Ciocolata elveţiană nu a scăpat de şocul pandemiei, consumul acestui produs emblematic al ţării cantoanelor coborând anul trecut la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani, arată datele publicate de Asociaţia producătorilor elveţieni de ciocolată (Chocosuisse), informează AFP.

Conform acestor date, pentru prima dată după 1982, consumul mediu de ciocolată în Elveţia a coborât în 2020 sub pragul de 10 kilograme pe cap de locuitor. Elveţienii, primii consumatori mondiali de ciocolată, au mâncat anul trecut 9,9 kilograme de ciocolată pe cap de locuitor, cu 6,9% mai puţin decât cele 10,4 kilograme consumate în 2019, a precizat Chocosuisse.

Pandemia Covid-19 a afectat şi producţia de ciocolată a Elveţiei, care a scăzut cu 10% comparativ cu 2019, până la 180.000 de tone. În consecinţă, exporturile de ciocolată (care sunt responsabile pentru 70% din cifra de afaceri a producătorilor elveţieni de ciocolată) au scăzut cu 11,5% până la 126.000 de tone.

Amploarea reculului consumului se explică, în parte, şi prin numărul mai mic de turişti care au vizitat Elveţia, ceea ce a afectat datele statistice anuale, a precizat preşedintele Chocosuisse, Urs Furrer.

Pentru a evalua consumul de ciocolată pe cap de locuitor, volumul vânzărilor de ciocolată în fiecare ţară este împărţit la numărul locuitorilor, iar acest calcul tinde să “umfle” cifrele cu privire la Elveţia, unde tabletele şi pralinele de ciocolată fac parte din suvenirurile pe care turiştii le aduc cu ei în valize la întoarcerea din ţara cantoanelor.

“Nu putem contabiliza exact consumul pe locuitor (fără a-i include pe turişti) pentru că la un punct de comercializare vânzătorul nu ştie dacă o persoană care a cumpărat ciocolată locuieşte în ţară sau dacă acea persoană este sau nu un turist”, a spus Urs Furrer.

La fel ca şi în alte ţări, consumul de ciocolată în Elveţia a scăzut odată cu criza sanitară, ca urmare a modificării obiceiurilor de consum, între telemuncă şi restricţiile sanitare.

“Consumul a scăzut de asemenea în locurile unde există foarte mult trafic, precum gări sau centru oraşelor”, a spus Urs Furrer. În plus, pe fondul distanţării sociale, s-au redus ocaziile pentru reuniuni de familie astfel că “vânzările de praline sub formă de cadouri au scăzut şi ele”, a adăugat Urs Furrer.

Separat, firma Lindt & Sprüngli, unul dintre cei mai renumiţi producători elveţieni de ciocolată, a publicat marţi rezultatele pe anul 2020 care arată o scădere de 10,9% a cifrei de afaceri până la 4,02 miliarde de franci (3,63 miliarde de euro). AGERPRES

Germania se pregăteşte să relaxeze foarte prudent restricţiile impuse din cauza pandemiei COVID-19 şi să redeschidă unele centre comerciale, dar mizând în acelaşi timp pe milioane de teste pentru a evita un al treilea val de infectări, relatează marţi AFP.

Confruntată cu o saturaţie tot mai vizibilă a populaţiei faţă de restricţii, cancelarul Angela Merkel, partizană a unei linii dure în gestionarea pandemiei, a recunoscut că populaţia doreşte ”intens” o revenire la o viaţă cât mai normală, potrivit participanţilor la o reuniune parlamentară desfăşurată marţi.

Prin urmare, şefa guvernului federal le va propune miercuri liderilor landurilor germane să atenueze puţin limitarea contactelor sociale. Conform surselor de la aceea reuniune, cancelarul a stabilit direcţia: ”Ieşim dintr-o lungă perioadă de închidere şi trebuie să avansăm acum pas cu pas”.

Astfel, conform unui proiect aşteptat să fie adoptat miercuri, începând de lunea viitoare vor fi posibile întâlnirile între membrii a ”două cămine”, dar fără a depăşi numărul total de cinci persoane, exclusiv copiii cu vârste sub 14 ani. Conform restricţiilor încă în vigoare, contactele persoanelor dintr-un cămin trebuie să se limiteze la o singură persoană din exterior. Saloanele de înfrumuseţare ar urma de asemenea să fie redeschise, tot de lunea viitoare.

În ultimele săptămâni Germania a autorizat progresiv, şi cu multe precauţii, redeschiderea şcolilor după ce acestea au fost închise două luni, în pofida temerilor provocate de răspândirea variantelor britanică şi sud-africană ale coronavirusului.

Totuşi, conform proiectului, Merkel şi cei 16 premieri din landuri vor reafirma că limitarea contactelor rămâne ”instrumentul fundamental în lupta împotriva pandemiei”, întrucât această limitare ”salvează în fiecare zi un număr incalculabil de vieţi şi evită evoluţii grele ale bolii”.

Mai mult, Angela Merkel a avertizat în faţa deputaţilor propriului partid că oricând poate decide ”să apese frâna” din nou.

Pe de altă parte, guvernul de la Berlin are în vedere ca strategia de relaxare să se baze pe efectuarea masivă de teste antigen. Distribuirea ”în mari cantităţi” a acestor teste rapide, aşteptate curând în farmacii, ar trebui ”să permită în lunile următoare o influenţă pozitivă asupra evoluţiei pandemiei”, se mai arată în documentul cu deciziile aşteptate să fie anunţate miercuri. Obiectivul este ca până la începutul lunii aprilie toată populaţia germană să poată fi testată regulat şi gratuit.

Întregul personal al şcolilor şi grădiniţelor germane, precum şi elevii, vor avea acces săptămânal la teste antigen, la fel cum procedează alte ţări.

Companiile vor trebui de asemenea să-şi aducă o contribuţie şi să-şi testeze salariaţii care vin la serviciu.

Dar numărul infectărilor a început din nou să crească în Germania, după ce scăzuse considerabil la începutul anului. Pentru ultimele 24 de ore au fost anunţate 3.943 de noi cazuri de COVID-19 şi 358 de noi decese asociate acestei boli.

În acest timp, campania de vaccinare, un alt pilon al strategiei de relaxare treptată a restricţiilor, avansează greu. În total 4.234.952 de persoane au primit cel puţin prima doză de vaccin (circa 5,1% din populaţia Germaniei) şi, din acestea, 2.159.412 au primit şi rapelul.AGERPRES

Concursul Eurovision 2021, care se va desfăşura în oraşul olandez Rotterdam în luna mai, va beneficia de interpretări live ale artiştilor şi va fi organizat sub măsuri stricte de securitate sanitară, care includ măşti, carantină şi distanţare, deşi nu se ştie clar dacă va exista şi o prezenţă fizică a publicului, relatează EFE.

European Broadcasting Union (EBU) şi partenerii săi olandezi care găzduiesc anul acesta Eurovision (postul public NPO, televiziunea NOS şi organizaţia AVROTROS) au publicat marţi un protocol de Sănătate şi Securitate împotriva COVID-19, în perspectiva concursului care va avea loc între 18 şi 22 mai.

“Cu ajutorul unor teste extinse, purtării măştilor, măsurilor de igienă, grijii faţă de ventilaţie şi măsurilor inovatoare vom crea un mediu în care echipa, artiştii şi presa vor putea lucra în cel mai sigur mod posibil”, a subliniat Sietse Bakker, producătorul executiv al evenimentului.

Toate persoanele care vor primi acreditare pentru a intra în complexul Rotterdam Ahoy Arena se vor supune acestui protocol, care respectă normele Institutului olandez pentru Sănătate Publică (RIVM).

Recomandarea principală este ca toţi cei care vin la festival din străinătate să stea cinci zile în carantină imediat după aterizarea pe teritoriul olandez şi să prezinte un test PCR negativ realizat cu 72 de ore înainte de zbor, o restricţie oficială aplicată tuturor celor care intră în Olanda.

Odată intrate în ţară, delegaţiile trebuie să rămână la hotel, exceptând cazurile în care se vor deplasa la Ahoy Arena din Rotterdam pentru repetiţii, recitaluri live şi alte activităţi legate de programul festivalului.

De asemenea, angajaţii complexului, inclusiv artiştii şi presa se vor supune unor teste regulate anti-COVID-19, într-un spaţiu special amenajat în apropiere de sala Ahoy, iar dacă vreun participant va fi testat pozitiv, va fi folosită o înregistrare în loc de interpretarea live.

“Obiectivul nostru este clar: prevenirea răspândirii virusului în timpul evenimentului. Dacă cineva este găsit pozitiv, vom activa protocolul nostru de izolare, vom sprijini autorităţile pertinente cu ancheta sanitară şi depistarea contacţilor şi vom lua măsuri suplimentare când va fi necesar”, a adăugat Bakker.

Obiectivul actual este ca toţi artiştii să cânte live pe scena din Rotterdam, dar cu condiţia protejării sănătăţii şi siguranţei tuturor participanţilor, inclusiv a echipei, a presei şi a organizatorilor, a declarat Martin Österdahl, supervizor executiv al ediţiei din acest a Eurovision.

Ulterior se va anunţa şi dacă se va permite o prezenţă redusă a publicului.

Măsurile, aprobate deja de comitetul de securitate al regiunii Rotterdam, pot fi ajustate în orice moment, însă deocamdată delegaţiile îşi reduc “enorm” componenţa faţă de ediţiile precedente, iar numărul jurnaliştilor care vor asista la eveniment va fi limitat la 500.AGERPRES

Meghan, soţia prinţului Harry, solicită despăgubiri de 1,5 milioane de lire sterline (2,1 milioane de dolari americani) reprezentând cheltuieli de judecată după ce a câştigat procesul intentat tabloidului Mail on Sunday, pe care l-a acuzat de încălcarea vieţii private, după ce acesta a publicat fragmente dintr-o scrisoare adresată de ducesa de Sussex tatălui ei, informează Reuters.

Luna trecută, un judecător de la Curtea Supremă din Londra a decis că tabloidul – suplimentul săptămânal al tabloidului Daily Mail – a încălcat dreptul la viaţă privată şi drepturile de autor atunci când a publicat fragmente dintr-o scrisoare redactată pe cinci pagini pe care Meghan i-a trimis-o tatălui ei, cu care a avut o dispută cu puţin timp înainte de nunta ei cu prinţul Harry, nepot al reginei Elisabeta a II-a.

Judecătorul Mark Warby s-a pronunţat în favoarea ei fără să mai continue procesul, considerând că acele articole reprezentau o încălcare clară a dreptului la viaţă privată, în timp ce editorii tabloidului au spus că ducesa de Sussex dorea ca scrisoarea ei să fie făcută publică şi acel document a făcut parte dintr-o strategie de comunicare în mass-media.

În urma unei audieri organizate marţi pentru a stabili daunele şi alte aspecte rămase în pronunţare, avocaţii lui Meghan Markle au cerut despăgubiri de 1,5 milioane de lire sterline reprezentând cheltuieli de judecată şi vor ca jumătate din această sumă să fie achitată în 14 zile.

Avocaţii au solicitat, totodată, ca editorii tabloidului să predea toate copiile acelei scrisori aflate în posesia lor şi au cerut ca judecătorul să impună tabloidului să publice o declaraţie pe prima sa pagină prin care să informeze cititorii că Meghan a câştigat acel proces, alături de o notificare similară publicată pe prima pagină a site-ului MailOnline “nu mai târziu de următoarele şase luni”.

Avocatul Ian Mill a declarat în timpul audierii că ducesa de Sussex nu doreşte să pedepsească tabloidul şi că ar fi dispusă să accepte despăgubiri nominale, calculate în funcţie de veniturile pe care Mail on Sunday le-a obţinut de pe urma acelor articole.

Avocaţii tabloidului vor să obţină permisiunea de a face apel după decizia pronunţată de judecătorul Ward, dar şi pentru alte chestiuni, inclusiv pentru a se stabili dacă Meghan avea exclusivitate asupra drepturilor de autor aferente scrisorii adresate tatălui ei.

Meghan, în vârstă de 39 de ani, şi soţul ei, prinţul Harry, în vârstă de 36 de ani, au fost prezenţi foarte des pe primele pagini ale ziarelor din Marea Britanie luna trecută, după ce au anunţat că aşteaptă venirea pe lume a celui de-al doilea copil, urmată de vestea despărţirii lor finale de casa regală britanică, după ce s-au mutat în California, anul trecut.

Un interviu pe care ducii de Sussex l-au acordat celebrei jurnaliste americane de televiziune Oprah Winfrey, aşteptat cu nerăbdare de opinia publică, va fi difuzat duminică. AGERPRES