Creşterea pensiilor cu 40% este nesustenabilă în acest context al pandemiei, iar iresponsabilitatea parlamentarilor care au votat această majorare va conduce pe viitor la o povară bugetară greu de acoperit, susţine preşedintele CONAF, Cristina Chiriac.

“Fie că vorbim de creşteri salariale sau de pensii, în timp de pandemie, o creştere este o măsura iresponsabilă. Conştientizăm nevoia ca pensiile din România să fie crescute şi aceasta să se reflecte direct în sporirea nivelului de trai, însă momentul acesta nu este cel mai potrivit. Evoluţia economiei la nivel mondial este una negativă, lucru reflectat în indicatorii macroeconomici ai României. Ca urmare, pentru a acoperi cheltuiala cu majorarea pensiilor, guvernul va trebui să se împrumute şi mai mult la un nivel al dobânzilor pe plan internaţional în creştere. Ar fi bine dacă am putea discuta de o răspundere a aleşilor din parlament, care promovează astfel de măsuri fără o analiză amănunţită a efectelor în lanţ pe care le produc astfel de măsuri populiste”, a precizat preşedintele CONAF, într-un comunicat transmis AGERPRES.

Potrivit sursei citate, este cunoscut faptul că bugetul de stat este deja afectat de situaţia creată de efectele pandemiei, iar dacă România doreşte să continue drumul european spre dezvoltare, spre atragere de investiţii şi să îşi întărească încrederea şi potenţialul economic câştigate în faţa cetăţenilor proprii, dar şi a partenerilor externi, trebuie să dea dovadă de prudenţă şi predictibilitate.

“Se impune o analiză profundă a riscurilor la care este supus mediul economic şi pentru care este necesară creionarea unei strategii care să nu împovăreze şi să nu sufoce mediul de afaceri sau bugetul statului prin decizii de creşteri salariale, ale pensiilor, care nu vor putea fi în realitate susţinute şi onorate fără a provoca o prăbuşire economică fără precedent”, se subliniază în comunicat.

Plenul Parlamentului a adoptat, marţi, rectificarea bugetară pe 2020, cu amendamentul PSD referitor la creşterea cu 40% a punctului de pensie. Parlamentarii au decis, la propunerea PSD, abrogarea articolului potrivit căruia punctul de pensie se majora cu 14%, în acest fel rămânând în vigoare legea sistemului public de pensii care prevede creşterea acestuia cu 40%. AGERPRES

Summitul UE de joi şi vineri a fost amânat pentru 1 şi 2 octombrie din cauza faptului că preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a intrat în carantină după ce unul dintre membrii personalului său de securitate a fost testat pozitiv la noul coronavirus, a anunţat un purtător de cuvânt al acestuia, relatează marţi dpa şi AFP.

Preşedintele „a aflat că un ofiţer de securitate, cu care a fost în contact apropiat la începutul săptămânii trecute, a fost testat pozitiv la COVID-19″, a precizat purtătorul de cuvânt într-o postare pe Twitter.

„Preşedintele este testat cu regularitate şi a fost testat negativ ieri (luni – n.r.). Respectând regulile din Belgia, el a intrat în carantină de astăzi”, a mai menţionat Barend Leyts.

Reuniunea liderilor UE de la Bruxelles ar urma să se axeze, printre alte subiecte, pe relaţiile cu Turcia, care s-au deteriorat în ultimele luni din cauza unei dispute cu Grecia şi Cipru privind activităţile de explorare a zăcămintelor de gaz din Mediterana de Est şi pe adoptarea de sancţiuni împotriva regimului lui Aleksandr Lukaşenko din Belarus. AGERPRES

Ceremonia oficială de înmânare a premiilor Nobel din 10 decembrie de la Stockholm a fost anulată, o premieră din 1944, din cauza pandemiei de COVID-19, a anunţat marţi Fundaţia Nobel, potrivit AFP şi dpa.

Cu toate acestea, este planificată o ceremonie televizată, ce va fi transmisă din capitala Suediei pe 10 decembrie, în absenţa câştigătorilor care îşi vor primi premiile de la distanţă, în ţările lor.

Numele laureaţilor diferitelor premii (Medicină, Fizică, Chimie, Literatură, Pace şi Economie) vor fi anunţate la datele prevăzute, între 5 şi 12 octombrie, din Stockholm şi Oslo.

O mică ceremonie de decernare a premiului Nobel pentru Pace este prevăzută la Oslo pentru data de 10 decembrie, însă într-un format foarte restrâns, a anunţat mai devreme directorul Institutului Nobel.

La Stockholm, în fiecare an pe 10 decembrie – data care comemorează decesul creatorului premiului Nobel, savantul şi industriaşul suedez Alfred Nobel (1833-1896), inventatorul dinamitei – sunt înmânate premiile acordate de comitetele suedeze: Medicină, Fizică, Chimie, Literatură, la care se adaugă premiul pentru Economie, creat mai recent.

“Ultima dată când nu a existat o ceremonie la Stockholm a fost în 1944”, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a declarat Gustav Källstrand, istoric al Fundaţiei Nobel, pentru AFP. “Cu toate acestea, anul acesta va exista o ceremonie digitală”, a precizat el.

În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, mai multe premii nu au fost nici acordate, nici înmânate, deşi Suedia nu a participat la conflict. Premiile din 1944 au fost acordate retroactiv în 1945.

În 1940, 1941 şi 1942 nu au fost acordate premii şi nu au avut loc ceremonii.

Anul acesta, “ideea este ca medaliile şi diplomele să fie înmânate laureaţilor în siguranţă în ţările lor de reşedinţă, cel mai probabil cu ajutorul ambasadelor şi al universităţilor laureaţilor”, a explicat Fundaţia Nobel. AGERPRES

Landul german Brandenburg va ridica un gard permanent de-a lungul graniţei cu Polonia pentru o împiedica răspândirea pestei porcine africane, a anunţat marţi un oficial german, potrivit agenţiei DPA.

Obiectivul este de a limita deplasările porcilor mistreţi, principalii vectori ai acestei boli, care nu reprezintă un pericol pentru oameni, dar este aproape întotdeauna fatală în cazul animalelor.

Potrivit ministrului pentru afaceri sociale, sănătate, integrare şi protecţia consumatorului din landul Brandenburg, Ursula Nonnemacher, decizia a fost luată după ce negocierile cu Polonia privind ridicarea unui gard permanent au eşuat. Un gard mobil de 120 de kilometri există în prezent la graniţa germano-poloneză dinspre sud şi până în oraşul Frankfurt pe Oder.

Ursula Nonnemacher a anunţat de asemenea crearea unei echipe tehnice pentru coordonarea activităţii diferitelor autorităţi din regiune, inclusiv poliţia şi serviciile veterinare şi de urgenţă, după ce fermierii au criticat modul în care este gestionată această criză. O echipă de medici veterinari trimisă de Comisia Europeană şi-a început de asemenea activitatea.

Autorităţile germane din landul Brandenburg au descoperit deocamdată pesta porcină africană la 20 de porci mistreţi găsiţi morţi în zona localităţilor Schenkendoebern şi Neuzelle.

Primul a fost descoperit aproape de graniţa cu Polonia în data de 10 septembrie. Ulterior, China, Coreea de Sud, Japonia, Singapore, Brazilia şi Argentina au interzis importurile de carne de porc din Germania, sporind temerile privind impactul epidemiei asupra agriculturii şi economiei germane. De pe urma interdicţiei ar urma să beneficieze alţi furnizori majori, cum ar fi SUA, Spania, Canada şi Brazilia, în condiţiile în care China este cel mai mare cumpărător de carne de porc din lume. AGERPRES