Connect with us

EVENIMENT

AȚI VĂZUT-O? Fetiță de 14 ani din Galați, a plecat de acasă și nu a mai revenit

Publicat



sursa foto: Poliția Română

Poliţiştii caută o minoră, de 14 ani, care a plecat de acasă și nu a mai revenit. Persoanele care pot oferi informaţii care să conducă la găsirea acesteia sunt rugate să sune la numărul unic de urgenţă 112 sau să anunţe cea mai apropiată unitate de poliţie.

La data de 29 iulie a.c., Secția 1 Poliție Rurală Galați a fost sesizată cu privire la faptul că, în seara de 27 iulie 2019, minora Marcu Maria Cristina, de 14 ani, a plecat de la domiciliul său, din comuna Șendreni, și nu a mai revenit.

În urma verificărilor, polițiștii au stabilit că, în noaptea de 28 spre 29 iulie a.c., fata a dormit la domiciliul unei vecine din localitate, în această dimineață plecând într-o direcție necunoscută.

La momentul plecării de la domiciliu, minora era îmbrăcată cu pantalon scurt, de culoare neagră, cu o dungă laterală albă și un tricou gri cenușiu, cu o inscripție portocalie. În picioare purta șlapi de culoare neagră.

Semnalmente: înălțime  – 1,50 m, fața ovală, ochi verzi, păr șaten, lung peste umeri.

EVENIMENT

FOTO: Accident pe DN 58 B în județul Timiș. Un Audi pierdut de sub control s-a răsturnat la marginea drumului

Publicat

Un accident rutier în care a fost implicat un singur autoturism s-a produs, joi, pe DN 58B, în apropierea localității Birda din județul Timiș.

Potrivit ISU Timiș, evenimentul rutier s-a produs în jurul orei 14:00, în apropierea localității Birda.

din primele informații, șoferul unui autoturism a pierdut controlul asupra direcției de deplasare, iar mașina a părăsit partea carosabilă și s-a răsturnat.

În autoturism se afla doar șoferul, care a primit îngrijiri medicale la fața locului, însă a refuzat transportul la spital.

La accident au intervenit o autospecială de intervenție, un echipaj SMURD și șase pompieri.

Citește mai departe

EVENIMENT

Soţul şefei DIICOT, fostul polițist Dan Hosu, condamnat la trei ani închisoare cu suspendare în Dosarul ”Carpatica Asig”

Publicat

instanta

Fostul poliţist Dan Hosu, soţul şefei DIICOT, Giorgiana Hosu, a fost condamnat joi de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare în dosarul ‘Carpatica Asig’, pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la acces ilegal la un sistem informatic şi instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că, în situaţia în care va apărea o condamnare în cazul soţului şefei DIICOT, Giorgiana Hosu, cu siguranţă aceasta nu va rămâne fără urmări.

“Dacă apare o condamnare, cu siguranţă nu va rămâne fără urmări. Asta este, ca să zic aşa ‘self evident’. (…) Dacă se va ajunge la acest scenariu, (…) nu voi sta să aştept să mişte alţii rotiţele”, a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni.

Potrivit deciziei instanţei, Dan Hosu a fost condamnat la doi ani şi şase luni închisoare pentru instigare la acces ilegal la un sistem informatic şi un an şi şase luni închisoare pentru instigare la folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unei persoane neautorizate la asemenea informaţii. Cele două pedepse au fost contopite, rezultând o condamnare de 3 ani, însă cu suspendarea executării pedepsei, pe un termen de supraveghere de trei ani şi şase luni.

Pe de altă parte, Dan Hosu a fost achitat pentru trafic de influenţă şi dare de mită.

Pe timpul cât se află sub supraveghere, Dan Hosu este obligat să frecventeze un program de reintegrare socială şi să efectueze muncă în folosul comunităţii pe o durată de 80 de zile la Primăria Jilava sau Şcoala nr.1 Jilava.

În acelaşi dosar, comisar şef de poliţie Cătălin Marian Cataramă, la date faptei şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul IGPR, a fost condamnat la trei ani închisoare cu suspendare pentru acces ilegal la un sistem informatic şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, plus 80 de zile muncă în folosul comunităţii.

Alţi doi inculpaţi din acest dosar au fost achitaţi: Angela Toncescu, membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA Sibiu, şi Ion Sorin Tatu, la data faptelor administrator de fapt al unei societăţi comerciale.

Decizia nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel.

Trebuie menţionat că, în iulie 2020, Tribunalul Bucureşti a dispus, în baza deciziilor Curţii Constituţionale, înlăturarea de la dosar a probelor strânse de DNA cu ajutorul SRI pe mandatele de siguranţă naţională.

“În intervalul martie 2015 – martie 2016, inculpata Toncescu Angela, la acea dată membru în Consiliul de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, a acţionat în mod sistematic, direct sau prin intermediul unor terţe persoane aflate în cercul său relaţional, în vederea influenţării deciziilor de la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) în favoarea intereselor sale personale şi ale societăţii de asigurări. Demersurile acesteia au fost realizate atât pentru obţinerea avizului necesar numirii sale în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, cât şi pentru ca ASF să nu adopte unele decizii nefavorabile societăţii de asigurări”, susţine DNA.

Conform procurorilor, printre persoanele care au acţionat în vederea favorizării şi susţinerii intereselor Angelei Toncescu se numără Ion Sorin Tatu, Dan Hosu şi Adrian Gurzău, administratori de drept sau în fapt ai unor societăţi comerciale. Aceştia sunt acuzaţi că, în schimbul influenţei asupra unor persoane din conducerea ASF, au pretins şi au primit foloase necuvenite, constând în indemnizaţii lunare de la SC Carpatica Asig SA.

Procurorii arată că primirea banilor era mascată prin încheierea unor contracte, păguboase pentru societatea de asigurări, cu societăţile administrate de inculpaţi sau de interpuşi ai acestora. Valoarea contractelor a ajuns în unele cazuri până la 480.000 euro, fără TVA.

“Concret, acţiunile celor trei persoane au vizat influenţarea voturilor exprimate în şedinţele Consiliului ASF, astfel încât: să fie demarată procedura de avizare a lui Toncescu Angela şi a lui Stoicescu Liviu Andrei în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, respectiv în funcţia de director general al SC Carpatica Asig SA, în condiţiile în care aceştia nu îndeplineau condiţiile legale pentru ocuparea funcţiilor respective, să fie adoptate decizii favorabile atât societăţii SC Carpatica Asig SA, cât şi persoanelor din conducerea acesteia (exemplu – să fie menţinută, în mod artificial, măsura de redresare pe bază de plan a SC Carpatica Asig SA, în contextul în care societatea încă din luna iulie 2015 avea o situaţie financiară care impunea închiderea procedurii de redresare financiară, retragerea autorizării de funcţionare şi constatarea stării de insolvenţă urmare a necapitalizării acesteia cu o sumă de circa 100 milioane de euro)”, precizează DNA.

O altă acuzaţie se referă la acţiunile ilegale întreprinse de Dan Hosu şi Cătălin Marian Cataramă.

“În data de 3 august 2016, inculpatul Hosu Dan, prevalându-se de ascendentul moral pe care-l avea asupra inculpatului Cataramă Cătălin Marian, ca fost şef al Serviciului de combatere a traficului cu migranţi din cadrul IGPR, l-a instigat pe acesta din urmă să acceseze, fără drept, sistemul informatic administrat de către MAI – Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi să-i furnizeze datele de identificare ale unor persoane decedate. În baza acestor informaţii, inculpatul Hosu Dan a urmărit să încheie mai multe înţelegeri patrimoniale cu urmaşii persoanelor decedate, cu scopul obţinerii unui procent semnificativ, pentru sine, din sumele ce urmau a fi acordate de către societăţile de asigurări responsabile civilmente”, susţine DNA.

Conform aceleiaşi surse, pe 26 august 2016, Hosu i-a oferit cu titlu gratuit lui Cătălin Marian Cataramă, în schimbul ajutorului acordat, un sejur într-o staţiune de pe litoralul românesc, iar cel din urmă a acceptat.

Procurorii anticorupţie au încheiat anterior câte un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu alţi doi inculpaţi: fostul deputat Adrian Gurzău cu privire la săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă şi Liviu Andrei Stoicescu – referitor la săvârşirea infracţiunii de complicitate la cumpărare de influenţă. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO: Impact între un autoturism și o camionetă în Lugoj. În urma impactului, mașina s-a răsturnat. O persoană, rănită

Publicat

Un accident rutier a avut loc joi, 24 septembrie, în localitatea Lugoj din județul Timiș. O persoană a rămas blocată, fiind nevoie de intervenția echipajelor de descarcerare.

Potrivit ISU Timiș, în jurul orei 13:45, echipajele speciale au fost solicitate să intervină la un accident rutier în localitatea Lugoj, strada Hezerișului.

În accident au fost implicate o camionetă, în care se aflau două persoane, și un autoturism în care se afla doar șoferul.

Din primele informații, în urma impactului, victima din autoturism a rămas încarcerată.

Aceasta a fost extrasă de echipajul de descarcerare și preluată de un echipaj medical pentru a fi transportată la spital. Celelalte două persoane implicate în accident nu au necesitat îngrijiri medicale.

La fața locului s-au deplasat de urgență o autospecială de primă intervenție, o autospecială de descarcerare, un echipaj SMURD, 10 pompieri și un echipaj SAJ.

Citește mai departe

EVENIMENT

Autorităţile din Germania au actualizat lista ”zonelor de risc” din România. Cetățenii din 12 județe și București au restricții la intrarea pe teritoriul țării

Publicat

Autorităţile germane au actualizat lista “zonelor de risc” din România, cu intrare în vigoare din 23 septembrie, introducând şi judeţul Covasna în categoria de risc, pe lângă celelalte 11 judeţe şi municipiul Bucureşti.

Potrivit unui comunicat al MAE, la acest moment, ţinând cont de ultimele decizii ale autorităţilor germane, alături de municipiul Bucureşti, 12 judeţe din România se află pe lista “zonelor de risc”: Bacău, Bihor, Brăila, Braşov, Caraş-Severin, Covasna, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Prahova, Vaslui, Vâlcea.

Conform informărilor transmise de Ministerul Afacerilor Externe anterior, judeţele retrase din listă până în prezent sunt următoarele: Argeş – la 16 septembrie, Buzău – la 9 septembrie, Dâmboviţa – la 16 septembrie, Galaţi – 9 septembrie, Gorj – la 2 septembrie, Ialomiţa – la 20 septembrie, Mehedinţi – la 20 septembrie, Neamţ – la 2 septembrie, dar a fost reintrodus la 16 septembrie, Timiş – la 20 septembrie şi Vrancea – la 9 septembrie.

Autorităţile germane au transmis că persoanele care intră în Republica Federală Germania venind din “zonele de risc” sunt obligate să completeze un “formular de debarcare”.

De asemenea, toate persoanele care intră în Republica Federală Germania după ce s-au aflat într-una din “zonele de risc” oricând în ultimele 14 zile înainte de sosire sunt obligate să se autoizoleze la domiciliu sau în alte spaţii de cazare adecvate pentru o perioadă de 14 zile de la sosire.

De la această obligativitate există două excepţii, una va fi aplicată în cazul persoanelor care prezintă un test biologic molecular pentru COVID-19 cu rezultat negativ efectuat cu cel mult 48 de ore anterior intrării în Germania, printr-un certificat medical tradus în limbile germană sau engleză care trebuie păstrat cel puţin 14 zile după intrare. Cea de-a doua excepţie se aplică persoanelor care efectuează testul după sosirea pe teritoriul Republicii Federale Germania, cu obligaţia de a respecta strict autoizolarea la domiciliu până la comunicarea rezultatului negativ al testării.

Testarea se poate efectua direct pe aeroport, la medicul de familie ori la autorităţile locale de sănătate şi este gratuită în primele 10 zile de la sosirea în Germania dintr-o zonă de risc. Mai multe informaţii pot fi obţinute la linia telefonică dedicată 116.117, mai informează sursa citată.

Dacă persoanele în cauză încep să prezinte simptome specifice COVID-19 (dificultăţi de respiraţie, tuse, febră sau pierderea gustului/mirosului) în decurs de 14 zile de la momentul intrării în Germania, aceste excepţii nu se mai aplică şi devine obligatorie autoizolarea şi contactarea imediată a Autorităţii locale de Sănătate.

Simpla tranzitare a teritoriului german nu este condiţionată de aceste obligaţii, mai arată MAE, adăugând că tranzitul presupune părăsirea cât mai directă a teritoriului german, evitarea oricărui contact strâns cu alte persoane şi respectarea măsurilor specifice de protecţie: distanţare socială, igienă, mască etc.

Sunt permise scurte opriri pentru procurarea de alimente sau combustibil, însă nu şi cele de tip turistic ori de afaceri, vizite, cazări, încheierea unor contracte şi altele, mai arată sursa citată.

Sancțiuni de pot ajunge până la 25.000 de euro

În cazul neîndeplinirii obligaţiilor aferente testării, respectării măsurii autoizolării sau a condiţiilor de tranzit, autorităţile germane pot aplica sancţiuni în valoare de până la 25.000 euro.

Regulile generale de conduită, restricţiile şi măsurile de relaxare decise la nivelul fiecărui land german pot fi accesate pe pagina cancelariei federale, la următorul link: https://www.bundesregierung.de/breg-de/themen/coronavirus/corona-bundeslaender-1745198.

De asemenea, informaţii cu privire la măsurile adoptate de autorităţile germane sau recomandările pe care acestea le adresează populaţiei pot fi accesate în mai multe limbi de circulaţie internaţională: germană, engleză, franceză.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate