Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este sărbătorită de către Biserica Ortodoxă în fiecare an la data de 29 august.

Conform Evangheliei, Irod, în cadrul celebratii zilei sale de naștere, ordonă tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea perioadă, Ioan Botezătorul era în temniță din Castelui lui Irod de la Maherus. Motivul întemnițării este unul simplu: Ioan îl critică public pe Irod pentru traiul nelegiut de care a dat dovadă alături de Irodiada, soția fratelui sau. Urându-l până în măduva oaselor, această îi cere fiicei sale, Salomeea să îi spună lui Irod că dorește capul lui Ioan că răsplată.

Irod, de teamă că Ioan Botezătorul ar putea învia, decide doar trupul acestuia să fie dat ucenicilor pentru a fi înmormântat la Sevastia, pe când capul sau a fost îngropat de către Irodiada în curtea sa.

Conform tradiției, Sfânta Ioana este cea care a luat capul Sfântului Ioan din curtea Irodiadei și l-a îngropat la Ierusalim în multele Eleonului. Acolo a rămas până pe vremea împăraților Constantin și Elena, care au dus capul la Emesa, Siria. Așadar, cea de-a două aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul a luat loc la Emesa în anul 453.

Ulterior, pe vremea luptei întreprinse împotriva icoanelor, capul sau a fost îngropat la Comane, iar mai apoi a fost dus de către Sfântul Ignatie la Constantinopol în anul 860. În timpul cruciadelor, o parte a capului sau a fost luată de la Constantinopol de către latini și a fost dusă la o biserica din Amiens.

Această sărbătoare reprezintă ultima mare sărbătoare a anului bisericesc, având în vedere că acesta se încheie pe 31 august.

Sfântul Ioan Botezătorul

Sfantul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Elisabeta, mama sa, era descendentă a seminției lui Aaron. Nașterea prorocului Ioan s-a petrecut cu sașe luni înaintea nașterii lui Iisus. Nașterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu. Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va ramane mut până la punerea numelui fiului său.

Există o lungă perioadă din viața Sfântului Ioan Botezătorul despre care nu avem informații. Cunoaștem că s-a retras în pustiu, unde a dus o viață de aspre nevointe, până în momentul în care a primit porunca să înceapă să predice. Rolul lui Ioan nu a fost doar acela de a pregati poporul pentru venirea lui Hristos, ci și acela de a-L descoperi lumii ca Mesia și Fiul lui Dumnezeu.

Tradiții și obiceiuri

În această zi se ține post aspru. De asemenea, este recomandat că să nu se mănânce pepeni, dat fiind faptul că forma acestora aduce aminte de cea a capului lui Ioan Botezătorul. Tot în această zi, în unele regiuni rurale nu se folosește cuțitul, toată mâncarea fiind ruptă cu mâna.

Tot un obicei care vine din popor este acela de a ține post „de la cruce până la cruce”.

Acest post era unul de două săptămâni, care totuși nu este consemnat în calendarul creștin. Postul avea rolul de a îi curați pe toți cei care au săvârșit păcate grave sau chiar omoruri. Cei care decideau să postească în acea zi mâncau doar turte de grâu sau mălai.

Tradiția spune că, în ziua de 29 august, creştinii trebuie să ţină post negru sau aspru, în care sunt permişi doar struguri şi apă. Nu se bea vin roşu, deoarece în credinţă acesta reprezintă sângele Botezătorului.

Nu se mănâncă fructe sau legume roşii şi nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene, care au forma capului.

În această zi, nu se taie nimic cu cuţitul, totul se rupe cu mâna şi nu se mănâncă fructe şi legume în cruce, pepene şi usturoi. Se mai spune că din această zi începe şi frigul toamnei: aşa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.

Deşi ziua de pomenire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost rânduită de Biserică zi de post şi de doliu, unele lăcaşuri de rugăciune, biserici de mir sau de mănăstire îşi serbează hramul. Credincioşii au posibilitatea să se închine la părticele din moaştele Sfântului Ioan Botezătorul aflate la Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” – Victoria din Bucureşti şi la Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” – Lipniţa, din judeţul Constanţa.

surse: calendarulortodox.ro, crestinortodox.ro, Alba24.ro