Peste 100.000 de firme din România se află, în prezent, într-o situaţie de risc, pe fondul creşterii semnificative a costurilor operaţionale, extinderii blocajului financiar, accesului tot mai dificil la finanţare şi accentuării neîncrederii în relaţiile de business, avertizează Sierra Quadrant, într-o analiză privind starea economiei româneşti în pragul iernii.

Scumpirea carburanţilor şi creşterea tarifelor la energie şi gaze au accentuat şi mai mult problemele financiare, în primul rând în zona IMM-urilor slab capitalizate, vulnerabile la criză.

„73.365 de firme au intrat în acest an în insolvenţă, şi-au suspendat activitatea sau au fost dizolvate sau radiate, cu 13.398 mai multe decât în anul trecut. Datele, prezentate de Registrul Comerţului, vin să confirme estimările făcute de Sierra Quadrant la începutul anului. Cele mai multe probleme au fost înregistrate în comerţ, construcţii şi industria prelucrătoare, trei dintre cele mai importante motoare ale economiei”, precizează sursa citată într-un comunicat transmis marţi AGERPRES.

Numărul firmelor din comerţ intrate în insolvenţă, la nivelul lunii august, era mai mare cu 7,61% faţă de anul precedent. 11.577 de firme din acest sector au fost radiate, cu 33,1% mai multe decât în 2020, iar 5864 au fost dizolvate, cu 18,7% peste nivelul din august 2020.

În sectorul construcţiilor, numărul firmelor radiate a crescut cu aproape 30%, la 3926, iar cel al companiilor dizolvate cu 7,16% la 1826. Pe fondul problemelor economice, 593 de firme de construcţii şi-au suspendat activitatea, cu 28% mai multe decât în 2020, iar 640 au intrat în insolvenţă, cu 12,2% peste nivelul din anul trecut, arată datele citate.

În industria prelucrătoare, numărul societăţilor radiate a crescut cu 31%, la 3386, iar cel al firmelor dizolvate s-a majorat cu 12,67%, la 1690. 564 de companii şi-au suspendat activitatea iar alte 484 au intrat în insolvenţă.

„Creşterea fără precedent într-un termen atât de scurt a costurilor operaţionale, pe fondul scumpirii carburanţilor, energiei electrice, gazelor, transportului, materialelor de producţie la care se adaugă şi deprecierea cursului euro vin să creeze dificultăţi majore majorităţii companiilor din România, cu efecte directe în scăderea producţiei şi a vânzărilor”, arată analiza Sierra Quadrant.

Pe fondul problemelor operaţionale, blocajul financiar din economie s-a accentuat semnificativ, depăşind, în prezent, 320 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani, se precizează în document.

Durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, faţă de 120 zile în 2020 iar 58% dintre reprezentanţii companiilor din România, chestionaţi recent într-un barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.

Pe de altă parte, tot mai mulţi investitori nu mai au încredere să dezvolte afaceri având în vedere valul 4 al pandemiei şi scăderea abruptă a consumului.

„Neîncrederea, scăderea apetitului pentru business sunt precum un cancer pentru economie. Din păcate vedem tot mai mulţi investitori care n-au încredere să dezvolte afaceri, să contracteze produse şi servicii, să accepte plata la termen. Iar dacă banii nu circulă în economie, dacă nu se deschid relaţii de afaceri, efectele le vom simţi cu toţii”, a afirmat Ovidiu Neacşu, asociat coordonator Sierra Quadrant.

Potrivit acestuia, tot mai multe companii încep să ceară avansuri financiare tot mai mari la lucrările efectuate şi, poate cel mai grav, să rezilieze contracte aflate în derulare.

Potrivit analiştilor, o redeschidere a apetitului pentru afaceri ar putea apărea la începutul anului viitor dacă inflaţia se va tempera iar accesul la creditare nu va fi limitat.

„Reticenţa companiilor în a deschide noi linii de business s-a accentuat în acest trimestru şi riscă să se extindă în următoarele 6 luni, pe fondul provocărilor generate de sezonul rece. O dezgheţare a apetitului pentru business vedem abia în primăvara anului viitor. Perspectiva s-ar putea concretiza dacă, de exemplu, inflaţia se va tempera în lunile următoare şi dacă accesul la creditare nu va fi limitat. Mai sunt şi alţi factori importanţi precum nivelul cursului valutar, atragerea fondurilor UE şi limitarea creşterii costurilor de finanţare”, arată analiza Sierra Quadrant.

Documentul subliniază, totodată, că iarna lui 2021 va fi cea mai dificilă perioadă economică prin care va trece economia românească de la precedenta criză economică. Scumpirile la carburanţi, gaze, energie, scăderea consumului, creşterea costurilor de finanţare şi scăderea apetitului pentru business vor face ca, pentru multe firme, trecerea în 2022 să fie o adevărată misiune imposibilă.

„Dincolo de cele peste 70.000 de firme care au pus lacăt pe uşă până acum, ne aşteptăm ca numărul firmelor în dificultate să crească cu cel puţin 30.000. În cel mai negru scenariu, în care efectele pandemiei COVID se vor afla în prim-plan, nu este exclus ca numărul companiilor care vor dezarma în faţa crizei să depăşească 150.000 la finele lunii februarie 2022”, arată analiza.

Experţii de la Sierra Quadrant explică, în context, că restructurarea afacerilor cu probleme, în scopul prevenirii falimentului şi a blocajelor pe lanţurile economice, devine cuvântul de ordine în această iarnă.

„Gradul de dependenţă între companiile din România este foarte ridicat, iar salvarea unei singure firme, prin mecanisme de prevenţie, va avea efecte pozitive pe tot lanţul comercial. Estimăm că restructurarea preventivă ar putea duce la salvarea a cel puţin 500 de mii de locuri de muncă”, arată sursa citată.

Companiile, indiferent de mărime, trebuie să îşi monitorizeze mai atent numerarul şi cheltuielile şi să încerce să reducă durata medie de încasare a creanţelor, care să fie transpusă proporţional către scăderea termenelor de plată a furnizorilor, consideră Ovidiu Neacşu.

Sunt, însă, tot mai multe companii are au „învăţat” lecţiile acestei perioade şi au căutat soluţii de restructurare înţelegând că nu este obligatoriu ca o companie cu probleme să fie dusă în insolvenţă.

„Vestea bună este că tot mai multe companii au înţeles şi au învăţat lecţiile acestei perioade. Au căutat soluţii de restructurare, au apelat la expertiza firmelor de profil şi au înţeles că nu este obligatoriu să îţi duci firma în insolvenţă când ai o problemă. Poţi apela la soluţii alternative, precum concordatul preventiv. Procedura de concordat preventiv se prezintă ca o alternativă pentru firmele aflate într-o situaţie financiară dificilă pe care doresc să o redreseze, fără a impacta relaţiile cu partenerii comerciali şi pentru creditorii care doresc să-şi recupereze creanţele deţinute împotriva acestor debitori, în cadrul unei proceduri cu un grad de control asupra mecanismelor de protecţie a intereselor economice”, arată analiza.

Cele mai multe companii care au apelat la concordatul preventiv au fost din sectoare precum servicii, imobiliare, industrie, HORECA şi transporturi, în general din sectoarele afectate de restricţiile impuse pe fondul pandemiei.

Sierra Quadrant este specializată în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu. Printre dosarele semnificative gestionate în prezent de companie se află Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), CET SA Bacău, Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigaţie Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA şi GA-PRO-CHEMICALS S.A. AGERPRES

Statul australian Victoria a anunţat că nu va face excepţii pentru ca sportivii nevaccinaţi împotriva Covid-19 să poată participa la competiţiile majore de pe teritoriul său, a declarat, marţi, un oficial, ceea ce pune sub semnul întrebării prezenţa liderului mondial Novak Djokovic la turneul de tenis Australian Open, primul de Mare Şlem al anului 2022, transmite Reuters.

Djokovic, care are în palmares 20 de titluri de Grand Slam, la fel ca rivalii săi legendari Roger Federer şi Rafael Nadal, nu a dorit să dezvăluie dacă s-a vaccinat sau nu şi a declarat săptămâna aceasta că nu este sigur că îşi va apăra titlul la Melbourne din cauza restricţiilor impuse de autorităţi la acest turneu.

Premierul statului Victoria, Daniel Andrews, a afirmat că s-a opus unor aranjamente speciale pentru a permite jucătorilor nevaccinaţi să concureze în acest stat care va găzdui turneul de tenis la Melbourne Park, în ianuarie.

”În chestiunea vaccinării, nu. (Virusului) nu-i pasă de clasamentul tău la tenis sau câte titluri de Mare Şlem ai câştigat. Este complet irelevant. Trebuie să fii vaccinat pentru a fi sănătos tu şi cei din jurul tău”, a subliniat Andrews.

Federaţia australiană de tenis (Tennis Australia), cea care organizează turneul, a refuzat să comenteze afirmaţiile.

Statul Victoria, care în această săptămână urmează să încheie trei luni de lockdown, a inclus sportivii profesionişti în categoria persoanelor obligate să se vaccineze, fără a clarifica dacă acest lucru se aplică şi sportivilor străini sau din alte state australiene. Andrews a sugerat obligativitatea acoperă şi sportivii străini.

Graniţele Australiei au fost închise pentru cetăţenii străini în timpul pandemiei de Covid-19, dar autorităţile au emis vize pentru sportivi şi staff-urile lor pentru evenimentele internaţionale, inclusiv ediţia de anul acesta a turneului Australian Open, desfăşurată în februarie.

Prim-ministrul Scott Morrison a anunţat că guvernul va relaxa controalele la frontiere pentru cetăţenii australieni şi membrii din străinătate ai familiilor lor de luna viitoare, dar turiştii internaţionali şi alte clase de vize vor mai avea de aşteptat.

Restricţiile pentru Melbourne vor fi relaxate de vineri, când se aşteaptă ca rata de vaccinare a locuitorilor statului Victoria să ajungă la 70% din populaţia adultă. În continuare, persoanele nevaccinate nu vor putea asista la evenimente sportive, nu vor putea merge la restaurante şi baruri.
AGERPRES

Medicul epidemiolog Octavian Jurma a analizat evoluția pandemiei în ultimele patru săptămâni și a ajuns la concluzia că în următoarele 14 zile aproximativ un milion de români se vor infecta și 10.000 vor muri din cauza COVID 19.

Medicul Octavian Jurma a calculat și a aflat că, în prezent, România are de 20 de ori mai multe cazuri decât în vârful valului 1 al pandemiei.

„Vă dați seama că azi (n.r.- luni, 18 octombrie) avem de 25 de ori mai multe cazuri azi decât în urmă cu 8 săptămâni? Avem de 20 de ori mai multe cazuri decât în vârful valului 1. Da, valul acela în care am stat 30 de zile în carantină ca să nu ajungem ca Lombardia. Acum am ajuns mai rău ca Lombardia pentru că am refuzat carantină de 30 de zile și prin asta am refuzat să mai avem vreodată doar 500 de cazuri pe zi în vârful unui val. Acum le arătăm noi italienilor cum arătă un val pandemic în care politicienii au luat locul medicilor”, a spus Jurma.

Potrivit medicului epidemiolog, vârful pandemiei ar putea fi atins în următoarele două săptămâni în condițiile în care politicienii au refuzat să ia măsuri dure. Până atunci, numeroși români se vor infecta și vor muri, avertizează medicul Octavian Jurma pe Facebook.

„Vom continuă la acest nivel stratosferic încă cel puțin 2 săptămâni. 1 milion de români se vor îmbolnăvi în următoarele 2 săptămâni dintre care vom depista doar 200.000. 10.000 de români vor fi uciși de COVID-19 în următoarele 2 săptămâni dintre care vom depista doar 5.000. Nu vă arăt aceste cifre ca să vă îngrozesc, ci ca să vă trezesc”, a estimat Octavian Jurma .

Avertismentul îi vizează și pe cetățeni.

„Chiar dacă nu ne pasă de ceea ce se întâmplă în spitale, numărul de decese ne va lovi pe toți. Indiferent ce credem despre pandemie și vaccin sunt prea puțini care vor putea nega moartea unui cunoscut. Moartea este ultimul apel la trezirea din minciună”, este avertismentul medicului Octavian Jurma.

Luni, în România s-a înregistrat un nou record la Terapie Intensivă: au fost 1.764 de persoane internate la ATI. De asemenea, potrivit raportării de luni a autorităților, în 24 de ore s-au înregistrat 10.141 de cazuri noi de COVID-19 și 261 de decese. MEDIAFAX

Bulgaria a raportat marţi aproape 5.000 (4.979) de cazuri noi de infectare cu coronavirus, cel mai ridicat bilanţ zilnic consemnat după data de 24 martie, arată cifrele Ministerului Sănătăţii, informează Reuters.

În total, 214 persoane infectate au murit în ultimele 24 de ore, astfel încât bilanţul de până acum al pandemiei în Bulgaria a ajuns la 22.488 de decese.

Bulgaria, care se confruntă cu varianta Delta a coronavirusului, înregistrează o creştere a numărului de infectări de la începutul lunii septembrie.

În ţară există un grad ridicat de neîncredere în vaccinuri şi doar 24% dintre adulţi au primit schema completă, comparativ cu media de 74% la nivelul Uniunii Europene.

În spitale se află mai mult de 6.200 de pacienţi cu COVID-19, dintre care 537 la terapie intensivă, copleşind sistemul de sănătate.

În aceste condiţii, Ministerul Sănătăţii are în vedere noi restricţii sau introducerea unui paşaport sanitar pentru limitarea transmiterii virusului.

La rândul său, Cehia a anunţat marţi un bilanţ de 2.521 de noi cazuri de COVID-19, cel mai ridicat de la sfârşitul lunii aprilie şi aproape dublu faţă de marţea precedentă.

Până luni, în Cehia se vaccinaseră cu schemă completă 6,03 milioane din cei 10,7 milioane de locuitori.

Guvernul ceh a optat să nu înăsprească măsurile antiepidemice, axându-se pe vaccinare, iar datele demonstrează că majoritatea celor infectaţi nu sunt vaccinaţi.

Numărul spitalizărilor a ajuns la 544, cel mai ridicat de la sfârşitul lunii mai, dar încă mult inferior celui din martie, când precedentul val epidemic a măturat ţara.

În ultimele şapte zile au murit 54 de pacienţi cu COVID-19, mai mulţi decât în toată luna septembrie.

În Ucraina, Ministerul Sănătăţii a raportat marţi că în ultimele 24 de ore s-au înregistrat 538 de decese la persoane infectate cu noul coronavirus, un bilanţ record după cel înregistrat pe 7 aprilie, când au fost anunţate 481 de decese.

Tot în ultimele 24 de ore au fost raportate 15.579 de cazuri noi de infectare, care ridică la 2,66 milioane numărul total, din care 61.348 de decese. AGERPRES