EDUCATIE
Aproximativ 2,8 milioane de elevi şi preşcolari încep școala în condiţii de pandemie. Calendarul complet al anului şcolar 2020-2021
Aproximativ 2.800.000 de elevi şi preşcolari încep, luni, cursurile noului an şcolar în condiţii speciale, având în vedere pandemia cu noul coronavirus, unii dintre ei urmând a învăţa online, alţii în sistem hibrid sau cu prezenţă în clasă.
Potrivit ministrului Educaţiei, Monica Anisie, 12.423 de unităţi de învăţământ vor funcţiona în scenariul verde, 4.915 unităţi în scenariul galben şi 263 de unităţi în scenariul roşu.
Anul şcolar 2020-2021 se structurează pe două semestre, care însumează 34 de săptămâni.
Semestrul I este cuprins între 14 septembrie 2020 şi 29 ianuarie 2021, iar semestrul al II-lea între 8 februarie şi 18 iunie 2021.
Vacanţele elevilor sunt programate astfel: vacanţa intrasemestrială pentru învăţământ preşcolar şi primar între 26 octombrie – 1 noiembrie 2020, vacanţa de iarnă între 23 decembrie 2020 – 10 ianuarie 2021, vacanţa intersemestrială între 30 ianuarie – 7 februarie 2021.
Vacanţa de primăvară va fi cuprinsă între 2 – 11 aprilie (Paştele Catolic) şi între 30 aprilie – 9 mai (Paştele Ortodox).
Vacanţa de vară începe pe 18 iunie 2021.
Prin excepţie de la prevederile anterior menţionate, pentru clasele terminale din învăţământul liceal, anul şcolar are 32 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 4 iunie 2021.
Pentru clasele a VIII-a, anul şcolar are 33 de săptămâni de cursuri şi se încheie la data de 11 iunie 2021, în timp ce pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică, cu excepţia claselor terminale şi pentru clasele din învăţământul profesional, anul şcolar are 37 de săptămâni de cursuri.
* Criteriul epidemiologic în baza căruia unităţile/instituţiile de învăţământ au stabilit unul dintre cele 3 scenarii a fost rata incidenţei cumulate, respectiv numărul total de cazuri noi din ultimele 14 zile raportat la 1.000 de locuitori.
Scenariul 1 (0 – 1 cazuri) prevede participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, scenariul 2 (1 – 3 cazuri) – participarea zilnică a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie şi revenirea parţială (prin rotaţie de 1-2 săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie.
Scenariul 3 (3 – 50 de cazuri) prevede participarea tuturor preşcolarilor şi elevilor la activităţi/lecţii online.
* MEC a elaborat ghiduri metodologice pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor în cadrul unităţilor de învăţământ.
Potrivit MEC, accesul părinţilor/aparţinătorilor în spaţiul interior al grădiniţei nu va fi permis, iar copiii vor fi preluaţi de la poarta unităţii de învăţământ de către o persoană desemnată de director şi, în acelaşi mod, la final, vor fi conduşi spre ieşire, prevede Ghidul pentru preşcolari postat pe platforma educatiecontinua.edu.ro.
Copiii care fac parte dintr-un grup în risc (boli cronice, precum obezitate severă şi diabet, dizabilităţi, boli rare, imunodeficienţe) vor reveni în unitatea de învăţământ cu avizul şi recomandările specifice ale medicului curant şi cu acordul scris al părinţilor. Pentru cazul în care aceştia nu pot reveni, reprezentanţii unităţilor de învăţământ vor identifica soluţii de a organiza continuarea procesului educaţional la distanţă.
Ghidul metodologic recomandă folosirea mai multor uşi de acces, dacă există, iar în cazul în care această separare nu este posibilă, respectarea distanţării fizice a persoanelor care intră în instituţia de învăţământ.
De asemenea, se poate intra eşalonat la intervale orare stabilite în funcţie de zone sau de clădiri (aripi, etaj etc.).
Pentru grădiniţe, este menţionată realizarea unor trasee bine delimitate şi semnalizate în incinta unităţii de învăţământ (chiar şi în sala de grupă) şi în spaţiul aferent din curte.
Totodată, în sălile de grupă vor trebui să fie maximum 20 de copii cu 2 adulţi.
„Conducerea unităţii de învăţământ se va asigura că există o listă de persoane de rezervă pentru înlocuirea personalului în situaţiile speciale de îmbolnăvire sau de suspiciune de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 (pensionari, suplinitori, studenţi ai facultăţilor de pedagogie etc.)”, se arată în ghid.
La grădiniţele cu program normal (5 ore/zi), copiii vin cu pacheţelul de mâncare de acasă şi acesta este servit, de regulă, la ora 10,00.
„Personalul sau copiii cu temperatură crescută (depistată la domiciliu) sau cu probleme respiratorii nu vor intra în unitatea de învăţământ, vor rămâne la domiciliu. (…) Copiii sau membrii personalului care prezintă manifestări suspecte de îmbolnăvire cu SARS-CoV-2 vor fi izolaţi până la plecarea din unitatea de învăţământ, conform recomandărilor în vigoare”, prevede ghidul.
Redeschiderea cursurilor şcolare pentru clasa/unitatea de învăţământ unde au fost suspendate temporar din cauza noului coronavirus va fi decisă de către Direcţia de Sănătate Publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti, cu avizul prealabil al Centrelor Judeţene de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei, prevede Ghidul pentru învăţământul primar elaborat de Ministerul Sănătăţii, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării.
„La apariţia unui caz confirmat de îmbolnăvire de COVID-19 într-o clasă din unitatea de învăţământ – se suspendă cursurile şcolare ale clasei respective pentru o perioadă de 14 zile. În situaţia în care într-o sală de clasă îşi desfăşoară cursurile şcolare 2 clase (dimineaţa, respectiv după-amiaza), se vor suspenda cursurile doar pentru clasa în care a fost confirmat cazul COVID-19. La apariţia a trei cazuri confirmate de îmbolnăvire cu COVID-19 în clase diferite, se suspendă cursurile şcolare ale unităţii de învăţământ pe o perioada de 14 zile, de la data la care a debutat ultimul caz”, mai prevede ghidul metodologic.
Totodată, acolo unde procesul instructiv-educativ se desfăşoară în schimburi, este necesară o pauză de 1-2 ore între schimburi, pentru realizarea curăţeniei, dezinfecţiei şi aerisirii spaţiilor.
Pauzele dintre ore la şcolile în care cursurile se vor desfăşura după primele două scenarii vor fi de 5 minute numai pentru schimbarea claselor de către cadrele didactice, iar orele vor fi de 55 de minute, prevede Ghidul pentru învăţământul gimnazial şi liceal publicat pe site-ul educatiacontinua.edu.ro.
Astfel, în intervalul de 55 de minute, fiecare clasă, conform unei organizări la nivel de palier (zona deservită de o toaletă), va avea o pauză de 10-15 minute.
„Pauzele dintre ore vor fi de cinci minute, numai pentru schimbarea claselor, de către cadrele didactice, iar orele vor fi de 55 de minute. În acest interval de 55 de minute, fiecare clasă, conform unei organizări la nivel de palier (zona deservită de o toaletă) va avea o pauză de 10-15 minute. Pauzele vor fi organizate astfel încât să nu se intersecteze elevii de la clase diferite şi folosirea toaletelor să fie făcută în condiţii de distanţare. Pentru elevii care nu merg la toaletă, în aceste pauze individualizate pentru fiecare clasă, cadrul didactic va organiza activităţi recreative în clasă sau, dacă este posibil, fără intersectarea cu alte clase, în aer liber, activităţi care să includă mişcare”, se arată în ghid.
Totodată, personalul didactic şi nedidactic va supraveghea circulaţia elevilor şi a cadrelor didactice pentru respectarea distanţării fizice şi a tuturor măsurilor, astfel încât să nu existe apropiere între elevi din clase diferite, respectiv cadre didactice şi elevi în afara sălilor de clasă.
Toate cadrele didactice vor folosi agende, unde vor înregistra notele şi absenţele elevilor, iar transferul acestor înregistrări în cataloagele claselor se face după un program stabilit la nivelul unităţii de învăţământ, pentru reducerea riscurilor asociate unei aglomerări de cadre didactice în cancelarii şi a atingerii cataloagelor de către diferite cadre didactice pe parcursul aceleiaşi zile.
„Pe cât posibil, se va folosi comunicarea la distanţă pentru informarea profesorilor diriginţi şi a părinţilor sau, unde este posibil, catalogul electronic”, se menţionează în ghid. AGERPRES/(AS – autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin, editor online: Gabriela Badea)
ACTUALITATE
Aproape 1,9 milioane de copii care merg la grădiniță sau școală vor primi fructe, legume, produse lactate şi de panificaţie
Aproximativ 1,9 milioane de copii care merg la grădiniţă sau la şcoală vor primi în anul şcolar 2024 – 2025 fructe, legume, produse lactate şi de panificaţie proaspete, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.
„Guvernul a luat astăzi mai multe decizii luate care pregătesc viitorul an şcolar. Aproape 1,9 milioane de copii care merg la grădiniţă sau la şcoală vor primi în continuare fructe, legume, produse lactate şi de panificaţie proaspete.
Continuă astfel programul pentru şcoli al României de care au beneficiat aproximativ 1,8 milioane de copii în cursul anului precedent, iar acest program continuă şi se extinde. Bugetul total al programului depăşeşte 760 de milioane de lei din care peste 86 de milioane reprezintă ajutorul financiar alocat de către Uniunea Europeană”, a spus Mihai Constantin într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
Acesta a adăugat că, săptămânal, copiii din grădiniţe şi şcoli până în clasa a opta inclusiv vor primi câte două porţii de fructe şi legume, trei porţii de lapte sau lactate, două porţii de produse lactate şi cinci produse de panificaţie.
„În plus, ei vor fi şi învăţaţi de ce este important să mâncăm sănătos prin acţiuni educative despre nutriţie incluse în acest program. Programul este finanţat de către Ministerul Agriculturii, dar derularea sa efectivă cade în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale şi în responsabilitatea directorilor grădiniţelor şi şcolilor care răspund de buna desfăşurare a acestui program”, a menţionat purtătorul de cuvânt al Guvernului.
susa: Agerpres
Conform calendarului aprobat de Ministerul Educației, elevii din București vor intra în vacanță vineri, după încheierea cursurilor, și se vor întoarce la școală luni, 26 februarie.
Aceasta este vacanţa de o săptămână care se poate lua la decizia inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti în perioada 12 februarie – 3 martie.
Următoarele vacanţe sunt programate astfel:
* de sâmbătă, 27 aprilie, până marţi, 7 mai;
* de sâmbătă, 22 iunie, până duminică, 8 septembrie.
Programul naţional „Şcoala altfel” şi Programul „Săptămâna verde” se desfăşoară până pe 26 aprilie 2024, în intervale de câte cinci zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.
Derularea celor două programe se planifică în intervale de cursuri diferite.
Prin excepţie, se stabilesc următoarele: pentru clasele a XII-a zi, a XIII-a seral şi frecvenţă redusă, anul şcolar are o durată de 34 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 7 iunie 2024, iar pentru clasa a VIII-a anul şcolar are o durată de 35 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 14 iunie 2024.
Pentru clasele din învăţământul liceal – filiera tehnologică şi pentru clasele din învăţământul profesional anul şcolar are o durată de 37 de săptămâni de cursuri şi se încheie pe 28 iunie 2024. Agerpres
Pentru admiterea din acest an, Universitatea din București pune la dispoziție peste 21.000 de locuri, distribuite astfel: 11.200 pentru programele de licență, 8.986 pentru programele de masterat, 111 pentru programele de masterat didactic și 839 pentru programele de doctorat.
Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei de învăţământ superior transmis vineri AGERPRES, concursul admitere sesiunea iulie 2024 la facultăţile Universităţii Bucureşti se desfăşoară pentru programele de licenţă, masterat şi doctorat, în perioada 1 – 26 iulie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 31 iulie.
Pentru sesiunea de toamnă, facultăţile Universităţii din Bucureşti fac înscrieri pe locurile rămase neocupate în perioada 2 – 16 septembrie, iar data-limită de afişare a rezultatelor este 21 septembrie.
„Pentru admiterea 2024, majoritatea facultăţilor Universităţii din Bucureşti vor oferi viitorilor studenţi, masteranzi şi doctoranzi un proces online de înscriere şi admitere, precum şi posibilitatea de achitare online a taxei de înscriere.
De asemenea, unele facultăţi ale Universităţii din Bucureşti vor organiza şi o sesiune online de preînscriere, oferind candidaţilor posibilitatea de a-şi manifesta interesul pentru facultăţile respective şi de a fi la curent cu ultimele noutăţi cu privire la procesul de admitere”, informează sursa citată.
Universitatea din București are astăzi 19 facultăţi
Universitatea din Bucureşti organizează în acest an, atât pentru programele de studii universitare de licenţă, cât şi pentru programe de studii universitare de masterat, o sesiune de admitere specială pentru olimpicii internaţionali şi sportivii medaliaţi la competiţii europene şi mondiale pentru sporturile olimpice şi şah şi la jocurile olimpice şi paralimpice, anterior organizării sesiunii de admitere pentru toţi candidaţii.
În perioada imediat următoare vor fi publicate pe www.unibuc.ro şi pe admitere.unibuc.ro atât oferta anuală de şcolarizare şi regulamentul de admitere, cât şi detaliile cu privire la calendarul acestei sesiuni speciale de admitere.
Universitatea din Bucureşti a fost înfiinţată prin Decretul nr. 765 din 4/16 iulie 1864 al Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar astăzi are 19 facultăţi care oferă 95 de programe de licenţă, 223 de programe de masterat, 23 de şcoli doctorale pe domenii specifice şi o şcoală pentru studii doctorale interdisciplinare, peste 50 de centre şi nouă staţiuni de cercetare. Agerpres
EDUCATIE
Timiş: Numărul studenţilor care vor să devină ingineri a scăzut cu 15 % în ultimul deceniu, potrivit rectorului UPT
Vineri, rectorul Universității Politehnica Timișoara (UPT), Florin Drăgan, a subliniat că în ultimii zece ani, la nivel național, interesul pentru cariera de inginer a înregistrat o scădere de aproape 15%, în ciuda cererii semnificative de pe piața muncii.
Un raport privind starea învăţământului superior din România, realizat de Ministerul Educaţiei, arată că la facultăţile de inginerie erau anul trecut înscrişi 75.331 de studenţi.
În 2014 erau cu 11.000 mai mulţi.
Deşi universităţile tehnice au reuşit să menţină în general cifrele de şcolarizare, universităţile generaliste care aveau şi specializări de inginerie au fost nevoite să reducă numărul de locuri pentru a creşte specializările considerate mai uşoare, arată un comunicat al UPT, remis AGERPRES.
Rectorul UPT, Florin Drăgan, consideră că este nevoie de o mai bună promovare a unor materii precum Matematică sau Fizică în licee. De asemenea, pentru a le face mai atractive profesorii trebuie să adopte metode interactive de predare.
„Din păcate, sunt multe cauze ce au dus la această scădere a studenţilor la facultăţile de inginerie.
Putem vorbi de o migrare a tinerilor spre universităţi de afară, de scăderea populaţiei şcolare, dar şi de o scădere a numărului de locuri la inginerie a universităţilor generaliste.
Noi, ca universitate tehnică, am menţinut numărul de locuri în ultimii zece ani la acelaşi nivel, însă unele universităţi generaliste care aveau şi facultăţi de inginerie au redirecţionat aceste locuri spre facultăţi mai uşoare pentru studenţi pentru a nu pierde finanţarea de la Ministerul Educaţiei.
În perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar
În plus, în perioada de după pandemie a crescut şi abandonul universitar.
Studiile inginereşti sunt considerate mai dificile, indiferent de beneficiile pe care tânărul le are după finalizarea lor. Putem vorbi de salarii mai mari, dar şi de o rată de angajabilitate de peste 90% în domeniu”, susţine rectorul Florin Drăgan, citat în comunicatul menţionat.
Raportul Ministerului Educaţiei analizează numărul total de studenţi din perioada 2014-2023, înscrişi la universităţile din toată România.
În raport se poate observa o creştere a numărului celor ce studiază la specializările ce ţin de „tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor” (IT&C), însă această creştere nu compensează scăderea din inginerie.
De exemplu, în 2023 erau înscrişi la licenţă 31.160 de studenţi la specializări IT&C, în timp ce în urmă cu zece ani erau 27.000 de studenţi.
Conform sursei citate, multe companii multinaţionale nu mai fac în România doar producţie, ci acum au şi departamente cercetare, ceea ce a determinat o creştere a nevoii de ingineri pe piaţa muncii în ultimii ani.
De altfel, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) are în componenţă numeroase proiecte de digitalizare şi de infrastructură, astfel că nevoia de ingineri va creşte şi mai mult în viitorul apropiat.
Declarațiile rectorului Florin Drăgan
„Atât timp cât companiile multinaţionale din industrie se axau strict pe producţie în România, criza de ingineri nu era foarte vizibilă.
În ultimii ani, numai în vestul ţării au fost numeroase companii care şi-au mutat parţial diviziile de cercetare din alte ţări sau au deschis centre de cercetare în România.
Unele dintre ele nu au finalizat acest proces, aşa că au nevoie în continuare de specialişti.
Practic din acel moment problema forţei de muncă înalt calificată a devenit atât de vizibilă.
De altfel, este o problemă întâlnită la nivel european şi este nevoie de măsuri rapide şi concrete.
Există şi o comoditate parţială a tinerei generaţii pentru că îşi doreşte un parcurs universitar mai lejer, în detrimentul unei calificări puternice pe piaţa muncii”, a mai evidenţiat rectorul Florin Drăgan. Agerpres
VIDEO FOTO. Deputatul USR Viorel Băltărețu: „Am votat pentru o Românie justă, unde munca să fie răsplătită și hoția pedepsită”
Șase blocuri din Ocna Mureș vor fi renovate energetic cu bani din PNRR. Licitație, lansată în SEAP
Prezența la vot – alegeri prezidențiale 2024: câte persoane au votat în Alba și în țară până la ora 8.00
Profesorul clujean Ioan Așchilean de la UTCN, decorat de președintele Klaus Iohannis
Cutremur cu magnitudinea 4 pe Richter în Vrancea, chiar după deschiderea secțiilor de votare
Alegeri prezidențiale în Alba: Cum votează Dumitrel, Negrescu, Hava, Vușcan și alți lideri politici locali. Declarații de la urne
Totul despre turul I al alegerilor prezidențiale 2024. 18.994.290 români cu drept de vot, din care 615.647 în județul Cluj
