Laudele mai degrabă decât sancţiunile i-ar putea ajuta pe elevi să se concentreze mai bine la ore, potrivit unei studiu preluat marţi de Press Association.

Cercetarea sugerează că adolescenţii sunt mai înclinaţi să asculte de profesori şi să se concentreze asupra activităţii şcolare dacă sunt lăudaţi.

La studiu, desfăşurat pe o perioadă de trei ani, au luat parte 2.536 de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 12 ani, înmatriculaţi la şcoli de pe teritoriul Statelor Unite.

În jumătate dintre clasele desfăşurate, profesorii au pus în aplicare un program comportamental în care elevilor li se comunică abilităţile sociale pe care ar trebui să le pună în aplicare în timpul lecţiilor şi sunt recompensaţi pentru folosirea acestora.

La celelalte ore, profesorii au folosit măsurile obişnuite de management al clasei.

Cercetătorii, conduşi de Paul Caldarella din cadrul Brigham Young University, Utah, au examinat numărul de declaraţii laudative pe care le oferă profesorii, în comparaţie cu numărul mustrărilor – raportul dintre laudă şi mustrare (PRR) – şi impactul acestui comportament asupra copiilor.

Descoperirile, publicate în Educational Psychology, sugerează că în orele cu cel mai înalt raport PRR, elevii petrec un interval cu 20% până la 30% mai lung acordând atenţie profesorului sau activităţii de învăţare, în comparaţie cu cele unde PRR a fost la nivelul cel mai scăzut.

Situaţia a fost similară atât în timpul orelor obişnuite, cât şi a celor în care profesorii au aplicat programul comportamental.

“Din nefericire, cercetările anterioare au arătat că profesorii au deseori tendinţa de a-şi dojeni elevii pentru probleme de conduită într-o măsură egală sau chiar mai mare decât a-i lăuda pentru comportament adecvat, deseori cu efect negativ asupra efectivelor de copii şi a comportamentului elevilor”, a spus Caldarella.

“Lauda este o formă de răspuns oferit de profesor, iar elevii au nevoie de această reacţie pentru a înţelege felul în care trebuie să se comporte şi care anume conduită este apreciată de profesori”, a mai spus acesta. AGERPRES

Justin Bieber a anunţat luni că “CHANGES” este titlul noului său album, care va fi disponibil de Ziua îndrăgostiţilor pe 14 februarie, relatează EFE.

Cântăreţul canadian a anunţat lansarea noului album pe reţelele de socializare, unde este vedeta cea mai urmărită cu 108,6 milioane de followeri pe Twitter şi 126 de milioane pe Instagram.

Justin Bieber a profitat de mesaj pentru a dezvălui şi coperta albumului “CHANGES”, în care vedeta pop apare la bustul gol şi îşi afişează tatuajele pe un fond roşu.

Casa de discuri Def Jam Recordings, aparţinând Universal, notează într-un comunicat de presă că sound-ul folosit în “CHANGES” aparţine curentului “R&B/pop futuristic” şi “trap-soul”.

Bieber a dezvăluit şi piesa “Get Me” inclusă pe noul album, cântată în duet cu Kehlani. Primul single al noului album a fost “Yummy”, lansat la începutul lunii.

“CHANGES” este cel de-al cincilea album al lui Bieber, primul după “Purpose” lansat în 2015. Această nouă propunere muzicală va face obiectul unui turneu pe care artistul îl va susţine în SUA şi Canada în cursul acestui an.

“The Changes Tour” va începe pe 14 mai la Seattle (SUA) şi se va încheia pe 26 septembrie în New Jersey (SUA) şi include concerte la Toronto, Miami, Las Vegas, Houston sau Atlanta, printre alte oraşe.

De asemenea, Bieber a prezentat pe YouTube primele episoade din “Justin Bieber: Seasons”, un serial documentar dedicat carierei şi vieţii tânărului artist canadian.

La începutul anului cântăreţul a dezvăluit că suferă de boala Lyme. “Multă lume se întreabă despre aspectul lui Bieber care este groaznic, dacă consumă metanfetamină etc., nu se ştie însă că am fost diagnosticat recent cu boala Lyme”, a mărturisit el pe reţelele de socializare.

“Nu este doar asta, sufăr şi de un caz grav de mononucleoză care mi-a afectat pielea, funcţiile cerebrale, energia şi întreaga sănătate (…). Au fost câţiva ani grei pentru mine, dar urmez medicaţia adecvată pentru a trata această boală care deocamdată este incurabilă şi mă voi întoarce mai bine ca oricând”, a promis el.AGERPRES

Unul din patru angajatori nu va acorda nicio mărire de salariu în acest an, în timp ce unul din trei angajatori afirmă că majorările salariale planificate pentru 2020 vor fi de cel mult 5%, potrivit unui sondaj efectuat de o platformă de recrutare.

Circa un sfert dintre angajatori consideră că majorarea salariului minim, de la 1 ianuarie, le va afecta bugetul de personal, astfel că vor lua măsuri precum restrângerea cheltuielilor cu beneficiile extrasalariale, comasarea unor funcţii, automatizarea unor procese şi restructurarea unor poziţii, conform sondajului făcut de BestJobs.

Salarii mai mari cu până la 10% vor oferi 13% dintre angajatori, iar doi din zece şi-au bugetat creşteri de până la 15% pentru angajaţii din companie. Doar 6,5% dintre respondenţi au afirmat că vor majora salariile peste acest prag.

În privinţa beneficiilor extrasalariale, cei mai mulţi dintre angajatori (64,5%) mizează în continuare pe tichetele de masă, iar 58% spun că vor acorda prime pentru ocazii speciale, în timp ce 39% vor organiza petreceri pentru angajaţi.

În plus, 38,7% dintre respondenţi vor susţine cheltuielile cu transportul ale angajaţilor, iar 35% vor investi în cursuri şi traininguri de dezvoltare personală pentru angajaţi. Aproximativ doi din zece respondenţi susţin că vor oferi un program flexibil de muncă.

Muncitorii necalificați și agenții de vânzări, la mare căutare

Pe de altă parte, angajatorii vor continua recrutările în acest an, iar pentru primul semestru şase din zece angajatori vor deschide până la 10 poziţii noi, iar unul din zece va deschide între 10 şi 20 de poziţii. Pentru fiecare dintre acestea, 42% dintre angajatori vor recruta între 2 şi 5 angajaţi, iar o treime vor deschide poziţii ce vor fi acoperite de un singur angajat. Alţi aproape 10% vor avea nevoie de 5 până la 20 de angajaţi pe fiecare poziţie nou deschisă. În majoritatea cazurilor, recrutarea se va face pe termen lung.

Circa 39% dintre poziţiile ce vor fi deschise în perioada ianuarie – iunie a acestui an vor fi pentru muncitori necalificaţi. 35% vor fi pentru muncitori calificaţi, iar 26%, pentru personal la birou (White Collars).

Cele mai căutate specializări pentru care va fi recrutat personal vor fi în vânzări (55%), producţie (29%), administrativ (28%), inginerie (25,8%) şi logistică (19,3%). De asemenea, companiile mai au nevoie de angajaţi specializaţi în domeniile financiar-contabil (19%), customer service (17%), management şi consultanţă (12,3%), controlul calităţii (11,9%), construcţii (11,9%), business development (11,4%).

Jumătate (51,6%) dintre angajatori estimează că cele mai multe angajări vor fi pentru nivelul entry-level (0 – 2 ani experienţă), iar 42% vor avea nevoie în special de angajaţi care au 2 – 5 de experienţă (middle level).

Sondajul a fost efectuat în perioada 6 – 20 ianuarie 2020, pe un eşantion de 214 companii mici, medii şi mari din România. AGERPRES

Mii de elevi britanici şi din restul Europei, de la etapele de studiu mai timpurii şi până la învăţământul universitar, sunt în aşteptarea Brexitului. Pe termen scurt se pare că nu vor fi multe schimbări, dar următoarea generaţie de europeni îşi va vedea instruirea şi viitorul profesional condiţionate de ”divorţul” dintre Regatul Unit şi UE, comentează într-un reportaj agenţia EFE.

Nando Sigona, un italian căsătorit cu o britanică şi care locuieşte la Oxford, este profesor de studii privind migraţia şi refugiaţii la universităţile din Birmingham şi Oxford. El crede că, la fel cum se întâmplă şi într-o familie, sistemul educaţional nu va fi scutit de consecinţele acestui divorţ.

Conform evaluărilor sale, Brexitul va afecta viitoarea generaţie de copii ai străinilor din Regatul Unit, ce reprezintă circa 12% din elevii britanici. Experienţa sa personală şi a multora din cele 170 de familii europene cu care a discutat timp de doi ani pentru a vedea cum vor aborda incertitudinile legate de această ruptură şi impactul ei asupra copiilor le-a sintetizat în cartea ”În umbra Brexitului”.

”Studiul nostru se axează pe impactul asupra copiilor pentru că Brexitul va transforma ţara în următoarele decenii. Deja sunt unii copii care le spun părinţilor lor ”nu îmi vorbi în germană în public””, explică profesorul italian, care speră că cei doi copii ai săi nu vor ajunge să-i ceară să nu vorbească cu ei în italiană.

Dar în timpul campaniei pentru referendumul din 2016 privind Brexitul ”puternicul sentiment anti-imigraţie” existent în Regatul Unit s-a manifestat mai puţin faţă de vest-europeni şi mai mult faţă de ceilalţi, inclusiv faţă de români şi est-europeni în general, remarcă Nando Sigona. ”Aproape întotdeauna acesta s-a manifestat faţă de cei veniţi din afara UE sau faţă de grupurile de comunitari veniţi începând din 2004, precum românii sau polonezii. Niciodată nu au fost tabloide cu mesaje anti-germane, anti-suedeze ori anti-franceze”, a constatat el.

Totuşi, pe Nando Sigona ieşirea Regatului Unit din UE l-a făcut să se simtă precum un imigrant, ”forţat” să ceară cetăţenia britanică pentru a-şi asigura statutul legal şi a-şi proteja unitatea familiei. ”Am devenit britanic cu o lună în urmă. Am participat la ceremonie, cu fotografia Reginei alături, numai zâmbete. A fost o experienţă inconfortabilă. Persoana care o oficiază îţi spune că acesta este un loc magnific, te felicită. Dar, în timp ce-i priveam pe ceilalţi europeni, mă întrebam de ce trebuie să fiu fericit. Simţeam că ne-au obligat”, povesteşte italianul.

Începând din 2016, precizează el, peste 130.000 de europeni au cerut paşaport britanic, unii dintre ei văzând în acest document ”un mecanism de apărare” sau ”o poliţă de asigurare împotriva nebuniei care ne înconjoară”.

Ca urmare a Brexitului, copiii din şcoala primară încep să pună întrebări ”pe care nu le-ar fi pus niciodată înainte”, întrucât uneori şcoala acţionează cu foarte puţin tact, susţine mai departe Nando Sigona.

La rândul ei, Bella Schiavo, o studentă britanică în vârstă de 20 de ani care urmează studii hispanice la Universitatea Alcalá de Henares din Madrid, spune că este stresată de Brexit pentru că nu ştie ce se va întâmpla cu bursa ei de studii obţinută prin programul Erasmus şi cu cardul european de sănătate, după ce parlamentul britanic a respins un amendament prin care guvernul lui Boris Johnson ar fi fost obligat să negocieze cu UE rămânerea completă a Regatului Unit în acel program european de schimburi universitare.

Secretarul de stat britanic pentru învăţământ universitar a amintit că apartenenţa la UE nu este o condiţie indispensabilă pentru participarea la Erasmus, ţări precum Turcia sau Serbia făcând de altfel parte din acest program, asigurând că executivul de la Londra va continua să susţină demersul rămânerii în Erasmus. Dar Bella tot nu este liniştită: ”Vom fi afectaţi foarte mult. Dacă nu am fi decis să ieşim din UE eu aş fi avut mult mai multe oportunităţi de a trăi şi studia în 28 de ţări diferite”, regretă ea.

Dincolo însă de programul Erasmus sunt mulţi studenţi comunitari care optează pentru universităţile britanice datorită ofertei lor bogate de studii, remarcă tânărul spaniol Fernando Casamayor, care doreşte să studieze Arheologia şi a găsit pentru această specializare mai multe opţiuni în Regatul Unit decât în UE. Spre deosebire de cazul evocat anterior, el este liniştit, întrucât guvernul britanic a garantat condiţiile de acces şi finanţare pentru tinerii comunitari care sunt deja în Regatul Unit sau vor veni acolo înainte de 31 decembrie 2020.

Costul mediu pentru a urma studiile în Regatul Unit este de circa 10.000 de euro pe an, atât pentru localnici cât şi pentru străini, conform estimării din reportajul agenţiei EFE. Guvernul britanic pune în prezent la dispoziţia oricărui student un împrumut acordat în condiţii speciale. Însă nu se ştie ce se va întâmpla cu această facilitate după Brexit, costurile generate de acest împrumut putând creşte sau poate chiar sistarea programului de ajutor financiar.

Această stare de incertitudine i-a determinat de pildă pe numeroşi liceeni spanioli, care urmează cursuri pentru obţinerea Bacalaureatului Internaţional şi al căror obiectiv este o facultate în străinătate, să se reorienteze.

Directorul British Council Spania, Mark Howard, recunoaşte existenţa acestei incertitudini, dar este optimist. ”Legăturile educaţionale între Spania şi Regatul Unit sunt foarte puternice şi vor continua”, asigură el, amintind că în Regatul Unit sunt în prezent peste 13.000 de studenţi spanioli.

Howard este convins că, indiferent ce s-ar întâmpla odată cu Brexitul, studenţii străini vor fi în continuare atraşi de calitatea sistemului de învăţământ britanic, de flexibilitatea acestuia – peste 45.000 de specializări – şi de conceptul său de educaţie internaţională.

Diplomele vor continua să fie recunoscute şi în viitor, iar rata de angajare a absolvenţilor este de circa 86%, insistă optimistul director al British Council. Privind din perspectiva instituţiilor de învăţământ, el crede că universităţile britanice vor continua să fie interesate de atragerea studenţilor europeni.

Dar comunitatea educaţională se împotriveşte Brexitului, întrucât de măsura în care acesta îi va afecta pe studenţii britanici şi comunitari depinde foarte mult viitorul relaţiilor între Regatul Unit şi UE, notează în concluzie agenţia EFE.AGERPRES