Utilizarea excesivă a antibioticelor subminează în mod periculos eficacitatea acestora și crește pericolul de rezistență antimicrobiană, un fenomen care ar putea contribui la aproximativ 10 milioane de decese la nivel global până în 2050.

"În timp ce RAM (rezistenţa antimicrobiană, care include antibioticele) este un fenomen natural, dezvoltarea şi răspândirea superbacteriilor s-au accelerat prin utilizarea abuzivă a antimicrobienelor, ceea ce face ca infecţiile să fie mai greu de tratat eficient", a deplâns într-un comunicat OMS Europa, care cuprinde 53 de ţări şi se întinde până în Asia Centrală, citat de Agerpres.

"Toate ţările din regiunea noastră au implementat reglementări ce vizează protejarea preţioaselor antibiotice de o utilizare abuzivă (...). Aplicarea acestor reglementări ar permite rezolvarea majorităţii problemelor privind folosirea abuzivă a antibioticelor", a subliniat Robb Butler, directorul departamentului de Boli transmisibile din cadrul OMS Europa.

Organizaţia consideră că, fără o intervenţie imediată, RAM ar putea cauza până la 10 milioane de decese pe an până în 2050.

Principala sursă de îngrijorare pentru autorităţile sanitare: prescripţia incorectă.

Un studiu realizat în 14 ţări din regiune, situate în Europa de Est şi Asia Centrală, arată că motivele invocate pentru a justifica administrarea de antibiotice sunt, în 24% din cazuri, răceala comună, urmată de simptome gripale (16%), dureri în gât (21%) şi tuse (18%).

În ce țări a fost realizat studiul

"Această situaţie este îngrijorătoare, pentru că aceste simptome sunt adeseori cauzate de virusuri împotriva cărora antibioticele nu sunt eficiente", a subliniat acelaşi comunicat.

În plus, conform studiului realizat în Albania, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia-Herţegovina, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Muntenegru, Macedonia de Nord, Moldova, Tadjikistan, Turcia şi Uzbekistan, o treime dintre cele 8.200 de persoane chestionate consumă antibiotice fără prescripţie medicală.

În anumite ţări, peste 40% dintre antibiotice sunt obţinute fără reţetă medicală, un procent de cinci ori mai mare decât cel măsurat în Uniunea Europeană, conform unui studiu din 2022.

Pentru OMS, un alt pericol al rezistenţei la antibiotice este acela că exacerbează inegalităţile, întrucât persoanele cel mai puţin educate şi cu cele mai mici venituri sunt cele care au cele mai proaste practici, potrivit studiului.

Studiul "arată în mod clar nevoia de educaţie şi de conştientizare", a insistat Robb Butler.

Rezistenţa la antibiotice poate fi "înrădăcinată în norme sociale şi culturale învăţate", cum ar fi "să nu termini un tratament cu antibiotice pentru a păstra câteva pentru data viitoare când te îmbolnăveşti" sau "să împarţi un medicament cu o rudă sau un vecin bolnav", a subliniat el.