Connect with us

ECONOMIE

Autoritatea de Reglementare în Energie a modificat regulamentul privind furnizarea de ultimă instanţă a gazelor

Publicat

gaze.jpg

Autoritatea de Reglementare în Energie a modificat regulamentul privind furnizarea de ultimă instanţă a gazelor, pentru clienţii care rămân fără furnizor, astfel încât factura să reflecte strict costurile, potrivit unui comunicat al ANRE, remis, miercuri, AGERPRES.

În cadrul şedinţei Comitetului de reglementare al ANRE din data de 24.08.2022 a fost aprobat Ordinul preşedintelui ANRE nr. 110/2022 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind furnizarea de ultimă instanţă a gazelor naturale, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 173/2020.

Prin Ordinul aprobat, au fost aduse modificări şi completări de substanţă cadrului de reglementare actual care să protejeze clienţii finali, cele mai importante fiind introducerea, pentru perioadele în care sunt impuse măsuri de sprijin prin legislaţia primară, a unui sistem alternativ prin care toţi FUI (Furnizor de Ultimă Instanţă) să preia în mod nediscriminatoriu, prin rotaţie lunară, automat sau la cerere, locurile de consum ale clienţilor care ajung în situaţia de a nu avea asigurată furnizarea gazelor naturale din nicio sursă.

Suplimentarea numărului de FUI desemnaţi de ANRE, de la minimum 5 la un număr de minimum 7 FUI, în scopul reducerii presiunii asupra FUI care vor prelua, prin rotaţie, în perioada în care sunt impuse măsuri de sprijin, locurile de consum ale clienţilor care ajung în situaţia de a nu avea asigurată furnizarea gazelor naturale din nicio surs.

 ANRE a modificat regulamentul privind furnizarea de ultimă instanţă a gazelor: Ce va reflecta factura clienților preluați

Facturarea clienţilor preluaţi la un preţ de furnizare în regim de UI va reflecta strict costurile realizate de către FUI.

Modalitatea de preluare a locurilor de consum cu un consum anual mai mic sau egal cu 28.000 MWh ca urmare a încetării contractului de furnizare încheiat între furnizorul actual/FUI şi clientul final a fost completată, în sensul includerii posibilităţii ca şi pentru locurile de consum pentru care clienţii finali au denunţat unilateral contractul de furnizare să fie posibilă preluarea, dar doar la cererea acestora, şi nu automat ca în celelalte situaţii de încetare a contractului.

Se clarifică faptul că şi încetarea contractului de furnizare încheiat între FUI şi clientul final pentru locul de consum preluat reprezintă o situaţie de preluare, în condiţiile în care acesta nu-şi găseşte un furnizor pe piaţa concurenţială.

Autoritatea de Reglementare în Energie a modificat regulamentul privind furnizarea de ultimă instanţă a gazelor: Ce prevedere a fost introdusă

Corelativ, s-a introdus prevederea că, în cazul locurilor de consum cu un consum anual mai mic sau egal cu 28.000 MWh, FUI să decidă în mod liber dacă prelungeşte perioada de asigurare a furnizării gazelor naturale în regim de UI la locurile de consum ale clienţilor preluaţi după împlinirea duratei minime pentru care are această obligaţie şi să notifice clienţii preluaţi, cu cel puţin 30 de zile înainte, încetarea furnizării gazelor naturale în regim de UI, sau, după caz, prelungirea perioadei de furnizare a gazelor naturale în regim de UI, cu precizarea acesteia.

A fost creată posibilitatea trecerii într-un timp cât mai scurt a clienţilor preluaţi de la FUI la un alt furnizor, prin micşorarea termenului de denunţare unilaterală de la 10 zile la 2 zile.

Autoritatea de Reglementare în Energie a modificat regulamentul privind furnizarea de ultimă instanţă a gazelor: Ce prevede noul regulament

Noul regulament prevede introducerea obligaţiei FUI de a publica în secţiunea dedicată FUI, de pe propria pagină de internet, datele de contact necesare comunicării cu clienţii finali în ceea ce priveşte furnizarea gazelor naturale în regim de UI (numere de telefon, adrese de e-mail, modalitatea de contactare prin accesarea paginii de internet etc.), contractul – cadru de furnizare a gazelor naturale în regim de UI, preţul de facturare, orice alte date şi informaţii privind furnizarea gazelor naturale în regim de UI, conform reglementărilor în vigoare şi comunicărilor/solicitărilor ANRE.

„Având în vedere contextul actual, această reglementare a fost necesară, iar măsurile vor asigura continuitatea în alimentarea cu gaze naturale a clienţilor finali şi o mai bună gestionare a fluxului de preluare a clienţilor de către furnizorii de ultimă instanţă”, au arătat oficialii ANRE. Agerpres

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe