Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a anunțat marți procurorii selectați pentru a conduce Parchetul General, DNA şi DIICOT, scrie Alba24.ro.

”Am ales candidații care au prezentat competență și experiență. M-am ferit de experimente” a spus Predoiu.

Propunerile merg spre avizare la CSM, apoi la președintele Iohannis.

Cele trei propuneri sunt:

Pentru funcția de procuror general – Gabriela Scutea
pentru șefia DNA – Crin Bologa
pentru șefia DIICOT – Georgiana Hossu

Săptămâna trecută au susţinut interviul la Ministerul Justiției cei opt candidaţi care au îndeplinit condiţiile de participare la selecţia pentru numirea procurorului-şef al Parchetului General: Ionel Corbu, Florin-Daniel Căşuneanu, Gabriela Scutea, Laura Oprean, Pompiliu-Marian Drilea-Marga, Daniel Horodniceanu, Sorin Săndel Vasilache şi Răzvan Horaţiu Radu. Pentru şefia DNA au intrat în cursă Mariana Alexandru, Crin-Nicu Bologa, Camelia Elena Grecu, Ionuţ Botnaru (care şi-a retras ulterior candidatura), Călin Nistor, iar la DIICOT – Teodor Niţă, Ioana Bogdana Albani, Elena-Giorgiana Hosu, Viorel Badea şi Daniel Horodniceanu.

Declarații Predoiu:

Gabriela Scutea a avut cea mai solidă prestație și cel mai solid dosar profesional. Proiectul de management al dnei Scutea a fost cel mai bun.
Crin Bologa cunoaște DNA, a lucrat în DNA și nu a avut legături cu pasivele DNA. Prestația la interviu a fost impresionantă. Aduce garanții că lupat anticorupție va continua energic.

Georgiana Hossu a avut un proiect comprehensiv.

Faptul că ceilalți candidați nu au fost selectați nu le știrbește valoarea profesională. Câțiva dintre ei au toate datele pentru a funcționa în fruntea Parchetelor. A fost un sprint cu sosire la fotografie.

Sursa: alba24.ro

O româncă în vârstă de 54 de ani murit din cauza frigului, în Spania, în timp ce țara a fost lovită în plin de furtuna Gloria, care a adus precipitații masive și rafale puternice de vânt.

Românca și soţul ei obişnuiau de mai mult timp să doarmă într-un parc din localitatea Gandia, iar luni dimineaţa, când s-a trezit, bărbatul şi-a dat seama că ceva nu este în regulă cu femeia de lângă el, potrivit publicației 20 Minutos.

El a cerut intervenţia de urgenţă a unui echipaj medical, însă doctorii nu au reuşit să o readucă la viață pe femeie.

Primele investigații arată că românca a murit din cauza hipotermiei, temperatura scăzând foarte mult în timpul nopții, în zona respectivă.

Autorităţile locale susţin că celor doi români li s-a recomandat de mai multe ori să înnopteze într-un centru social, dar au refuzat de fiecare dată.

Sursa: 20minutos.es

Guvernul României a aprobat, în şedinţa de luni, majorarea cuantumului diurnelor pentru personalul militar şi civil participant la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, ca urmare a asumării acestei măsuri de premierul României, Ludovic Orban, şi de ministrul apărării naţionale, Nicolae-Ionel Ciucă, la începutul mandatului.

”În acest mod se vor pune în practică prevederile art. 26 din Legea nr. 121/2011 şi se va asigura un tratament echitabil în acordarea drepturilor reglementate în proiect pentru toate categoriile de personal din cadrul sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională, care participă la aceleaşi tipuri de misiuni şi operaţii sau la unele similare, în afara teritoriului statului român.

Aplicarea actului normativ nu necesită alocarea unor sume suplimentare, fondurile încadrându-se în limitele aprobate anual prin bugetele instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”, precizează reprezentanții MApN într-un comunicat de presă.

Conform noii HG, personalul participant la misiunile de apărare colectivă, de răspuns la crize şi misiuni de pace în afara teritoriului statului român, beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri:

a) ofiţerii – 140 de euro/zi/persoană;

b) maiştrii militari, subofiţerii, agenţii de poliţie şi agenţii de poliţie penitenciară – 130 de euro/zi/persoană;

c) alte categorii de personal – 120 de euro/zi/persoană.

Totodată, personalul participant la misiunile cu caracter umanitar beneficiază de diurnă în valută în următoarele cuantumuri:

a) ofiţerii – 70 de euro/zi/persoană;

b) maiştrii militari, subofiţerii, agenţii de poliţie şi agenţii de poliţie penitenciară – 65 de euro/zi/persoană;

c) alte categorii de personal – 60 de euro/zi/persoană.

”Anterior adoptării acestei Hotărâri de Guvern, cuantumurile diurnei în valută de care beneficia personalul român în temeiul HG nr. 518/1995 privind unele drepturi şi obligaţii ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar (diurnă de categoria I), cu modificările şi completările ulterioare, erau mai mari decât cele ale personalului militar şi civil participant la misiunile şi operaţiile în afara teritoriului statului român. Astfel, în Afganistan, potrivit HG nr. 518/1995, diurna de categoria I pentru personalul român este în sumă de 120 USD/zi, în timp ce un soldat primeşte, în prezent, 35 EUR/zi, iar un ofiţer 45 EUR/zi, cu posibilitatea majorării acesteia cu 100%, conform Hotărârii Guvernului nr. 1086/2004.

Adoptarea Hotărârii de Guvern de astăzi a ţinut cont şi de faptul că, în ultima perioadă, contextul de securitate din teatrele de operaţii în care desfăşoară misiuni personalul român s-a modificat semnificativ, riscurile la care sunt supuşi aceştia crescând”, au mai precizat reprezentanții MApN.

Șacalul, un animal sălbatic a cărui apariţie a fost foarte rară în România, a fost observat, recent, în mai multe localităţi din nord-estul judeţului Botoşani, a declarat luni, pentru AGERPRES, directorul Direcţiei Silvice, Marius Havriş.

Potrivit acestuia, mamiferul ar fi venit din Sudul Republicii Moldova, unde aceste animale au înregistrat o creştere numerică exponenţială.

“A apărut pe raza judeţului Botoşani şi nu prea are duşmani naturali şacalul. În general, vin din Republica Moldova pe zona de frontieră. Din Ucraina poate mai puţin. A fost văzut în zona Truşeşti şi pe la Darabani. Nu este o specie specifică zonei noastre, dar el fiind un animal oportunist, rste o specie care a apărut în ultimii ani. Nu cred că acum zece ani se putea discuta în judeţul Botoşani de şacali. În momentul de faţă există”, a afirmat Havriş.

Oficialul Direcţiei Silvice susţine că, în multe situaţii, şacalul îşi asigură hrana din puii de iepuri sălbatici sau de mistreţi, afectând, în acest mod, fondul cinegetic. El pune extinderea ariei de prezenţă a şacalului şi pe raza judeţului Botoşani pe fondul modificării climei, în special în urma fenomenului de încălzire a vremii.

Şacalul este un mamifer carnivor sălbatic din familia Canidae, asemănător cu lupul, dar mai mic decât acesta, cu coada mai scurtă şi cu botul ascuţit. AGERPRES