Nivelul de stres psihic, social sau tehnic şi lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea şi desfăşurarea activităţilor online sunt principalele dificultăţi cu care s-au confruntat cadrele didactice pe parcursul desfăşurării orelor în mediul online, potrivit unui studiu realizat de specialişti în ştiinţele educaţiei.

Cercetarea a fost realizată în perioada martie 2020 – februarie 2021 şi la aceasta au participat peste 10.000 de cadre didactice din toate judeţele, reprezentând toate nivelurile de învăţământ.

“Un an de şcoală online – Premise pentru inovarea educaţiei”

Studiul “Un an de şcoală online – Premise pentru inovarea educaţiei” relevă că cele mai mari dificultăţi în realizarea de către profesori a activităţilor didactice la distanţă sunt în ordine (în funcţie de scorul pe o scală de la 1 la 4): nivelul de stres psihic, social sau tehnic – 2,59, lipsa unui cadru metodologic adecvat pentru pregătirea, îndrumarea şi desfăşurarea activităţilor online – 2,39, insuficient timp pentru planificarea/ organizarea lecţiilor – 2,36, lipsa unui computer suficient de performant – 2,27, lipsa timpului necesar pentru înţelegerea şi utilizarea adecvată a instrumentelor şi resurselor digitale – 2,27, lipsa instrumentelor pentru gestionarea clasei, pentru feedback şi evaluare – 2,25, lipsa unui spaţiu adecvat (acasă) pentru realizarea de activităţi didactice – 2,23.

Conform cadrelor didactice respondente, elevii întâmpină dificultăţi similare în activităţile de învăţare la distanţă, ierarhizate de profesori după cum urmează: dificultăţi tehnice – de acces, conectare, afişare – 2,86, lipsa obişnuinţei de a învăţa cu ajutorul noilor tehnologii – 2,85, nivelul insuficient al competenţelor digitale – 2,74, lipsa unui program bine structurat, determinând sincope în învăţare – 2,74, lipsa unui spaţiu adecvat pentru realizarea de activităţi de învăţare online – 2,70, acces limitat la internet – 2,66.

Elevii din  mediul rural au întâmpinat dificultăți tehnice

De asemenea, studiul relevă că într-o comparaţie între cadrele didactice din şcoli din mediul rural şi cele din mediul urban, apar diferenţe semnificative în special în ceea ce priveşte accesul la tehnologie – echipamente, internet, suport specializat în configurarea şi utilizarea aplicaţiilor şi platformelor digitale. Astfel, 2,15 respondenţi din mediul rural au răspuns că au întâmpinat dificultăţi tehnice, 2,09 – din mediul urban mic şi 2,05 din mediul urban mare, 1,94 din mediul rural au indicat accesul limitat la internet, 1,77 din mediul rural mic şi 1,69 din mediul rural mare, 2,38 din mediul rural – lipsa unui computer suficient de performant, 2,30 din mediul urban mic şi 2,17 din mediul urban mare.

Dezvoltarea socio-emoţională a copiilor, influenţată negativ din cauza lipsei interacțiunii directe

Majoritatea cadrelor didactice participante la cercetare au remarcat faptul că lipsa interacţiunii directe, în grupul de învăţare, cu colegii şi cu profesorii, are repercusiuni iremediabile asupra dimensiunii sociale, emoţionale şi afective a dezvoltării copiilor. 44% dintre respondenţi sunt de acord că dezvoltarea socio-emoţională a copiilor este influenţată negativ, 37% – de acord parţial, 15% în dezacord şi 4% nu ştiu.

Studiul a evidenţiat că în perioada şcolii online, motivaţia pentru cariera didactică a crescut pentru 30% dintre profesori, a rămas la fel pentru 54,1% dintre aceştia, în timp ce 10% se declară mai puţin dedicaţi profesiei în urma acestei experienţe.

Pe de altă parte, în ceea ce priveşte aspectele care influenţează desfăşurarea unei activităţi de calitate cu elevii, rezultatele studiului arată că profesorii se ancorează mai degrabă în pedagogie (60%), decât în tehnologie (36%), cu toate că la începutul pandemiei, în opinia profesorilor, tehnologia ocupa un loc central al activităţii didactice (57%), depăşind cu mult preocupările privind aspectele pedagogice (38%).

Cadrele didactice au răspuns că au primit ajutor în perioada şcolii online în mare măsură de la directorul şcolii – 41%, de la informaticianul şcolii – 26%, de la membri ai familiei – 25%, de la colegi – 23%, 12% de la MEC, inspectorat, CCD, CIRAE, ISE/CNPEE, 6% de la elevi, 6% de la ONG-uri sau companii private şi 5% de la părinţi.

Au desfăşurat acest studiu specialişti în ştiinţele educaţiei de la Universitatea din Bucureşti, Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, din cadrul Proiectului CRED, al Proiectului ROSE şi al Centrului Naţional de Politici şi Evaluare în Educaţie. Agerpres

Institutul Naţional de Sănătate Publică nu recomandă utilizarea lămpilor UV pentru dezinfecţia suprafeţelor în unităţile de învăţământ cu scopul limitării transmiterii COVID-19.

“Întrucât accidentele survenite în urma utilizării lămpilor UV în unităţile de învăţământ sunt tot mai dese, precizăm că specialiştii INSP nu susţin această metodă de dezinfecţie, opinie transmisă de altfel tuturor instituţiilor ce au solicitat un punct de vedere în această direcţie”, precizează Institutul Naţional de Sănătate Publică, într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei.

Conform sursei citate, utilizarea dezinfecţiei cu UV este specifică unităţilor sanitare, fiind o metodă fizică de dezinfecţie a aerului şi suprafeţelor din încăperi.

“Punerea în funcţiune a acestor lămpi trebuie executată numai de persoane calificate şi instruite în acest sens. În timpul funcţionării, persoanele nu trebuie să fie în încăpere, în caz contrar persoanele expuse dezvoltă reacţii nedorite la nivel ocular (conjunctivită, foto-oftalmie, cataractă) sau la nivel cutanat (arsură până la transformare malign)”, subliniază INSP.

Totodată, INSP atrage atenţia că măsurile de curăţenie şi cele de aplicare a produselor de curăţenie şi a dezinfectanţilor prevăzute atât în recomandările naţionale, cât şi în cele ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, asociate cu o aerisire fără abatere de la frecvenţa şi perioada corectă de timp, asigură un mediu propice desfăşurării activităţilor educative.

“Igiena mâinilor, igiena respiraţiei, evitarea aglomeraţiei, aerisirea frecventă a spaţiilor sunt metodele dovedite ca fiind eficiente în prevenirea transmiterii COVID-19. În concluzie metoda dezinfecţiei cu UV nu reprezintă o opţiune pentru dezinfectarea sălilor de curs în şcoli”, se mai arată în comunicatul citat. Agerpres

Statele Unite au acordat sâmbătă o autorizaţie de urgenţă vaccinului companiei farmaceutice americane Johnson & Johnson împotriva COVID-19 pentru persoanele în vârstă de cel puţin 18 ani, a anunţat Agenţia americană pentru Medicamente (FDA), notează Reuters şi AFP.

Acest vaccin cu doză unică numit Janssen COVID-19, care poate fi păstrat la temperatura frigiderului, se alătură celor de la Pfizer/BioNTech şi Moderna în campania masivă de vaccinare din Statele Unite, unde pandemia a făcut peste 500.000 de morţi.

După ce a studiat în detaliu datele testelor clinice, efectuate pe mai mult de 43.000 de persoane, un comitet de experţi a recomandat vineri lansarea pe piaţă a vaccinului companiei americane.

Cel puţin trei milioane de doze din produsul Johnson & Johnson sunt gata pentru a fi distribuite începând de săptămâna viitoare, potrivit guvernului american.

Compania s-a angajat să livreze Statelor Unite 100 de milioane de doze până la sfârşitul lunii iunie.

Până la sfârșitul lunii iunie, SUA va avea suficiente doze pentru a imuniza aproape toată populația

Cu 600 de milioane de doze comandate în total companiilor Pfizer şi Moderna, Statele Unite vor avea deja suficiente vaccinuri până la sfârşitul lunii iulie pentru a imuniza aproape întreaga populaţie.

Dar adăugarea celor ale lui Johnson & Johnson ar putea mări şi mai mult viteza campaniei de vaccinare.

În total, peste 72 de milioane de injecţii au fost efectuate până acum în ţara cea mai îndurerată de pandemie în termeni absoluţi.

Vaccinul Johnson & Johnson, a cărui administrare a început deja în Africa de Sud, este un vaccin cu “vector viral”.

El utilizează ca suport un alt virus mai puţin virulent, transformat pentru a-i adăuga instrucţiuni genetice de la o parte a virusului responsabil pentru COVID-19. Odată ajuns în celule, se produce o proteină tipică SARS-CoV-2, educând sistemul imunitar să o recunoască.

Eficacitate de 85.9%

În cursul testelor clinice, eficacitatea vaccinului a fost de 85,9% împotriva formelor severe de COVID-19 în Statele Unite, potrivit datelor publicate de FDA. Toate regiunile testului clinic combinate, aceasta a fost de 66,1% împotriva formelor moderate ale bolii şi, în general, “similare” pentru toate categoriile de populaţie (vârste, grupuri etnice).

Efectele secundare cele mai frecvent observate au fost durerea la locul injecţiei, cefaleea, oboseala şi durerile musculare. Agerpres

Cel mai mare oraş din Noua Zeelandă va reintra în lockdown după detectarea unui nou caz de COVID-19 sâmbătă, informează dpa.

Prim-ministrul Jacinda Ardern a convocat o conferinţă de presă urgentă sâmbătă seara pentru a anunţa măsurile decise pentru Auckland după semnalarea cazului.

“Este frustrant. Ştiu că este”, a recunoscut Ardern.

Auckland a fost plasat în lockdown pe 14 februarie, după descoperirea a trei cazuri de COVID-19, însă restricţiile au fost relaxate trei zile mai târziu.

Noul caz detectat sâmbătă nu a fost încă legat de aceste trei contaminări, forţând guvernul să implementeze lockdown-ul, a precizat Ardern.

Noua Zeelandă a atras atenţia prin răspunsul său model la pandemie, în special prin acţiunile sale timpurii şi agresive.

Această ţară de aproximativ 5 milioane de locuitori a înregistrat 2.016 contaminări şi 26 de decese asociate COVID-19.

Ardern a subliniat că noile restricţii vor dura cel puţin o săptămână. Agerpres