Connect with us

CULTURA

Ateliere de creaţie pentru copii, proiecţii de filme şi o expoziţie foto – la Festivalul Cinemascop de la Eforie

Publicat



Sursa foto: Ionut Idu / Cinemascop / Facebook.com

Ateliere de creaţie pentru copii, proiecţii de filme, picturi murale live şi o expoziţie foto se regăsesc în programul celei de a doua ediţii a Festivalului Cinemascop, care va avea loc în perioada 1 – 7 august, la Grădina de vară de la Eforie, informează un comunicat al Centrului Ceh din Bucureşti, transmis miercuri AGERPRES.

“Festivalul s-a dovedit a fi o necesitate. Pe de o parte, a oferit o alternativă de petrecere a timpului liber pe litoral. Pe de altă parte, unul dintre obiectivele festivalului a fost atragerea atenţiei asupra spaţiilor de acest gen – grădini de vară şi cinematografe – care, din nefericire, sunt clădiri pe cale de dispariţie şi, iată, unele dintre acestea pot fi reîmprospătate pentru a-şi regăsi scopul pentru care au fost construite – proiecţiile de filme. Iar anul acesta, Cinemascop continuă”, se arată în comunicatul citat.

În fiecare seară, începând cu ora 21,00, vor fi proiectate filme europene, precedate de un scurtmetraj din campania EUandME şi o animaţie cehă scurtă.

Seria filmelor va fi deschisă joi cu pelicula “Femeile din viaţa mea”, din partea Institutului Italian de Cultură. În Grădina de vară din Eforie vor mai putea fi urmărite “Mama ştie cel mai bine” – un film portughez oferit de Institutul Camoes Bucureşti, filmul de aventură maghiar “Kincsem – Pariul secolului”, venit de la Institutul Balassi, animaţia cehă pentru copii şi adulţi de toate vârstele “Aventuri fără pereche”, filmul cehoslovac în regia lui Milos Forman – “Balul pompierilor”, “Tsatsiki, tata şi războiul măslinilor” de la Ambasada Suediei şi documentarul românesc “Fotbal infinit”, regizat de Corneliu Porumboiu, de la 42 KM FILM.

Potrivit organizatorilor, primii 200 de spectatori ce vin la film primesc o bere cehă cadou. În restul zilei sunt puse la bătaie 400 de pungi de bomboane pentru toţi doritorii de o “mică pauză de dulce”.

Zilnic, între orele 16,00 – 19,00, vor avea loc ateliere de creaţie pentru copii. Cei mici vor putea să se distreze, să înveţe lucruri noi prin jocuri, pictură, desen, modelaj, colaje şi alte activităţi surpriză.

“‘Cinemascop’ este cel mai ambiţios proiect al Centrului Ceh Bucureşti, care ne-a scos din zona de confort şi ne-a pus faţă în faţă cu provocarea redeschiderii unui cinematograf ce era considerat pierdut, mai ales de localnici. Prima ediţie ne-a adus o satisfacţie enormă, primind încurajări şi mulţumiri de la cei ce aveau amintiri cu această grădină, dar şi de la persoanele care au venit din curiozitate, unii pentru prima dată, într-un astfel de spaţiu. Odată cu a doua ediţie, consolidăm munca începută anul trecut şi, sperăm noi, întărim încrederea celor din jur că se poate face o schimbare. Suntem recunoscători colegilor noştri de la EUNIC România, partenerilor şi voluntarilor care ni s-au alăturat pentru a contura a doua ediţie a festivalului Cinemascop”, a declarat Sorina Neaga, directoarea Centrului Ceh Bucureşti, organizatorul festivalului, citată în comunicat.

Intrarea este liberă la toate activităţile.

AGERPRES


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Un tronson din scara originală a Turnului Eiffel, vândut la licitaţie cu 274.000 de euro

Publicat

artcurial.com

O secţiune a scării elicoidale din structura originală a Turnului Eiffel, compusă din circa 14 trepte, a fost adjudecată marţi, 1 decembrie, pentru suma de 274.475 euro (cu taxele incluse) şi s-a alăturat unei colecţii private europene, a anunţat casa de licitaţii Artcurial, potrivit AFP.

Cu o înălţime de aproape trei metri, tronsonul provine din scara elicoidală originală a turnului, datând din 1889, care lega etajele al doilea şi al treilea ale monumentului.

Provenită dintr-o colecţie privată canadiană, secţiunea fusese estimată la un preţ cuprins în intervalul 30.000 – 40.000 de euro, însă a fost vândută la un preţ de aproape de zece ori mai mare decât estimarea iniţială.

În 1983, instalarea unui ascensor între ultimele două etaje ale Turnului Eiffel a făcut necesară demontarea şi tăierea unei scări în 24 de secţiuni.

Una dintre ele a fost păstrată la primul etaj al monumentului, în timp ce alte trei au fost donate Muzeului d’Orsay, Muzeului Oraşul Ştiinţei şi Industriei din Paris şi Muzeului de Istorie a fierului din Nancy.

În 1983, cele 20 de secţiuni rămase au fost vândute unor colecţionari din întreaga lume. Singurele două secţiuni care au rămas în Franţa au fost achiziţionate de cântăreţul Guy Beart, care le-a revândut în 2015.

Aceste secţiuni diferite pot fi admirate în mai multe spaţii expoziţionale prestigioase din întreaga lume, cum ar fi Fundaţia Yoishii din Yamanashi (Japonia) şi în proximitatea Statuii Libertăţii din New York, în timp ce altele se află în colecţii private, din ţări precum Elveţia, Italia şi Canada.

Cu o înălţime de 324 de metri, Turnul Eiffel, unul dintre simbolurile Parisului, alături de catedrala Notre-Dame şi Bazilica Sacré-Coeur din Montmartre, a fost construit de Gustave Eiffel (1832-1923) cu ocazia Expoziţiei Universale din 1889. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Catalog cu operele lui Nicolae Iorga, lansat on-line la 80 de ani de la moartea marelui istoric

Publicat

Wikipedia.org

Un catalog care cuprinde operele lui Nicolae Iorga a fost lansat vineri, 27 noiembrie, în mediul on-line, cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la moartea marelui istoric, a declarat muzeograful Sergiu Balanovici de la Muzeul Judeţean de Istorie Botoşani.

Potrivit acestuia, volumul, intitulat “Din colecţia Casei Memoriale Nicolae Iorga Botoşani. Catalogul operelor istoricului 1892- 1940”, a fost realizat de muzeograful George Arhip de la Casa Memorială “Nicolae Iorga” din municipiul Botoşani

“De ce important este acest catalog? Ştiţi probabil că nici până în prezent opera lui Nicolae Iorga nu a putut fi cuantificată. Noi ne-am propus un proiect destul de îndrăzneţ să facem un punct de informare şi în colecţia Casei Nicolae Iorga să adunăm un număr cât mai mare de opere publicate cel puţin în timpul vieţii lui Iorga”, a afirmat Balanovici.

Reprezentanţii Muzeului Judeţean susţin că volumul despre operele lui Iorga va fi lansat cu public, atunci când situaţia epidemiologică o va permite.

Tot vineri, Muzeul Judeţean a publicat pe site-ul propriu un articol comemorativ care a fost publicat pe 18 mai 1941 în ziarul “Botoşanii” la jumătate de an de la moartea istoricului botoşănean.

De asemenea, pe pagina de internet a muzeului a apărut o expoziţie foto-documentară intitulată “Nicolae Iorga şi Botoşanii. Repere cronologice” realizată tot de muzeograful George Arhip şi de Sergiu Balanovici.

Nicolae Iorga, istoric, critic literar, memorialist, dramaturg, poet, om politic, profesor universitar şi academician, s-a născut la 5 iunie 1871, la Botoşani. În data de 27 noiembrie 2020, se împlinesc 80 de ani de la moartea lui Nicolae Iorga, asasinat în 1940 în pădurea de la Strejnicu, lângă Ploieşti. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Ultima fotografie a pictorului Nicolae Grigorescu, adjudecată printr-o licitație online la 1.000 de euro

Publicat

Artmark.ro

Ultima fotografie a pictorului Nicolae Grigorescu, realizată în 1906, a fost adjudecată, marţi seara, la o licitaţie organizată online de Artmark, la preţul de 1.000 de euro.

Potrivit Artmark, fotografia probabil a fost realizată la Câmpina, în casa pictorului, acolo unde s-a retras în ultimii săi ani de viaţă şi unde s-a dedicat preponderent subiectelor rustice – portrete de ţărănci, care cu boi şi numeroase peisaje cu specific românesc.

Nicolae Grigorescu a fost surprins în fotografia de colecţie, la vârsta de 68 de ani, din profil, aşezat într-un fotoliu vintage, din lemn sculptat.

O piesă de grafică semnată de Grigorescu ce ilustrează portretul scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea a fost cumpărată la 2.500 de euro. Lucrarea realizată în creion a fost oferită de fiul pictorului şi soţia acestuia Ana (fiica lui Alexandru Vlahuţă) Picăi Delavrancea.

Între loturile adjudecate la licitaţia “Vechi colecţionar de artă şi observator cultural” s-au mai numărat: vioară marca “Jacobus Stainer”, model “Absam prope Oenipontum 17”, Germania, circa 1900, care a a aparţinut pictorului Eustaţiu Stoenescu, în cutie pictată de Ştefan Pelmuş, la 1.800 de euro, două cărţi poştale trimise între Ion Luca Caragiale şi Barbu Ştefănescu Delavrancea, în 1905 şi 1906, la 1.800 de euro, o fotografie ilustrându-l pe Ion Luca Caragiale, realizată în atelierul M. Wandelmann, la Bucureşti, circa 1900, din colecţia George Franga, la 700 de euro.
Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Caricaturi realizate între anii 1850 şi 1989, expuse la Palatul Suţu

Publicat

Facebook/ Muzeul Municipiului Bucureşti - Palatul Suțu

Caricaturi realizate între anii 1850 şi 1989, grupate sub genericul “Caricatură şi umor. O peniţă satirică din colecţiile Muzeului Municipiului Bucureşti”, vor fi expuse, începând de vineri, la Palatul Suţu.

“Istoria s-a folosit constant de peniţa satirică, fiind cunoscute încă din antichitatea clasică desenele graffiti din oraşele romane, desene care satirizau nobili, împăraţi, funcţionari sau, pur şi simplu, oameni care aveau o fărâmă de putere, însă erau răi cu ceilalţi.

Însă alţii erau preamăriţi, precum gladiatorii preferaţi, tribunii populari sau, pur şi simplu, se transmiteau mesaje politice. Fenomenul a traversat şi vremurile medievale, până la vestitul poet Francois Villon.

În ceea ce priveşte zona ţării noastre, avem cu certitudine primele semne satirice prin revistele tipărite încă înainte de Cuza, dar care iau avânt în timpul domniei sale”, a declarat managerul Muzeului Municipiului Bucureşti, Adrian Majuru, coordonator al expoziţiei, potrivit unui comunicat de presă transmis, marţi, AGERPRES.

Proiectul expoziţional a fost documentat din broşuri, almanahuri şi calendare dedicate: “Nichipercea” (1859-1865), “Scrânciobul” (1869), “Mefistofele” (1876), “Ghimpele” (1874-1876), “Calendarul Ghimpelui” (1876), “Calendarul Puricelui” (1880-1881); albumul “Contimporanii” (1898); revistele “Veselia” (1904-1905) şi “Piţigoiul” (1946-1948).

Unul dintre primii şi cei mai talentaţi slujitori ai satirei politice a fost ziaristul N.T. Orăşeanu, care s-a făcut cunoscut prin publicaţiile sale din “Cronica scandaloasă a Oraşului”, în perioada anilor 1858-1868, opinii pentru care a fost şi întemniţat.

Alţi celebrii caricaturişti prezentaţi în expoziţie sunt Constantin Jiquidi, Nicolae Petrescu Găină, Ary Murnu şi N. Baboceanu, A. Mărculescu, Aurel Jiquidi, H. Gall, John Cobar, H. Lehrer şi M. Ramis, Vladimir Al. Donescu, Ion Anestin, Nell Cobar, Matty Aslan.

“Expoziţia reprezintă o flanare istorică prin efortul de a determina schimbări de mentalitate şi comportamente cu ajutorul satirei, caricaturii şi umorului negru, uneori.

Ce poate fi mai atrăgător decât să trecem cu umor şi haz pragul anilor, dintr-un an complicat şi greu de înţeles, 2020, către un 2021 mai cu speranţă”, precizează Adrian Majuru.

Expoziţia poate fi vizitată până în martie 2021. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate