Pizza, hamburgerii şi cartofii prăjiţi vor fi incluse din nou în meniurile cantinelor din colegiile americane, la ordinul preşedintelui american Donald Trump, care a anulat standardele nutriţionale impuse de fosta Primă Doamnă a SUA, Michelle Obama, informează sâmbătă EFE.

Mai mult, Trump a luat această decizie chiar de ziua de naştere a lui Michelle, care a împlinit vineri 56 de ani şi care în cei opt ani la Casa Albă a luat mai multe măsuri pentru a combate obezitatea infantilă.

Noile reguli vor permite şcolilor să reducă din cantitatea de legume şi fructe care trebuie inclusă în meniul şcolar. Totodată, şcolile vor putea reduce varietatea de alimente proaspete oferite elevilor.

Propunerea de reformă federală a fost prezentată vineri de o agenţie a Departamentului Agriculturii din SUA, a cărei responsabilitate este să stabilească meniurile pentru cei aproape 30 de milioane de elevi din cele 99.000 de şcoli.

“Şcolile şi districtele şcolare continuă să ne spună că încă se aruncă multe alimente şi că este nevoie de o mai mare flexibilitate pentru a le oferi elevilor alimente nutritive şi apetisante. I-am ascultat şi ne-am pus pe treabă”, a declarat secretarul agriculturii, Sony Perdue, citat într-un comunicat de presă.

Noile norme au fost denunţate de grupuri preocupate de nutriţia minorilor, precum “Asociaţia pentru o Americă mai sănătoasă”, în care Michelle Obama deţine poziţia de preşedinte onorific. Într-un comunicat, directoarea asociaţiei, Nancy E. Roman, a declarat că noile norme reprezintă “un pas în direcţia greşită” şi a apreciat că, “lăsând politica deoparte, ştiinţa a demonstrat că trebuie crescut consumul de fructe şi legume” pentru efectul lor favorabil asupra sănătăţii, mai ales pentru copii.

În contrapartidă, alte grupuri, precum Consiliul Naţional al Cartofului, au salutat noile norme. Consiliul menţionat, un grup de presiune care militează pentru creşterea consumului de cartofi, a scris pe Twitter că acest produs conţine mari cantităţi de proteine, fibre şi carbohidraţi de care “copiii de vârstă şcolară au nevoie pentru a avea succes la şcoală”.

De când a ajuns la Casa Albă, în ianuarie 2017, Trump a relaxat standardele privind alimentaţia în şcoli.

În SUA, peste o treime dintre adulţi şi circa 18% dintre persoanele cu vârste între 2 şi 19 ani sunt obeze, potrivit ultimelor date ale Centrului de Control şi Prevenire a Bolilor (CDC). AGERPRES

Ministrul de finanţe britanic, Sajid Javid, a avertizat companiile că trebuie să se împace cu ideea că nu va exista o armonizare cu normele Uniunii Europene odată ce Regatul Unit va fi părăsit blocul comunitar, informează sâmbătă EFE şi dpa.

Confruntat cu sectorul de afaceri care face presiuni pentru menţinerea unui comerţ fluid şi fără taxe cu UE, ministrul britanic a confirmat într-un interviu publicat sâmbătă de cotidianul Financial Times ceea ce premierul Boris Johnson lăsase deja să se înţeleagă: şi anume că Regatul Unit doreşte să se rupă cu totul de Uniunea Europeană, comentează EFE.

“Nu va exista o armonizare, nu vom respecta reguli, nu vom fi în piaţa unică şi nu vom fi în uniunea vamală – şi vom face acest lucru până la sfârşitul anului”, a declarat Javid, insistând că toate companiile – farmaceutice, auto, aerospaţiale şi alimentare – vor trebui să se adapteze la această nouă realitate. La urma urmei, au avut la dispoziţie trei ani să se pregătească pentru o schimbare în relaţiile comerciale cu UE, a remarcat înalta oficialitate britanică, făcând referire la referendumul din 2016 când britanicii au votat în favoarea ieşirii ţării lor din UE.

Javid recunoaşte că “unele companii vor avea de câştigat, iar altele nu” de pe urma rupturii cu blocul european, însă subliniază că ceea ce contează acum este că au certitudinea Brexit-ului, şi prevede că, pe termen lung, economia britanică “va fi una dintre cele mai de succes economii de pe Pământ”.

Cu toate că nu menţionează ce norme europene doreşte să păstreze şi pe care doreşte să le elimine, Javid spune că pentru serviciile financiare va căuta să obţină o echivalare normativă “axată pe rezultate”, cu alte cuvinte, să obţină aceleaşi rezultate, dar cu un cadru legal diferit.

Javid a mai explicat că viziunea sa pentru economia britanică post-Brexit, care se va reflecta în primul buget de stat, din 11 martie, se bazează pe un “capitalism uman”, care se traduce prin potenţarea înaltelor calificări ale britanicilor, pe de-o parte, şi dezvoltarea zonelor defavorizate ale Regatului Unit, pe de altă parte.

Ministrul de finanţe britanic intenţionează să obţină creştere economică prin investiţii guvernamentale majore, îndeosebi în infrastructura regiunilor defavorizate, precum Midlands şi nordul Angliei, unde Partidul Conservator, din care Javid face parte, a înregistrat rezultate bune la scrutinul de luna trecută.

Pe viitor, mult mai mulţi bani vor fi investiţi în pregătirea specialiştilor, măsură pentru care Javid are în vedere o creştere a impozitelor pe termen mediu cu speranţa de a stimula creşterea economică şi de a creşte productivitatea.

Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie. În timpul unei perioade de tranziţie, care durează până la finalul anului 2020, Londra şi Bruxellesul trebuie să ajungă la un acord cu privire la viitoarea relaţie. AGERPRES

Profesorul universitar doctor Ruxandra Ulmeanu afirmă că în afară de astm şi BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică) problema “esenţială” a poluării este legată de cancerul pulmonar, poluarea fiind al treilea factor de deces la nivel mondial.

“Poluarea aerului este al treilea contributor pentru decese la nivel mondial. Ceea ce respirăm influenţează sănătatea noastră. Problemele legate de calitatea aerului sunt în creştere. 9 din 10 persoane din lume respiră aer poluat. 570.000 de copii sub vârsta de 5 ani mor prin infecţii respiratorii atribuite poluării aerului din interior, exterior şi fumatului pasiv. 4.2 milioane de decese pe an sunt cauzate de poluarea aerului şi a apei spune raportul OMS din anul 2019. 3.8 milioane decese pe an sunt cauzate de expunerea la fum în gospodării”, a spus Ulmeanu.

Potrivit acesteia, principalii factori poluanţi sunt particulele de materie poluantă (PM). “Acestea sunt foarte mici, se văd la microscopie electronică. Sunt particulele de care vorbim de 2.5 microni sau mai mici”, a explicat medicul.

Ea a spus că poluarea aerului are 2 componente: particule de materie poluantă din aer şi gazele cu efect de seră.

“Aceste particule de materie poluantă sunt carcinogene pentru oameni”, a explicat Ruxandra Ulmeanu în cadrul unui eveniment organizat de Sănătatea Press Group în parteneriat cu Institutul “Marius Nasta”.

Încălzirea globală afectează aerul şi apa potabilă

Ea a susţinut că schimbările climatice au impact direct asupra sănătăţii – asupra plămânului în particular, iar încălzirea globală afectează aerul şi apa potabilă.

Medicul a mai afirmat că polenurile şi alţi aeroalergeni sunt în cantităţi mai mari în condiţii de căldură extremă, iar creşterea continuă a temperaturilor va conduce la creşterea poverii astmului.

Totodată, creşterea temperaturilor şi a particulelor de materie poluantă sunt factori care cresc incidenţa şi severitatea astmului, rinosinuzitei, BPOC-ului , infecţiilor de tract respirator, şi a cancerului pulmonar. AGERPRES