Connect with us

EVENIMENT

ASTĂZI: ÎNĂLȚAREA SFINTEI CRUCI, sărbătoarea cinstirii lemnului sfânt. Tradiții și superstiții

Publicat

inaltarea sfintei cruci

Credincioșii sărbătoresc în 14 septembrie Înălţarea Sfintei Cruci sau Ziua Crucii, scrie ziarul Alba24.ro. Este cinstită prin post și praznice, fiind cea mai veche sărbătoare închinată cinstirii lemnului sfânt.

Se postește pentru sănătatea familiei, pentru spor și pentru bunăstarea gospodăriilor. 

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Pe 14 septembrie, de Ziua Crucii sau Înălțarea Sfintei Cruci, credincioșilor li se recomandă post negru pentru purificarea trupului și a sufletului.

În cazul în care sănătatea nu le permite să facă acest lucru, de preferat ar fi ca în ziua Înălțării Sfintei Cruci să nu se consume usturoi, nuci, prune și pește, explicația fiind că acestea au un miez ce poate semăna cu semnul crucii.

Înălţarea Sfintei Cruci marchează şi două evenimente solemne: Aflarea Crucii şi înălţarea ei în faţa poporului de către episcopul Macarie al Ierusalimului, la 14 septembrie 335, şi aducerea Sfintei Cruci de la perşi, în 629, în vremea împăratului bizantin Heraclius, care a aşezat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Aceeaşi sărbătoare aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena: în ajunul luptei cu Maxenţiu, un duşman al creştinilor (307-312), împăratul Constantin a avut o viziune: în plină zi, pe cer a apărut o cruce formată din stele, cu inscripţia „Prin acest semn vei invinge”.

Împăratul a învins, iar mama lui, după izbândă, a poruncit să fie găsită Sfânta Cruce, la Ierusalim, aproape de Golgota.

Acolo au fost găsite trei cruci identice, cea pe care a fost răstignit Iisus şi două ale tâlharilor ucişi odată cu El.

Pentru a afla care este crucea pe care a fost răstingnit Iisus, patriarhul Ierusalimului Macarie a apropiat fiecare cruce de o fată care tocmai murise. C

ând Macarie a aşezat lânga ea Sfanta Cruce, se spune că tânăra a înviat. Vestea s-a răspândit ca fulgerul, iar biserica a devenit neîncăpătoare pentru credincioşii care soseau să vada Sfânta Cruce.

În anul 335 după Hristos, Patriarhul a înălţat-o să fie văzută de tot poporul şi de atunci, în fiecare an la 14 septembrie, se sărbătoreşte acest eveniment.

Obiceiuri și superstiții

Ziua Crucii este considerată dată ce vestește sfârşitul verii şi începutul toamnei. Calendarul popular consemnează această zi şi sub alte denumiri, cum ar fi Cârstovul Viilor şi Ziua Şarpelui.

Sub prima denumire, ziua este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor.

A doua denumire este legată de faptul că, din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară.

La sate, încă se mai crede că şerpii, inainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o margică numită „piatra nestemată”, ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

Potrivit altor tradiţii, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite.

Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Busuiocul sfinţit de Ziua Crucii se pune în vasele de apă ale păsărilor, pentru a le feri de boli, în lăutoarea fetelor, pentru a nu le cădea părul, şi la streşinile caselor, pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

Credincioșii sfințesc la biserică ulcele noi pline cu miere și lapte. De toarta cănițelor se leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare cană este acoperită cu un colac.

Toate aceste ofrande se dau de pomană săracilor, în memoria rudelor decedate.

În această zi nu se mănâncă usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al căror miez se aseamănă cu crucea.

În tradiția populară, frunzele și florile de busuioc, mentă, maghiranul și cimbrul sunt plante magice și se sfințesc la biserică, iar în timpul slujbei se păstrează lângă cruce.

Florile de busuioc sfințit la această sărbătoare alină durerile, chiar și migrenele puternice sau durerile de dinți.

În mediul rural, cu crenguțe de busuioc aprinse se afumă bolnavii de friguri.

Busuiocul se pune și în vasele cu apă pentru păsări, în perioada epidemiilor pentru a le ocroti.

De Ziua Crucii se face un ritual pentru pomii care nu mai rodesc: gospodarii atârnă de ramurile acestora, cruci făcute din busuioc sfințit la biserică și curpeni (tulpini târâtoare de castraveți și de pepeni), sperând ca rodul să se adune și în acești pomii neroditori.

Dacă tună în această zi, va fi o toamna lungă. În schimb, dacă se adună un cârd de ciori gălăgioase, va cădea bruma.

Înainte de Ziua Crucii nu este bine să culegi calinele, pentru că, în acest caz,  în ajunul sărbătorii va fi o noapte geroasă.

Ziua Crucii vestește că vara s-a sfârșit și toamna își intră în drepturi. De asemenea, la ţară începe culesul strugurilor şi se face mustul.

Unul dintre lăcaşurile de cult din judeţul Alba care îşi sărbătoreşte hramul în această zi este Mănăstirea „Înălţarea Sfintei Cruci” de la Lupşa

Mănăstirea Lupşa are o biserică veche datând din anul 1429, biserică ce a fost resfinţită în anul 2009 (cu hramul Sfântul Nicolae), iar noua biserică are hramul Înălţarea Sfintei Cruci şi Sfântul Siluan Athonitul. Mănăstirea Lupşa a fost resfinţită în 1992.

Situată pe şoseaua Abrud – Câmpeni-Turda, Mănăstirea Lupşa este una din cele mai vechi aşezări monahale de pe Valea Arieşului.

Fiind întemeiată de călugării ce sihăstreau în ţara moţilor a avut de la început un mare rol duhovnicesc pentru satele din apropiere.

Călugării duceau viata isihastă în post şi rugăciune şi ţineau strânsă legătura cu Mănăstirea Peri din nordul Maramureşului şi cu mănăstirile din Moldova, de unde aduceau cărţi de slujbă.

Actuala biserică de lemn a Sihăstriei Lupşa datează din anul 1429. Ctitor este cunoscut boierul Stanislav, din familia cneazului Cândea de Lupşa.

Pe la mijlocul secolului XVIII, mănăstirea avea doar câţiva călugări în frunte cu egumenul Procopie. Viaţa monahală susţinută de călugări a durat pana în 1820, când din cauza presiunilor antiortodoxe mănăstirea a fost desfiinţată iar călugării au fost alungaţi de autorităţile habsburgice.

Biserica a fost folosita de greco-catolici până în 1948, când a revenit la biserica ortodoxă. Din 1948 până în 1992, a fost locaş de cult şi a aparţinut de parohia ortodoxă.

În 1992 la solicitarea credincioşilor, Centrul eparhial al Alba Iuliei a reînfiinţat aşezământul mănăstiresc cu obşte de călugări.

sursa: Alba24.ro


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


EVENIMENT

FOTO: Incendiu cu final TRAGIC într-o localitate din județul Mureș

Publicat

mures

Un incendiu a izbucnit, miercuri seară, la o casă de locuit din localitatea Apold, strada Principala.

Pompierii s-au deplasat de urgență la locul solicitat, unde au constatat că locuința arde generalizat.

mures

 

Din nefericire în interior a fost găsită o victimă carbonizată.  Conform unor informații din zona în care s-a produs incendiul, ar fi vorba despre o femeie.

 

mures2

 

Citește mai departe

EVENIMENT

A murit actorul Gaspard Ulliel la vârsta de 37 de ani

Publicat

gaspard ulliel

Actorul francez Gaspard Ulliel, cunoscut după ce l-a portretizat pe Hannibal Lecter în „Hannibal Rising” și pe Yves Saint Laurent a murit la 37 de ani într-un accident de schi.

Actorul francez Gaspard Ulliel a murit la vârsta de 37 de ani, victimă a unui accident de schi, a anunțat familia sa într-un comunicat transmis agenției France Presse.

„Victimă a unui accident de schi, Gaspard Ulliel a murit”, se arată în comunicat.

Actorul a fost spitalizat marți, după ce a suferit un traumatism cranian, scrie deadline.com.

„Cinematograful francez pierde un talent uriaș, plin de farmec și energie”, a postat pe Twitter ministrul francez de finanțe Bruno Le Maire.

Unul dintre cele mai remarcabile chipuri ale generației sale, Ulliel se afla deja în topul actorilor francezi.

Ulliel a câștigat un premiu César – echivalentul francez al Oscarului – pentru cel mai bun actor în 2017, pentru rolul principal din filmul „It’s Only the End of the World” al lui Xavier Dolan, în care a jucat alături de Marion Cotillard și Lea Seydoux.

A fost al doilea său César: primul l-a câștigat pentru cel mai promițător actor, în 2004, după ce a jucat în drama „A Very Long Engagement”, alături de Audrey Tautou.

(sursa: Mediafax)

Citește Romania24.ro pe Google News

 

Citește mai departe

EVENIMENT

Vești proaste. Omicron câştigă teren şi reprezintă aproape 72% din cazurile la nivel global

Publicat

omicron

Varianta Omicron a coronavirusului, descoperită în noiembrie anul trecut, este deja prezentă în 71,9 % din cazurile analizate în ultimele 30 de zile de reţeaua de laboratoare GISAID, potrivit raportului epidemiologic săptămânal publicat miercuri de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează EFE.

Dintre cele 405.000 de teste prelevate s-a detectat varianta Omicron în 291.000 dintre cazuri, în timp ce Delta, care a dominat o bună parte a pandemiei în 2021, a fost prezentă doar în 28 % din analizele efectuate în ultimele 30 de zile (113.000), se arată în raportul OMS.

Alte variante pe care OMS le-a desemnat ca „îngrijorătoare”, precum Gamma şi Alfa, reprezintă mai puţin de 0,1 % din testele analizate.

Varianta Omicron provoacă cifre record de contagieri la nivel global, care nu sunt totuşi însoţite de o creştere a numărului de decese, astfel încât noua variantă a fost asociată unei forme mai puţin grave a bolii COVID-19.

OMS a menţinut însă avertismentele şi recomandările pentru a evita contractarea acestei boli care a dus la o creştere exponenţială a contagierilor în majoritatea regiunilor şi la o mai mare presiune asupra reţelelor sanitare, deşi în acest caz mai mult asupra centrelor de asistenţă medicală, decât asupra spitalelor.

La nivel global s-au înregistrat în săptămâna dintre 10 şi 16 ianuarie, 18,7 milioane de cazuri de COVID-19, reprezentând o creştere cu 20 % faţă de cele şapte zile anterioare dar şi o frânare a curbei ascendente, comparativ cu săptămâna precedentă, când creşterea a fost de 55 %.

Potrivit OMS, numărul deceselor în perioada analizată a depăşit 45.000, o creştere cu 4 % faţă de săptămâna anterioară, deşi curba se menţine relativ stabilă din luna octombrie.

Cea mai mare creştere a contagierilor s-a remarcat în Asia de Sud-Est, unde cazurile au crescut cu 145 % (1,7 milioane), dar care reprezintă totuşi o dezaccelerare a ritmului infectărilor, după ce în săptămâna precedentă contagierile crescuseră cu aproape 418 %.

Practic în toate regiunile s-a remarcat o descreştere a numărului contagierilor, deşi OMS avertizează că încă nu au fost depăşite vârfurile infectărilor cu noua variantă a coronavirusului.AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

ECONOMIE

Minivacanță în decembrie. Guvernul a decis ca ziua de 2 decembrie 2022 să fie zi liberă

Publicat

Guvernul a stabilit ca vineri, 2 decembrie 2022, să fie zi liberă pentru salariații din instituţiile şi autorităţile publice, având în vedere că aceasta se situează între zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, conform Codului Muncii, și zile de repaus săptămânal.

Decizia de a stabili zilele libere la începutul anului, pentru personalul din sistemul bugetar, a fost luată potrivit Codului Muncii, astfel încât angajatorii și angajații să își poată stabili și previziona zilele libere pentru întregul an.

Prevederile actului normativ nu se aplică în locurile de muncă în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza procesului de producţie sau specificului activităţii și nici magistraţilor şi celorlalte categorii de personal din cadrul instanţelor judecătoreşti implicate în soluţionarea proceselor cu termen în ziua de 2 decembrie sau participanţilor în aceste procese.

Potrivit documentului aprobat de Guvern, prin centrala Ministerului Finanțelor se vor efectua operațiuni de încasări și plăți, operațiuni de plăți privind serviciul datoriei publice, precum și eventualele operațiuni de debitare dispuse de Comisia Europeană din contul de resurse proprii în lei deschis la Trezoreria Statului.

De asemenea, unitățile/subdiviziunile administrativ teritoriale care în data de 2 decembrie 2022 au obligaţii de plată scadente la împrumuturile contractate din venituri din privatizare, potrivit scadențarelor anexate la convențiile de împrumut, vor lua din timp măsurile necesare în vederea efectuării plății sumelor scadente.

Pentru recuperarea zilei libere, instituţiile şi autorităţile publice îşi vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la data de 31 decembrie 2022, potrivit planificărilor stabilite. MEDIAFAX

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe