud-est și centru este cod portocaliu

Publicat

Hidrologii au anunțat că este pericol de inundații în mai multe zone ale țării. Ei au emis avertizări de tipul cod galben și cod portocaliu valabile până vineri.

Hidrologii au instituit cod galben de joi, la ora 12:00, până vineri, la ora 16:00 pe râurile din bazinele hidrografice: Olt – bazin amonte S.H. Hoghiz (judeţele: Harghita, Covasna şi Braşov), Ialomiţa – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Dâmboviţa, Prahova, Ilfov şi Ialomiţa), Călmăţui (judeţele: Buzău şi Brăila), Buzӑu – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Braşov, Covasna, Buzӑu şi Prahova), Rm. Sărat – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Buzău şi Vrancea), Putna – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţul Vrancea), Trotuş – bazin superior şi afluenţi bazin mijlociu şi inferior (judeţele: Harghita, Covasna, Neamţ, Bacău şi Vrancea), Bârlad – afluenţii mici aferenţi sectorului aval S.H. Bârlad (judeţele: Vaslui şi Galaţi), Siret – afluenţii mici aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Rm. Sӑrat (judeţul Galaţi), Prut – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Drânceni (judeţele: Vaslui şi Galaţi) şi râurile din Dobrogea (judeţele: Constanţa şi Tulcea).

De asemenea, este cod portocaliu până vineri la ora 9.00, pe râurile din bazinele hidrografice: Buzӑu – afluenţii aferenti sectorului aval Ac. Siriu (judeţele: Covasna, Buzӑu şi Prahova), Siret – afluenţii mici aferenţi sectorului aval confluenţă cu râul Rm. Sӑrat (judeţul Galaţi), Prut – afluenţii aferenţi sectorului aval S.H. Drânceni (judeţele: Vaslui şi Galaţi) şi râurile din Dobrogea (judeţele: Tulcea şi Constanţa). MEDIAFAX

Citește mai departe

ACTUALITATE

Pandemia a crescut interesul românilor pentru asigurările de sănătate, de locuinţe şi de viaţă

Publicat

Pandemia generată de COVID-19 a produs modificări în percepţia românilor asupra riscurilor şi, drept consecinţă, a crescut interesul pentru protecţia prin asigurare, conform celei mai noi ediţii a Barometrului UNSAR-IRES privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor din România (2021).

Potrivit unui comunicat al Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), cea mai mare creştere a acestui indicator faţă de anul 2020 a fost observată în cazul asigurărilor de sănătate, 4 din 10 români declarând că pandemia le-a crescut interesul pentru această soluţie de asigurare.

În document se menţionează că rezultatele complete ale cercetării sociologice anuale realizate de IRES – Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie, la solicitarea UNSAR, vor fi publicate în curând.

Astfel, 42% dintre români (faţă de 28% în 2020) spun că sunt mai interesaţi, ca urmare a pandemiei, de protecţia oferită de asigurările de sănătate, 37% de asigurarea locuinţelor (faţă de 24% în 2020) şi 30% de asigurările de viaţă pentru şomaj şi preluarea temporară a ratelor (comparativ cu 23% în 2020). În plus, ediţia din acest an a studiului face referire şi la asigurarea pentru riscuri cibernetice (furt de date de pe card, parole etc.), unde 32% dintre respondenţi au indicat un interes mai ridicat pentru o astfel de protecţie.

“Nevoia de siguranţă este în creştere, iar oamenii au simţit poate mai mult ca oricând necesitatea de a fi protejaţi în faţa riscurilor printr-o poliţă de asigurare. De altfel, aceşti indicatori de percepţie sunt în linie cu cele mai recente rezultate înregistrate la nivel de piaţă. Este deci important ca programele de educaţie financiară şi campaniile de informare să ajungă la şi mai mulţi români – UNSAR accelerându-şi eforturile şi în acest sens”, a declarat Adrian Marin, preşedintele UNSAR.

În ceea ce priveşte impactul pandemiei asupra situaţiei financiare a populaţiei, numai 1 din 5 respondenţi a declarat că va economisi mai mult ca urmare a pandemiei, respectiv 22%, ceea ce indică o scădere de 14 puncte procentuale faţă de 2020 (36%). Aceşti respondenţi şi-ar plasa economiile mai ales în depozite bancare (50%, faţă 41% în 2020) şi în asigurări de viaţă (27% vs 21%), în timp ce ponderea celor care ar investi pe bursă, titluri de stat sau imobiliare este de sub 10% din total.

“Remarcăm totodată faptul că asigurările de viaţă au urcat în topul preferinţelor românilor privind instrumentele de economisire”, spun asigurătorii.

Nu în ultimul rând, din cercetarea sociologică reiese şi o nevoie mai mare de informare în rândul populaţiei. Principala sursă de informare privind asigurările a rămas internetul, menţionat de 58% dintre respondenţi, urmat de televiziune şi de industria de asigurări cu 24%.

Barometrul IRES-UNSAR privind Percepţia riscului şi cultura asigurărilor în România a fost realizat pe un eşantion format din 1.336 respondenţi cu vârsta între 18-50 de ani, în mai 2021, utilizând metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). AGERPRES

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate