Luni, 21 iunie, este solstiţiul de vară, cea mai lungă zi din an, eveniment care marchează debutul verii astronomice. În tradiţia populară, solstiţiul de vară este asociat cu sărbătoarea Sânzienelor, cunoscută în popor şi ca Drăgaica, celebrată pe 24 iunie.

21 iunie 2021, început de săptămână şi începutul verii astronomice. Astăzi, longitudinea astronomică a Soarelui este de 90°, fiind momentul solstiţiului de vară, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Capitală.

În astronomie, se numesc „solstiţii” cele două momente din an când planul determinat de centrul Soarelui şi de axa de rotaţie a Pământului este perpendicular pe planul orbitei Pământului. În cele două momente ale anului, unghiul făcut de razele soarelui cu orizontul la amiază este cel mai mare (vara) sau cel mai mic (iarna) din an. Variaţia acestui unghi în cursul anului se explică prin aceea că axa de rotaţie a Pământului nu este perpendiculară pe orbita lui.

În România, solstiţiul de vară este asociat cu Sânzienele sau Drăgaica, două sărbători vechi pe meleagurile noastre.

Cele două sunt celebrate pe 24 iunie, reprezintă o sărbătoare a iubirii şi fertilităţii, legată de o serie de ritualuri pentru sănătatea oamenilor şi belşug în gospodărie, dar şi de practici ale fetelor pentru a-şi afla sortitul şi momentul în care se vor mărita.

Sărbătoarea Sânzienelor ar avea la origine un cult roman pentru zeiţa Diana, numele de Sânziana, aşa cum este cunoscută sărbătoarea autohtonă în special în Ardeal, provenind din „Sancta Diana”, în timp ce în Muntenia şi Oltenia se sărbătoreşte Drăgaica, după numele slav.

După unii specialişti, sărbătoarea îşi are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui, sânzienele fiind adesea reprezentate de traci înlănţuite într-o horă.

Totodată, se spune că, în noaptea de Sânziene (23 spre 24 iunie), se deschid porţile cerului şi lumea de dincolo vine în contact cu lumea pământeană. Sărbătoarea Sânzienelor mai este denumită în popor şi „Amuţitul cucului”. Această pasăre cântă doar trei luni pe an, de la echinocţiul de primăvară (în jurul datei de 21 martie) până la solstiţiul de vară sau de Sânziene, pe 24 iunie. Se spune în popor că, dacă cucul încetează să cânte înainte de Sânziene, înseamnă că vara va fi secetoasă.

Asociate la rândul lor sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar şi poartă în unele locuri şi numele „Cap de vară”.

În tradiţia creştin ortodoxă, 24 iunie este ziua naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, adus pe lume la bătrâneţe de Elisabeta, eveniment ce pregăteşte minunea naşterii Mântuitorului dintr-o fecioară.

Sărbătoarea Sânzienelor este considerată a fi şi momentul cel mai bun, la mijlocul verii, pentru culegerea plantelor de leac, dar şi de descântec. Astfel, în Noaptea de Sânziene, femeile merg să culeagă flori şi ierburi, care vor fi folosite contra bolilor şi altor rele.

Denumirea de „solstiţiu” se traduce ca „Soarele stă” şi este dată de faptul că la data respectivă are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia. Soarele aflându-se la culminaţie (pentru latitudinea medie a ţării noastre) la 67° 52′ deasupra orizontului, durata zilei va avea cea mai mare valoare din an, respectiv 15 ore şi 32 de minute, durata nopţii fiind de numai 8 ore şi 28 de minute. Din acelaşi motiv şi crepusculul are durata maximă din an, iar la latitudinile ridicate, crepusculul se prelungeşte toată noaptea, locuitorii regiunilor respective fiind martorii frumoaselor „nopţi albe”.

Pornind de la acest fenomen, învăţatul grec Eratostene a reuşit să determine, cu o precizie remarcabilă, încă din anul 250 î.e.n, lungimea meridianului terestru. Astfel, observând Soarele la momentul culminaţiei în ziua solstiţiului de vară în oraşele egiptene Siena, unde acesta se află chiar la zenit, şi Alexandria, unde Soarele avea o distanţă zenitală de 7° 12′, şi cunoscând distanţa terestră între cele două oraşe, Eratostene a obţinut valoarea lungimii cercului meridian. Aceasta a fost prima operaţie geodezică cunoscută în istorie, conform Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din Bucureşti.

Apoi, în jurul datei de 21 decembrie (cel mai adesea), sau 22 decembrie, se petrece fenomenul opus: are loc solstiţiul de iarnă în emisfera nordică şi solstiţiul de vară în emisfera sudică.

Din punctul de vedere al zonelor ecuatoriale, solstiţiile nu pot fi numite nici „de vară” nici „de iarnă”. Atunci când în emisfera nordică are loc solstiţiul de vară, mişcarea aparentă a Soarelui văzut de pe ecuator are traiectoria cea mai nordică şi, simetric, când are loc solstiţiul de vară în emisfera sudică traiectoria Soarelui atinge extrema sudică.

În vechime, solstiţiul de vară era important pentru muncitorii câmpului, care aveau nevoie de calcule pentru a-şi programa privind muncile culturile agricole.

În China antică, solstiţiul de vară era asociat cu energiile feminine – yin. Atunci se celebra Pământul, feminitatea, fiind o sărbătoare complementară solstiţiului de iarnă, asociat cu raiul, masculinitatea şi energiile yang.

Tot pe energia feminină, în vechea Galie se sărbătorea Eponea, zeiţa fertilităţii şi protectoarea cailor, în timp ce în zonele populate de triburile germane, slave şi celtice se aprindeau focuri uriaşe. Băştinaşii din America de Nord aveau diverse ritualuri prin care sărbătoreau Soarele, cu dansuri şi post alimentar.

După răspândirea creştinismului, în Europa, multe obiceiuri păgâne au fost preluate de această religie. În zone din Scandinavia, solstiţiul de vară a fost în continuare sărbătorit sub forma „Midsommar” sau ziua mijlocului verii.

Asociate la rândul lor sărbătorii creştine a Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, Sânzienele îşi au originea într-un străvechi cult solar şi poartă în unele locuri şi numele „Cap de vară”.

Sursa: Mediafax

Este risc de acvaplanare pe Autostrada Soarelui din cauză că plouă torențial între Vâlcelele și Constanța, anunță Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române.

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că pe autostrada A2 București – Constanța se circulă în condițiile unui carosabil umed, fiind acumulări de apă pe carosabil, iar pe tronsonul kilometric 88 – 212, între localitățile Vâlcelele (jud. Călărași) și Constanța, plouă torențial.

Există pericol de acvaplanare.

Șoferii sunt sfătuiţi să circule cu foarte mare atenţie şi cu viteză redusă, să folosească luminile de întâlnire şi fiecare manevră să fie făcută numai după o temeinică asigurare, pentru a putea evita producerea de accidente rutiere. MEDIAFAX

Un motociclist a fost spulberat, luni, de o mașină, într-o comună din Cluj.

Accidentul a fost pe strada Poiana Cerbului din comuna Baciu.

Un autoturism condus de o femeie de 35 de ani din Florești ar fi pătruns pe DN 1F E81, acroșând un bărbat de 30 de ani, din Oradea, care se deplasa pe o motocicletă, în direcția Zalău.

Șoferița a fost testată cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

Motociclistul a fost transportat la o unitate medicală.

Vremea va deveni caniculară, cu maxime de până la 38 de grade în unele zone ale țării, se arată în prognoza pentru perioada 21 iunie-4 iulie, dată luni publicității de Administrația Națională de Meteorologie.

Banat:

Vremea va deveni caniculară în perioada 22 – 25 iunie, când media valorilor maxime se va situa între 35 și 38 de grade, iar minimele se vor situa în jurul valorii de 20 de grade. Ulterior sunt prognozate maxime care la nivelul regiunii vor fi în medie de 32-34 de grade, posibil ușor mai scăzute în jurul datei de 1 iulie și minime, în general, de 16-18 grade.

În primele zile ale intervalului, probabilitatea pentru manifestări specifice instabilității atmosferice va fi mai ridicată în zonele submontane. Din 25 iunie, astfel de fenomene se vor semnala mai ales în timpul după-amiezilor, iar local vor fi posibile cantităţi de apă însemnate.

Crișana:

Vremea va deveni caniculară în perioada 22 – 25 iunie, când media valorilor maxime se va situa între 35 și 38 de grade, iar minimele vor fi de 18-20 de grade. După 25 iunie este estimată o scădere a temperaturii aerului, astfel la nivelul regiunii până la finalul intervalului de prognoză vor fi maxime cuprinse între 29 și 33 de grade, cu cele mai scăzute valori în jurul datei de 1 iulie, iar minimele vor fi în medie de 16-17 grade.

În primele zile ale intervalului, probabilitatea pentru manifestări specifice instabilității atmosferice va fi mai ridicată în zonele submontane. Din 25 iunie, astfel de fenomene se vor semnala mai ales în timpul după-amiezilor, iar local vor fi posibile cantităţi de apă însemnate.

Transilvania:

Vremea va fi în încălzire treptată, dar semnificativă, astfel că de la valori medii de 27-28 de grade, se va ajunge la 33-34 de grade în intervalul 23 – 25 iunie când local va fi caniculă în timpul după-amiezilor. Spre finalul primei săptămâni de prognoză este estimată o scădere a temperaturii aerului, la valori de 30-31 de grade, iar pentru începutul lunii iulie sunt prognozate maxime de 27-29 de grade. Temperaturile minime nu vor avea variații semnificative pe parcursul intervalului, astfel media lor se va situa între 14 și 17 grade, cu cele mai ridicate valori în intervalul 23 – 27 iunie.

Instabilitatea atmosferică va fi temporar accentuată, astfel că în special pe parcursul după-amiezilor, se vor semnala averse torențiale. Aceste fenomene vor fi pe arii mai restrânse în 23 și 24 iunie.

Maramureș:

Încălzirea treptată, dar semnificativă a vremii va determina creşterea temperaturii de la valori medii de 29-30 de grade la 34-35 de grade în intervalul 23 – 25 iunie, când vremea va deveni caniculară în timpul după-amiezilor. Spre finalul primei săptămâni de prognoză este estimată o scădere a temperaturii aerului, la valori în jur de 30 de grade, iar pentru începutul lunii iulie sunt prognozate maxime de 27-29 de grade. În ceea ce privește valorile nocturne, acestea vor marca o creștere evidentă în primele zile când vor atinge o medie regională de 18 grade, apoi vor fi cuprinse, în general, între 15 și 17 grade.

Instabilitatea atmosferică va fi temporar accentuată, astfel că în special pe parcursul după-amiezilor, se vor semnala averse torențiale, iar cantități mai însemnate și pe areale extinse vor fi după 26 iunie. Excepție vor face zilele de 23 și 24 iunie, când astfel de fenomene se vor semnala izolat.

Moldova:

Încălzirea treptată, dar semnificativă a vremii va determina creşterea temperaturii de la valori medii de 26-27 de grade la 34 de grade în ziua de 25 iunie, astfel vremea va deveni călduroasă în toată regiunea, dar mai ales la câmpie. După această zi foarte caldă, se întrevăd maxime apropiate de mediile multianuale, respectiv o medie a acestora, ce va fi cuprinsă între 28 și 31 de grade. Evoluția va fi asemănătoare și pentru valorile minime, ce vor crește treptat până în 25, 26 iunie, când se va atinge o medie de 19-20 de grade, iar ulterior acestea se vor situa, în general, între 16 și 19 grade.

Instabilitatea atmosferică va fi temporar accentuată, astfel că în special în cursul după-amiezilor, se vor semnala averse torențiale. Aceste fenomene vor fi pe arii mai extinse la începutul intervalului (21 și 22 iunie) și după 26 iunie.

Dobrogea:

Pe parcursul primei săptămâni, vremea va fi în încălzire treptată, dar semnificativă, astfel că de la valori diurne uşor sub cele normale pentru ultima decadă a lunii iunie în prima zi, (maxime în jur de 24 de grade) temperatura aerului va ajunge până la medii diurne de 30-31 de grade în 25 și 26 iunie. În cea de-a doua săptămână, vor fi uşoare variaţii termice, în jurul valorii de 28 de grade. Evoluția va fi asemănătoare și pentru valorile minime, ce vor crește treptat până în 26 iunie, când se va atinge o medie de 21-22 de grade, iar ulterior acestea se vor situa, în general, între 18 și 20 de grade.

Instabilitatea atmosferică va fi temporar accentuată, astfel că în special pe parcursul după-amiezilor, se vor semnala averse locale. Aceste fenomene vor fi mai probabile la începutul intervalului (până pe 23 iulie) și în primele zile ale lunii iulie.

Muntenia:

Vremea va fi în încălzire treptată, dar semnificativă, astfel că de la valori medii de 27-28 de grade, se va ajunge la valori în jur de 35 de grade în intervalul 24 – 26 iunie când local va fi caniculă în timpul după-amiezilor. Ulterior sunt estimate temperaturi maxime de 31-32 de grade, iar la începutul lunii iulie, media regională a acestora va fi în jur de 29 de grade. Nopțile vor fi tot mai calde în prima săptămână, când media minimelor va crește de la 15..16 grade, până spre 19-20 de grade, iar după 27 iunie se va reveni treptat la minime în jur de 17 grade.

Instabilitatea atmosferică va fi temporar accentuată, astfel că în special pe parcursul după-amiezilor, se vor semnala averse torențiale. Aceste fenomene vor fi mai probabile și pe arii mai extinse la începutul intervalului (21 și 22 iunie) și după 26 iunie.

Oltenia:

Vremea va deveni caniculară în perioada 22 – 26 iunie, când media valorilor maxime se va situa, în general, între 33 și 37 de grade, iar minimele în creștere treptată, vor atinge o medie regională de 19-20 de grade. Ulterior sunt prognozate maxime în medie de 32-34 de grade, iar pentru începutul lunii iulie, în jur de 31 de grade, iar minimele, vor fi în medie de 16-18 grade.

Instabilitatea atmosferică va fi temporar accentuată, astfel pe arii restrânse în special în timpul după-amiezilor, se vor semnala averse torențiale, grindină și vijelii.

(sursa: Mediafax)