Șoferul unui autoturism a scăpat ca prin minune doar cu o sperietură după ce a pierdut controlul asupra autoturismului și apoi mașina a plonjat în apele râului Bicaz. Accidentul s-a produs duminică, pe raza comunei Bicaz Chei.

Potrivit ISU Neamț, ca urmare a unui apel la 112, în jurul orei 17: 44, pompierii au fost solicitați să intervină la un accident rutier produs pe raza comunei Bicaz Chei. Un autoturism a părăsit partea carosabilă și a plonjat în apele râului Bicaz.

La locul solicitării s-au deplasat pompierii pietreni cu o autospecială complexă pentru intervenție și o ambulanță SMURD, pompieri voluntari din cadrul SVSU Bicaz Chei și un echipaj cu ambulanță de la SAJ.

Până la sosirea forțelor de intervenție conducătorul și pasagerii din autoturism s-au autoevacuat.

Au fost asigurate măsurile de prevenire și stingere a incendiilor.

Un grav accident rutier soldat cu rănirea unei persoane s-a produs, duminică seara, pe DN 2C, în afara orașului Amara din județul Ialomița.

Potrivit IPJ Ialomița, din verificările efectuate a reieșit că în timp ce un bărbat conducea un autoturism pe DN 2C, ar fi lovit un biciclist care se deplasa în același sens de mers, cu o scara transportată pe plafonul autovehiculului neasigurată corespunzator.

În urma impactului biciclistul a fost rănit și transportat la Spitalul Județean de Urgență Slobozia, pentru îngrijiri medicale.

Se continuă verificările sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.

Un accient rutier s-a produs, duminică seara, pe DN 15 E 60, pe raza comunei Luna din județul Cluj, în urma căruia un tânăr de 18 ani a fost rănit.

Potrivit IPJ Cluj, din primele informatii, un conducător auto în vârsta de 31 de ani, din orașul Luduș, care se deplasa din direcția Luduș spre Câmpia Turzii, în apropierea unui treceri pentru pietoni, nu ar fi păstrat distanța de siguranță față de autoturismul care îl preceda, intrând în coliziune cu acesta.

Autoturismul, în urma impactului, a fost proiectat într-un alt autoturism oprit pentru a acorda prioritate de trecere unui tânăr de 18 ani, din comuna Luna.

În urma evenimentului rutier a rezultat rănirea pietonului, fiind transportat la o unitate medicală, pentru acordarea îngrijirilor de specialitate.

Conducătorii auto au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative.

Vremea se va menţine însorită zile în şir în luna octombrie, deşi temperaturile medii lunare vor fi mai mici cu 5 – 7 grade Celsius decât în septembrie, iar nopţile vor deveni tot mai reci, se arată în caracterizarea climatică a lunii octombrie, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM).

“Octombrie este cea mai stabilă lună de toamnă, când zile în şir vremea se menţine însorită, deşi nopţile devin tot mai reci. În majoritatea zonelor ţării apare fenomenul de brumă. Ţara noastră se află mai mult sub influenţa maximului barometric est european, iar dorsala anticiclonului Azoric se retrage treptat spre vestul continentului. Din cauza modificării distribuţiei centrilor barici pe continent, dar şi reducerii duratei de strălucire a Soarelui, temperaturile medii lunare din această lună sunt, în general, cu 5 – 7 grade Celsius mai mici decât cele din luna septembrie”, precizează specialiştii ANM.

Temperatura medie multianuală a lunii octombrie are valori cuprinse între 10 şi 12 grade Celsius în zonele de câmpie şi deal din Oltenia, Muntenia, Banat, Crişana, Dobrogea şi pe areale mai restrânse din Moldova. Pe litoral, în Delta Dunării şi izolat, în sud-vestul ţării, mediile depăşesc 12 grade Celsius. Valori între 8 şi 10 grade Celsius, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, celei mai mari părţi a Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1500 metri) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 4 şi 8 grade Celsius. În zona montană înaltă (peste 1500 metri) aceste valori coboară până la 2 şi 4 grade Celsius, iar la Vf. Omu chiar sub zero grade Celsius.

Temperatura maximă absolută a acestei luni în România este de 39 de grade Celsius şi s-a înregistrat în ziua de 3 octombrie 1952, la Armăşeşti (jud. Ialomiţa).

Potrivit ANM, maxima absolută a lunii octombrie la Bucureşti este de 35,5 grade, înregistrată în 2 octombrie 1952, la staţiile meteorologice Bucureşti-Filaret şi Bucureşti-Afumaţi. În aceeaşi zi s-a înregistrat şi temperatura maximă absolută a staţiei meteorologice Bucureşti-Băneasa, 35,2 grade Celsius. “Este de menţionat că în luna octombrie 1952, temperatura maximă absolută a fost depăşită la 52 de staţii meteorologice, în 2 octombrie, majoritatea valorilor fiind mai mari de 30 de grade Celsius”, spun meteorologii.

Alte exemple de ani în care în luna octombrie a fost depăşită temperatura maximă absolută la un număr mare de staţii, sunt: 2012 (la 51 staţii meteo, majoritatea fiind înregistrate în ziua de 1 octombrie), 1993 (la 32 de staţii meteo, în perioada 13-17 octombrie), 1991 (la 33 de staţii meteo, în ziua de 1 octombrie).

Tot în această lună, invaziile de aer arctic produc adesea răciri bruşte şi intense ale vremii, temperatura minimă coborând chiar şi sub -15 grade Celsius. Temperatura minimă absolută din octombrie în România este -21,3 grade Celsius şi a fost înregistrată la Întorsura Buzăului, în data de 27 octombrie 1988.

București:

Minima absolută este de -10,7 grade Celsius, înregistrată în 31 octombrie 1920, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţiile meteo Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, temperatura minimă absolută este -7,2 grade Celsius (27, 29 octombrie 1988), respectiv -8 grade Celsius (30 octombrie 1997). În anul 1988, în zilele de 27 şi 28 octombrie, la 69 staţii meteorologice s-au înregistrat temperaturi minime mai mici decât minimele absolute ale staţiilor, iar în anul 1997, la 75 de staţii
meteorologice, minima lunii octombrie a fost mai mica decât minima absolută, aceste valori înregistrându-se în perioada 27-30 octombrie.

Potrivit meteorologilor, luna octombrie este una din lunile caracterizate de cele mai mici valori ale cantităţii totale lunare de precipitaţii.

Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961-2019, la staţiile meteorologice din reţea, cantităţile lunare de precipitaţii, medii multianuale, din această lună, sunt cuprinse între 30 şi 50 mm în cea mai mare parte a ţării. Cantităţi sub 30 mm sunt caracteristice mai ales Deltei Dunării şi unor areale restrânse din Dobrogea. Între 50 şi 75 mm se înregistrează în Carpaţii Meridionali, Podişul Getic, Subcarpaţii Getici, Carpaţii Occidentali şi nordul Carpaţilor Orientali. Valori ale mediilor lunare multianuale de precipitaţii ce depăşesc 75 mm se regăsesc, în special, la staţiile meteorologice situate la altitudini mai mari de 1800 metri.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din octombrie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 318,1 mm, la Stâna de Vale, în anul 1992.

La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 143,3 mm, înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1972. La
staţiile meteorologice Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Afumaţi, cantitatea lunară maximă absolută de precipitaţii din octombrie s-a înregistrat în anul 1972 şi este de 131,8 mm, respectiv 130,4 mm.

Exemple de ani în care au fost înregistrate maxime absolute de precipitaţii la un număr mare de staţii sunt: 1972 (42 staţii meteorologice) şi 2016 (30 staţii meteorologice).

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 128,2 mm (Cernavodă, 4 octombrie 1945). La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii cazută în 24 de ore este de 76,6 mm, înregistrată în 2 octombrie 2005, la staţia meteo Bucureşti-Băneasa. La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Filaret, maxima absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore s-a înregistrat în data de 1 octombrie 2013 şi valorile sunt: 71,2 mm, respectiv 64,6 mm. AGERPRES