Direcţia de Sănătate Publică (DSP) efectuează o anchetă epidemiologică la Tribunalul din Sibiu, unde un judecător a fost depistat pozitiv cu infecţia cu noul coronavirus, informează un comunicat de presă remis AGERPRES.

“Azi, 28 octombrie 2020, un angajat al Tribunalului Sibiu a fost confirmat pozitiv la testul pentru COVID-19 în urma prezentării la unitatea medicală în vederea testării. A fost declanşată ancheta epidemiologică urmând să fie aplicate în continuare măsurile recomandate de reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Sibiu.

Până în prezent niciun alt angajat al instanţei nu a manifestat simptome de îmbolnăvire, iar colegii contacţi direcţi aflaţi în activitate şi cu cel mai mare risc de infectare, au rămas în autoizolare la domiciliu, fiind înlocuiţi de alţi colegi prin metoda rotaţiei personalului. Aşadar, activitatea Tribunalului Sibiu continuă fără a fi afectat programul de lucru al compartimentelor administrative sau activitatea de judecată, care se desfăşoară conform programării anunţate”, se precizează în comunicatul Tribunalului din Sibiu.

Întrebat dacă preşedintele Tribunalului Sibiu, care este şi preşedintele Biroului Electoral Judeţean, judecătorul Liviu Anchidin, se află în izolare, directorul DSP Sibiu, medicul Gabriel Budescu, a spus că deocamdată ancheta epidemiologică este în desfăşurare.

“Va trebui să facem şi nişte testări (…) dar deocamdată, în acest moment nu putem să vă dăm niciun fel de informaţie în legătură cu ce aţi întrebat. Poate mâine”, a explicat directorul DSP Sibiu, medicul Gabriel Budescu, în timpul şedinţei extraordinare a Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. Agerpres

Cancelarul german Angela Merkel a convenit miercuri, 28 octombrie, împreună cu landurile instituirea unor noi restricţii antiepidemice, care includ închiderea barurilor şi restaurantelor şi sistarea activităţilor culturale şi sportive în spaţii închise, pentru a încerca să oprească creşterea continuă a cazurilor de COVID-19, ce ameninţă să copleşească spitalele, şi pentru a menţine pe cât posibil deschise magazinele şi şcolile, potrivit agenţiilor Reuters, DPA şi EFE.

”Numărul noilor infectări s-a dublat într-o săptămână. Trebuie să acţionăm acum”, a spus şefa guvernului de la Berlin, avertizând că situaţia este ”foarte serioasă” şi că Germania se confruntă cu o transmitere comunitară a virusului, în cazul a trei sferturi dintre noile persoane infectate neputându-se descoperi de la cine a fost contractat virusul.

”Sistemul nostru sanitar astăzi încă poate face faţă acestei provocări, dar în ritmul actual al infectărilor va ajunge la limitele capacităţilor sale în câteva săptămâni”, a mai atenţionat Merkel.

Noile restricţii, aplicabile din 2 noiembrie, prevăd de asemenea limitarea reuniunilor la maxim 10 persoane din două gospodării diferite.

Restaurantele, barurile, teatrele, cinematografele, sălile de fitness şi bazinele de înot vor fi închise, iar concertele anulate.

De asemenea, populaţia este îndemnată să evite călătoriile neesenţiale. Înnoptările în hoteluri vor fi permise doar pentru călătoriile în scop profesional necesare, călătoriile în scop turistic fiind interzise.

Obiectivul acestor măsuri severe – nu însă la fel de restrictive ca în primăvară, când au fost închise magazinele neesenţiale şi şcolile – este, potrivit lui Merkel, să limiteze cât mai mult efectele economice şi să permită menţinerea şcolilor şi grădiniţelor deschise.

Cancelarul a anunţat de asemenea un nou program de ajutor de urgenţă, în valoare de zece miliarde de euro, pentru companiile afectate de restricţiile antiepidemice.

În ultimele 24 de ore Germania a înregistrat 14.964 de noi cazuri de COVID-19 şi 85 de decese, menţinând în continuare rata infectărilor şi a deceselor sub cea a multora dintre ţările vecine.Agerpres

Numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a scăzut, în primele nouă luni din 2020, cu 25,44% faţă de perioada similară din 2019, ajungând la 8.091, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în perioada ianuarie – septembrie 2020 erau din Bucureşti, respectiv 834 (în scădere cu 21,76% faţă de aceeaşi perioadă din 2019), Capitala fiind urmată de judeţele Cluj, cu 528 de firme suspendate (în scădere cu 5,38%), Constanţa – 389 de firme (în scădere cu 18,79%) şi Bihor – 380 (-28,57%).

La polul opus, cele mai puţine suspendări au fost consemnate în judeţele Ialomiţa (28, în scădere cu 34,88%, faţă de ianuarie – septembrie 2019), Giurgiu (57, -52,89%) şi Gorj (52, în scădere cu 52,73%).

Potrivit sursei citate, în niciun judeţ nu au fost înregistrate creşteri ale numărului de suspendări, în timp ce scăderile cele mai semnificative au fost consemnate în judeţele Mehedinţi (-56,85%), Giurgiu (-52,89%) şi Gorj (-52,73%).

Pe domenii de activitate, cel mai mare număr de suspendări s-a înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 2.214 (-33,33%), în alte activităţi de servicii – 863 suspendări (-12,65%) şi în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 653 suspendări (-25,37%).

În luna septembrie au fost înregistrate 987 suspendări de firme, cele mai multe în Bucureşti – 100 şi în judeţele Constanţa – 108 şi Bihor – 50. AGERPRES

Aproximativ 62% dintre pacienţii cu boli reumatismale inflamatorii se confruntă “cu mari probleme” pe perioada pandemiei de COVID-19, din cauza lipsei accesului la servicii medicale, a dificultăţii de a ajunge la spital, mulţi dintre ei temându-se că se pot infecta cu SARS-CoV-2, potrivit unei cercetări realizate de Asociaţia Pacienţilor cu Boli Reumatismale Inflamatorii din Transilvania ART şi Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România – COPAC.

Studiul, realizat în luna octombrie pe un eşantion de 224 pacienţi cu boli reumatismale inflamatorii – poliatrită reumatoidă, spondilită anchilozantă, sclerodermie, artrită psoriazică, lupus şi alte afecţiuni din gama artritelor, a fost prezentat la Forumul Naţional al Asociaţiilor de Pacienţi, ce se desfăşoară online, începând de miercuri, pe o perioadă de trei zile.

Potrivit unui comunicat de presă al COPAC, transmis AGERPRES, 36,1% dintre pacienţii cu boli reumatismale inflamatorii spun că problema cea mai mare cu care se confruntă în perioada pandemiei cu noul coronavirus este lipsa accesului la servicii medicale.

Pentru 20,2% problema majoră constă în dificultatea de a ajunge la spital, pentru 2,9% lipsa tratamentului şi pentru 2,8% lipsa unui anumit medicament. Pentru 38% prevalează teama de a nu se infecta cu SARS-CoV-2, se precizează în comunicat.

Conform cercetării, 35,9% dintre aceşti pacienţi au spus că nu au fost niciodată la medicul reumatolog în acest an, iar 21,5% doar trei ori. O treime (33,5%) dintre cei chestionaţi au precizat că au fost la medicul reumatolog de câte ori au avut nevoie.

“Mai grav este că 29,5% dintre pacienţi şi-au întrerupt tratamentul, menţionând motive precum: lipsa accesului la medicul curant, spitalul în cauză nefiind accesibil şi bolnavilor cronici, perioade în care nu s-a găsit medicamentul necesar, lipsa accesului la controlul periodic, imposibilitatea schimbării medicaţiei în situaţiile în care acest lucru se impunea din cauză că a lipsit accesul la medicul curant, necunoaşterea planului de tratament în lipsa comunicării cu medicul”, indică sursa citată.

Totodată, pacienţii spun că toate spitalele ar trebui să aibă circuite şi pentru bolnavii cronici, nu doar pentru cei cu COVID, iar cronicii ar trebui să aibă acces unde au fost trataţi şi înainte.

Potrivit cercetării, 29% dintre respondenţi au susţinut că au avut nevoie de internare în această perioadă, însă nu au făcut acest lucru fie pentru că se tem de contaminare, fie spitalul la care se tratau a devenit COVID. De asemenea, ei au invocat aşteptarea lungă pentru a ajunge la programare, ca şi lipsa locurilor în spital.

“23,6% dintre pacienţi afirmă şi că au avut dificultăţi la locul de muncă din cauza bolii. Aici s-a specificat dificultatea de a ajunge la birou din cauza problemelor de sănătate, dar şi a temerii de a merge cu transportul în comun, precum şi acceptarea cu dificultate a telemuncii sau suspendarea pe o perioadă a contractului de muncă”, mai arată cercetarea. Agerpres