Aurescu a participat la dezbaterea despre securitatea la Marea Neagră şi de pe Flancul Estic al NATO

Aurescu a participat la dezbaterea despre securitatea la Marea Neagră şi de pe Flancul Estic al NATO

Evenimentul a fost organizat de think tank-ul românesc New Strategy Center (NSC), în cooperare cu think tank-ul american Center for European Policy Analysis (CEPA), în marja Conferinţei de Securitate de la München (MSC).

Discuţiile din acest format au evidenţiat importanţa Mării Negre ca punct central pe Flancul Estic al NATO.

În intervenţia sa, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat ameninţările grave de securitate din regiunea Mării Negre, generate de războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei, precum şi presiunea exercitată asupra statelor vecine, îndeosebi Republica Moldova, inclusiv prin mijloace hibride.

Astfel, a subliniat că războiul Rusiei contra Ucrainei este un război împotriva valorilor comunităţii democratice occidentale şi a parametrilor de bază ai arhitecturii de securitate euroatlantică, precum şi o încercare de recreare a sferei ruse de influenţă. Ministrul român de externe a subliniat că aceste încercări şi respectiv viziune ale Kremlinului trebuie respinse şi contracarate cu fermitate. In acelasi timp, sprijinul acordat Ucrainei pentru a câştiga războiul declanşat de Rusia este, de fapt, un sprijin pentru securitatea spaţiului euroatlantic şi a fiecărui stat membru al acestuia, inclusiv România.

Totodată, ministrul Bogdan Aurescu a arătat că răspunsul la aceste provocări la adresa securităţii euroatlantice a demonstrat soliditatea parteneriatului transatlantic care stă la baza Alianţei, în cadrul căreia regiunea Mării Negre este de importanţă strategică, aşa cum a fost consacrat şi în Noul Concept Strategic al NATO adoptat la Summitul de la Madrid. A evocat, în context, discuţiile substanţiale pe acest subiect din cadrul Reuniunii Liderilor de la München pe care găzduit-o, la Bucureşti, împreună cu MSC, în perioada 28 – 29 noiembrie 2022, precum şi cele din cadrul Reuniunii ministeriale a miniştrilor de externe din statele NATO de la Bucureşti (29 – 30 noiembrie 2022).

Totodată, şeful diplomaţiei române a evidenţiat că, în pofida tabloului actual îngrijorător, Marea Neagră are vocaţia unui spaţiu al cooperării, păcii şi securităţii. În acest sens, ministrul român a formulat o serie de propuneri.

Astfel, ministrul Bogdan Aurescu a subliniat necesitatea implementării depline a deciziilor adoptate la Summitul de la Madrid, unele dintre acestea fiind prevăzute a fi puse în aplicare până la Summitul de la Vilnius, astfel încât să se poată trece la Apărarea Avansată preconizată în dezbaterile de la Madrid. Descurajarea eficientă a Rusiei se poate face doar printr-o apărare puternică, a mai arătat ministrul român.

De asemenea, a subliniat că este necesară întărirea continuă a capacităţilor de descurajare şi apărare ale statelor aliate riverane Mării Negre. În context, a evidenţiat importanţa asigurării siguranţei navigaţiei în Marea Neagră, precum şi a unei prezenţe persistente a navelor aliate.

Totodată, ministrul român de externe a punctat nevoia de consolidare a parteneriatului transatlantic, punând accent pe necesitatea finalizării Strategiei SUA privind securitatea la Marea Neagră şi evocând contribuţia României pentru această strategie pe care a transmis-o omologului american Antony Blinken cu ocazia vizitei acestuia la Bucureşti din noiembrie 2022. A reamintit, în context, lista pragmatică de acţiuni transatlantice (un „to-do list” transatlantic) pentru securitatea la Marea Neagră pe care a propus-o în cadrul Reuniunii Liderilor de la München de la Bucureşti.

De asemenea, ministrul român a subliniat importanţa continuării sprijinului pentru Ucraina, în vederea consolidării capacităţii acestui stat de a-şi apăra integritatea teritorială, suveranitatea şi dreptul de a-şi alege în mod liber viitorul. A amintit sprijinul multidimensional acordat de ţara noastră Ucrainei, inclusiv celor peste 3,5 milioane de refugiaţi care au trecut graniţele ţării noastre de la începutul războiului, şi facilitarea tranzitului a aproximativ 13 milioane de tone de cereale din Ucraina prin România.

Tot ca parte a setului de recomandări formulate în acest context, ministrul român a propus intensificarea sprijinului european şi euroatlantic pentru Republica Moldova şi Georgia, pentru întărirea capacităţilor lor de apărare şi a rezilienţei, în special în contextul amplificării ameninţărilor la adresa securităţii acestor state. În context, ministrul român a făcut referire la sprijinul consistent oferit de România Republicii Moldova, inclusiv prin intermediul Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova.

Şeful diplomaţiei române a evidenţiat necesitatea de abordare integrată şi multidimensională a componentelor securităţii şi rezilienţei, cu accent pe noi domenii în care cooperarea la Marea Neagră este necesară: securitatea energetică, conectarea infrastructurii energetice, gestionarea depăşirii consecinţelor dezastrelor naturale. A punctat, în context, că aceste domenii reflectă potenţialul deosebit de cooperare şi conlucrare din Marea Neagră, care trebuie valorificat cu sprijinul NATO şi al EU, în parteneriat cu statele riverane care împărtăşesc acelaşi interes de pace, securitate şi cooperare.

De asemenea, ca parte a acestor propuneri, ministrul român de externe a arătat că o regiune a Mării Negre stabilă şi sigură poate fi o punte de conectare a statelor din Caucaz şi Asia Centrală spre Europa, prin dezvoltarea rutelor de transport, comerciale, turistice şi de transport al resurselor energetice. Pentru a valorifica acest potenţial, a subliniat că este necesară sprijinirea statelor din aceste zone pentru a-şi dezvolta propriile capacităţi economice şi de apărare, instituţii viabile şi să-şi consolideze rezilienţa. Astfel, ministrul român de externe a arătat că domeniile de cooperare evocate mai sus pot constitui o platformă pentru a proiecta o regiune a Mării Negre sigură, stabilă şi prosperă, care nu poate fi decât în interesul întregii comunităţi euroatlantice.

Dezbaterea a fost moderată de generalul american (r) Ben Hodges şi i-a avut ca participanţi pe: Ana Revenco, ministrul de interne din Republica Moldova, Sorin Ducaru, director al European Union Satellite Centre (EU SatCen), Alina Polyakova, CEO al Center for European Policy Analysis (CEPA), George Scutaru, CEO al New Strategy Center, Ine Eriksen Søreide, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe şi apărare din Parlamentul Norvegiei, prof. Katarzyna Pisarska, Vicepreşedinte Warsaw Security Forum, Patrick H. Mason, adjunctul asistentului secretarului armatei pentru exporturi de apărare şi cooperare din SUA, congresmeni americani, experţi din mediul de think-tank şi academic.

Sursa Mediafax.ro