EVENIMENT
Aproximativ o mie de persoane au participat la protestul „Nu cedăm Parcul IOR”
Aproximativ o mie de persoane de toate vârstele au participat sâmbătă, 25 martie 2023, în Capitală, la acţiunea de protest „Nu cedăm Parcul IOR”, organizată de Grupul de Iniţiativă Civică IOR-Titan şi Greenpeace România.
Locuitorii din zonă au organizat un marş în zona retrocedată, purtând pancarte cu mesajele: „Vrem copaci, nu clădiri”, „Stop tăierilor”, „Titanii rămân fără plămâni”, „Park Crime Scene”, „Ecocid”.
De asemenea, participanţii au scandat: „IOR e parcul meu, să rămână parc mereu!”, „Stop defrişare!”, „Nu cedăm Parcul IOR!”, „Vrem parc, nu betoane!”.
Organizatorii au anunţat că petiţia prin care cer autorităţilor „să creeze un plan de reîntregire pentru Parcul IOR şi să oprească degradarea premeditată” a zonei retrocedate a strâns 10.000 de semnături.
Participanţii au fost încurajaţi să împărtăşească, la megafon, amintiri legate de parc. Au fost îndemnaţi să ridice mâna cei care au făcut baie în lacul din zonă şi cei care cunosc parcul de 20, 30 sau 50 de ani.
„Aici au învăţat şi să înoate, şi să schieze, şi să se dea cu bicicleta.
Este inadmisibil. Uitaţi-vă câte blocuri sunt în jur.
Unde se duc oamenii aceştia? Eu aici locuiesc, dar aleea de lângă lac este supraîncărcată.
Aproximativ o mie de persoane au participat la protestul „Nu cedăm Parcul IOR”. În Bucureşti există 7,5 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor
Nu ai loc unde să te mişti.
Deci, parcul acesta trebuie să rămână al nostru, este al nostru”, le-a spus o femeie celor prezenţi.
„Cei care veniţi des pe aici ştiţi că acum câteva săptămâni, dacă te uitai în direcţia aceea, nu vedeai parterul magazinului Titan. Din păcate, au tăiat sute de copaci. Şi mai vechi, şi mai tineri.
Este o lipsă de respect. (…) Nu se poate să mai fim luaţi de fraieri.
Acum zece ani ne-am mobilizat, am strâns semnături şi ni s-a spus: ‘Staţi liniştiţi, că se rezolvă’.
Din păcate, vedem ce s-a rezolvat.
Îi rugăm pe reprezentanţii tuturor partidelor, de la sector, de la Capitală, să se aşeze la masă şi să rezolve problema”, a spus un alt participant.
Unul dintre vorbitori a atras atenţia asupra faptului că în Bucureşti există 7,5 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, deşi media recomandată este 50 de metri pătraţi, iar Uniunea Europeană a cerut Capitalei să ajungă la un minim de 26 de metri pătraţi până în 2013.
„Este incredibil că, în contextul în care avem un infringement cu UE, totuşi primăriile retrocedează zone imense din parcuri.
Nu se întâmplă doar în Parcul IOR. Parcul Verdi, Parcul Bordei, Parcul Tineretului – peste tot se construieşte la greu”, a spus el.
Unul dintre membrii grupului de iniţiativă civică a declarat că marşul este menit să demonstreze politicienilor că oamenii îşi doresc oprirea „defrişărilor ilegale care au loc de două-trei luni încoace”.
El a menţionat că membrii grupului de iniţiativă civică au transmis petiţii Gărzii de Mediu, au anunţat Poliţia Locală, dar că tăierile de copaci au continuat, chiar dacă s-au dat amenzi.
„Vrem să le demonstrăm celor care se află la putere că oamenilor le pasă de această zonă şi că trebuie acţionat. Să aibă grijă de acest parc, astfel încât să rămână verde. Nu să se transforme într-un bâlci şi un loc pentru distracţii. (…)
Aproximativ o mie de persoane au participat la protestul „Nu cedăm Parcul IOR”. „Oamenii din zonă sunt legaţi afectiv de spaţiul respectiv”
În ultimele două luni am observat mult mai multe defrişări.
În fiecare zi am sunat poliţia, am încercat să îi oprim.
Poliţia doar vine, constată faptul că s-au tăiat copaci, dă o amendă modică de 20 şi ceva de lei pe copac tăiat. Şi ei îşi continuă operaţiunea, adică nu se opresc din tăiat, chiar dacă vine poliţia. (…)
Am văzut poze, că vin maşini noaptea, pe la 01,00 – 02,00 şi se încarcă lemnele care sunt tăiate în cursul zilei”, a susţinut el.
Cristian, un alt membru al grupului civic, a declarat că oamenii din zonă sunt legaţi afectiv de spaţiul respectiv, unde, în copilărie, s-au dat în leagăn, au jucat fotbal ori s-au urcat în copaci.
Totodată, a subliniat că în orice zonă din oraş trebuie să există spaţii de relaxare şi de reconectare la natură.
„Dorim în primul rând să se oprească genocidul acesta. Să nu se mai facă tăierile ilegale, care pregătesc această bucată mare de teren pentru o eventuală afacere imobiliară.
Ne dorim înapoi parcul, aşa cum a fost el, funcţional, din ’65. (…)
Părerea mea este că autorităţile nu au ca prioritate nevoile cetăţenilor, ci mai degrabă afacerile”, consideră acesta.
O pensionară a declarat că zona respectivă a fost considerată întotdeauna parc de către locuitorii din zonă şi că multe persoane sunt revoltate de posibilitatea pierderii spaţiului verde.
Aproximativ o mie de persoane au participat la protestul „Nu cedăm Parcul IOR”. „Este o mare tragedie ce se întâmplă”
„Locuiesc în acest cartier de 60 şi ceva de ani.
Aici m-am căsătorit, aici mi-am crescut copiii şi nepoţii. Când s-au făcut mai mari, traversam parcul, îi luam pe nepoţi la plimbare.
Era o plăcere să treci prin parc. Sunt foarte supărată. Nu ştiu ce este în mintea lor. De ce vor să ne ia această frumuseţe?”, a întrebat aceasta.
Fratele ei a arătat că supoziţia conform căreia acel teren nu ar face parte din parc reprezintă o „aberaţie” şi o „absurditate”, „un pretext care sfidează” orice logică.
„Este o mare tragedie ce se întâmplă. Am văzut crescând fiecare pom de aici, fiecare floare.
Acum, când văd dezastrul care este aici, mă apucă groaza şi neputinţa.
Neputinţa că nimeni nu e în stare să facă nimic.
Primarul nostru, în loc să dea bani pe pavele, ar fi trebuit să pună bani pentru expropriere.
Nu s-a implicat absolut deloc”, a susţinut el. Agerpres
sursa foto: Facebook / Grupul de Inițiativă Civică IOR – Titan
EVENIMENT
Poliția Română aplică peste 8.500 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 3,1 milioane de lei, într-o singură zi
Inspectoratul General al Poliției Române a furnizat informații privind aplicarea a aproximativ 8.500 de sancțiuni contravenționale în ultimele 24 de ore, cu o valoare totală de peste 3,1 milioane de lei. Aceste sancțiuni au fost impuse de polițiști în conformitate cu legislația în vigoare.
Potrivit unui comunicat al IGPR transmis AGERPRES, poliţiştii au acţionat, vineri, la nivel naţional, pentru a preveni faptele antisociale, organizând 265 de acţiuni, şi au intervenit la 2.701 evenimente, dintre care 2.204 au fost sesizate de cetăţeni prin 112.
De asemenea, arată sursa citată, au fost depistate 20 de persoane urmărite naţional sau internaţional, faţă de care au fost dispuse măsurile legale.
În urma activităţilor, au fost sesizate 793 de infracţiuni, în cauzele instrumentate fiind dispuse 57 de măsuri preventive, iar pentru alte nereguli constatate, poliţiştii au aplicat 8.478 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 3.179.703 lei, menţionează Poliţia Română.
Totodată, IGPR precizează că poliţiştii rutieri au acţionat pentru creşterea siguranţei în trafic, fiind constatate 104 infracţiuni la regimul circulaţiei pe drumurile publice şi au fost reţinute 639 de permise de conducere, dintre care 229 pentru viteză şi 46 pentru alcool.
Mai mult, au fost retrase 266 de certificate de înmatriculare. Agerpres
EVENIMENT
Schimbările climatice ar putea provoca îmbolnăvirea a aproape 77% dintre corali până în 2100, potrivit unui studiu
Potrivit agenției Xinhua, cercetătorii de la Universitatea din New South Wales (UNSW Sydney) au realizat o estimare conform căreia până în anul 2100, aproximativ 76,8% dintre corali din întreaga lume vor fi afectați de îmbolnăviri ca urmare a fenomenului de încălzire globală.
În noul lor studiu publicat miercuri în jurnalul Ecology Letters, cercetătorii de la UNSW Sydney au alcătuit un set de date ce cuprind 108 lucrări ştiinţifice asupra îmbolnăvirii coralilor din întreaga lume pentru o meta-analiză ulterioară.
Ei au constatat că atât creşterea valorilor medii de temperatură de la suprafaţa mării (SST) în perioada de vară, cât şi anomaliile săptămânale ale temperaturii de la suprafaţa mării (WSSTA) au fost asociate cu o prevalenţă sporită a îmbolnăvirii coralilor.
Potrivit studiului, prevalenţa îmbolnăvirii coralilor la nivel global s-a triplat ajungând la 9,92% între anii 1992 şi 2018.
Conform estimărilor în ceea ce priveşte prevalenţa îmbolnăvirii coralilor în viitor, modelul a sugerat că aceasta ar putea ajunge la 76,8% în 2100, în cazul în care temperaturile vor continua să crească.
Samantha Burke, autoare principală a studiului şi doctorandă la UNSW Sydney, a declarat că aceste constatări evidenţiază impactul devastator al creşterii temperaturilor asupra recifelor de corali şi nevoia extremă de acţiuni urgente în vederea atenuării schimbărilor climatice.
„Îmbolnăvirea coralilor reprezintă o cauză serioasă a mortalităţii coralilor la nivel global şi a declinului recifului, iar modelarea noastră prezice că va continua să se agraveze”, a spus Burke.
Schimbările climatice ar putea provoca îmbolnăvirea a aproape 77% dintre corali până în 2100, potrivit unui studiu. Cercetătoarea a avertizat că din ce în mai mulţi corali vor avea de suferit
Prevalenţa îmbolnăvirii coralilor este în creştere pe tot globul, iar cercetătoarea a avertizat că din ce în mai mulţi corali vor avea de suferit dacă nu se iau măsuri urgente pentru a limitarea creşterii temperaturilor.
„Pe măsură ce oceanul se încălzeşte, creşte stresul asupra coralilor, ceea ce le poate scădea răspunsul imunitar”, a explicat Burke.
„Creşterea temperaturilor poate crea, de asemenea, condiţii mai favorabile pentru patogenul cauzator de boală”.
Oamenii de ştiinţă nu au identificat încă mulţi dintre agenţii patogeni care provoacă boli în rândul coralilor.
„Este încă relativ necunoscut dacă microbii asociaţi cu coralii bolnavi reprezintă cauza sau un simptom al bolii”, spus ea, adăugând că ceea ce se ştie sigur este că „ţesutul moare” în cazul coralilor bolnavi.
„Nu este clar dacă ciupercile sau bacteriile prezente cauzează îmbolnăvirea sau dacă doar se hrănesc cu ţesutul aflat pe moarte, aşa că cercetătorii trebuie să continue să îi studieze”, a concluzionat ea. Agerpres
În ultimele 24 de ore au trecut prin punctele de frontieră ale României peste 225.000 de persoane.
Potrivit Poliției de Frontieră, în data de 9.6.2023, prin punctele de frontieră de la nivelul întregii ţări au efectuat formalitățile de control (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) aproximativ 225.050 de persoane, cetățeni români și străini și peste 57.650 de mijloace de transport, pe ambele sensuri.
Pe sensul de intrare în România, au fost 101.983 de persoane, dintre care 11.467 de cetăţeni ucraineni.
Astfel, începând cu data de 10.2.2022 (perioadă pre-conflict), până la data de 9.6.2023, ora 24.00, la nivel naţional, au intrat în România 4.481.520 cetăţeni ucraineni.
În continuare, controlul de frontieră la intrarea în România prin punctele de trecere a frontierei se derulează cu operativitate, în conformitate cu prevederile legislației naționale și comunitare, Poliția de Frontieră lucrând la capacitatea maximă permisă de infrastructura punctelor de trecere.
ECONOMIE
Patru țări, printre care și România, cea mai mare creştere economică din UE, în primul trimestru din 2023
Potrivit datelor revizuite publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat), economia UE și cea a zonei euro au înregistrat o creștere de 1% în primul trimestru din 2023, în comparație cu aceeași perioadă din 2022. Spania, Cipru, Malta și România au raportat cel mai semnificativ avans în această perioadă.
În UE, cel mai semnificativ avans anual în perioada ianuarie-martie 2023 s-a înregistrat în Spania (3,8%), Cipru (3,4%), Malta (3,2%) şi România (2,8%), iar cel mai semnificativ declin în Estonia (minus 3,7%), Lituania (minus 2,7%) şi Ungaria (minus 1,1%).
PIB-ul SUA a crescut cu 0,3% în primul trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, şi cu 1,6% în ritm anual.
Pe baza datelor ajustate sezonier, PIB-ul UE şi al zonei euro era cu 2,9% şi, respectiv, cu 2,2%, peste nivelul înregistrat în trimestrul patru din 2019, înaintea pandemiei. În cazul Statelor Unite, PIB-ul era cu 5,4% peste nivelul înregistrat în trimestrul patru din 2019.
De asemenea, economia UE a crescut cu 0,1% iar a zonei euro a scăzut cu 0,1%, în primul trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat un declin de 0,2% în UE şi de 0,1% în zona euro.
Patru țări, printre care și România, cea mai mare creştere economică din UE, în primul trimestru din 2023. Economia zonei euro a intrat în recesiune în primele trei luni ale acestui an
Economia zonei euro a intrat în recesiune în primele trei luni ale acestui an, în timp ce UE a evitat recesiunea, conform datelor revizuite ale Eurostat.
Definiţia tehnică a recesiunii este două trimestre consecutive de contracţie a Produsului Intern Brut.
În UE, cea mai mare creştere economică în primul trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, s-a înregistrat în Polonia (3,8%), Luxemburg (2%) şi Portugalia (1,6%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 4,6%), Lituania (minus 2,1%) şi Ţările de Jos (minus 0,7%).
România a înregistrat o creştere de 0,1% în primul trimestru din 2023, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat un avans de 1%. Agerpres
Poliția Română aplică peste 8.500 de sancțiuni contravenționale în valoare de peste 3,1 milioane de lei, într-o singură zi
Schimbările climatice ar putea provoca îmbolnăvirea a aproape 77% dintre corali până în 2100, potrivit unui studiu
Peste 225.000 de persoane au trecut prin punctele de frontieră, în ultimele 24 de ore
Patru țări, printre care și România, cea mai mare creştere economică din UE, în primul trimestru din 2023
Studiu: O nouă metodă de transplant ar putea extinde oferta de inimi provenite de la donatori
UPDATE FOTO: Mașină lovită de tren, la ieșire din municipiul Arad. A fost anunțată o victimă încarcerată
Motociclist rănit într-un accident rutier produs pe o șosea din Timiș
