Connect with us

EVENIMENT

Avertizare meteo: Cod ROȘU de ploi în județul Tulcea

Publicat



Arhivă foto

Meteorologii au emis o avertizate Cod roșu de ploi torențiale valabilă în mai multe localități din județul Tulcea.

Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie sunt vizate localitățile Isaccea, Jijila, Luncavița, Văcăreni din județul Tulcea.

În aceste zone se vor semnala averse torențiale ce vor depăși 50 l/mp – în zona avertizată sau acumulat peste 50 l/mp / frecvente descărcări electrice, grindină de mici dimensiuni, intensificări de scurtă durată ale vântului.

Avertizarea este valabilă în intervalul orar 08:50 – 09:50.


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


EVENIMENT

FOTO – VIDEO: Accident cu patru victime, pe Autostrada A1 București – Pitești. O mașină s-a izbit de parapet

Publicat

Un accident rutier în care au fost implicate patru persoane s-a produs vineri la amiază, pe Autostrada A1, în județul Argeș. În eveniment a fost implicat un autoturism care s-a izbit de parapet.

Potrivit ISU Argeș, pompierii de la Detașamentul de Bradu au intervenit la un accident rutier petrecut pe A1, la km 111.

Din primele date a fost vorba de un autoturism care a izbit parapetul de protecție al autostrăzii.

În urma evenimentului rutier a rezultat rănirea a patru persoane.

Conform sursei citate, cele patru victime aflate în autoturism au fost preluate de care paramedicii SMURD și personalul de pe două ambulanțe SAJ, iar pompierii au asigurat zona împotriva izbucnirii unui incendiu.

Nu au fost victime încarcerate, însă cei doi bărbați și cele două femei au ajuns la spital pentru investigați medicale amănunțite.

Echipajul SMURD a preluat un bărbat de 53 de ani, care s-a rănit la față și la membrul superior drept.

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO: Accident MORTAL pe DN 79 în județul Arad. Un motociclist și-a pierdut viața

Publicat

Un accident mortal a avut loc, vineri dimineață, pe DN 79  în județul Arad. Un motociclist a murit după impactul dintre o motocicletă și o mașină.

Potrivit IPJ Arad, vineri dimineață, în jurul orei 10:30 s-a produs un accident rutier grav pe DN 79, în afara localității Șimand.

La fața locului s-au deplasat cu celeritate polițiștii,un echipaj al ambulanței și elicopterul SMURD.

Din primele verificări a reieșit faptul că un bărbat de 34 de ani, din municipiul Timișoara, care conducea o motocicletă a intrat în coliziune cu un autoturism condus de o femeie de 33 de ani, din comuna Zărand.

Conform sursei citate, în urma impactului a rezultat rănirea gravă a motociclistului, asupra lui fiind efectuate manevre de resuscitare dar din păcate fără succes, fiind declarat decesul acestuia.

Conducătoarea autoturismului a fost testată cu aparatul etilotest rezultatul fiind negativ.

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea tuturor cauzelor care au condus la producerea accidentului.

Citește mai departe

EVENIMENT

Motivarea deciziei Tribunalului Giurgiu de a-l elibera pe Dragnea: Comportament exemplar, o atitudine decentă și civilizată față de personalul unității

Publicat

dragnea

Pe durata detenţiei Liviu Dragnea a avut un comportament exemplar, o atitudine decentă şi civilizată faţă de personalul unităţii şi nu a stabilit relaţii conflictuale cu ceilalţi deţinuţi, se arată în motivarea deciziei prin care Tribunalul Giurgiu a dispus, pe 15 iulie, eliberarea condiţionată din închisoare a fostului lider PSD.

Cele două judecătoare din complet, Adriana Pencea şi Oiţa Ghiţă, consideră că nu au relevanţă declaraţiile publice date de Dragnea (în care el spunea că este deţinut politic şi a fost condamnat pe nedrept – n.r.), dar au apreciat susţinerile acestuia în faţa instanţei, când a spus că „a dus pedeapsa cu decenţă şi demnitate”.

Mai mult, judecătoarele explică faptul că, la acordarea eliberării condiţionate, nu trebuie ţinut cont de natura şi gravitatea infracţiunii comise de un deţinut, deoarece acest lucru „l-ar descuraja”.

De asemenea, faptul că Dragnea nu şi-a recunoscut faptele pentru care a fost condamnat „nu poate fi reţinut ca un aspect negativ”, judecătoarele invocând aici libertatea de exprimare.

Iniţial, Judecătoria Sectorului 5 şi Tribunalul Bucureşti i-au respins lui Dragnea cererea de eliberare condiţionată, pe motiv că acesta nu a dat dovezi temeinice de îndreptate, însă procesul a fost mutat la Tribunalul Giurgiu, unde instanţa a dispus ca fostul lider social-democrat să iasă mai devreme din închisoare.

În motivarea deciziei, cele două judecătoare au înlăturat susţinerile instanţelor din Capitală şi au apreciat că Dragnea a avut un comportament exemplar în închisoare.

„Tribunalul reţine, contrar celor menţionate de prima instanţă, faptul că pe durata detenţiei petentul-condamnat a avut un comportament exemplar. Astfel, pe parcursul executării pedepsei şi-a îndeplinit recomandările educaţionale din Planul de intervenţie educativă şi terapeutică, a avut o atitudine decentă şi civilizată faţă de personalul unităţii, nu a stabilit relaţii conflictuale cu celelalte persoane private de libertate, a fost recompensat de 8 ori, recompense obţinute în mod constant (aproape lunar sau la două luni) şi nu doar la momentul când s-a apropiat de analiza comisiei pentru liberare condiţionată”, se arată în motivare.

De asemenea, judecătoarele spun că Dragnea a primit 122 zile în baza muncii prestate şi a câştigat un proces cu Penitenciarul Rahova, care i-a încălcat dreptul la muncă.

„Potrivit evaluării psihologice, petentul a avut o conduită adecvată normelor instituţionale manifestată pe parcursul traseului execuţional, a prezentat interes pentru activităţile lucrative şi de reintegrare socială. Tribunalul arată că petentul a fost sancţionat disciplinar o singura dată pentru o abatere disciplinară săvârşită pe parcursul executării pedepsei, în urma comunicării acestuia cu mass-media, fără solicitarea unui acord anterior administraţiei penitenciarului (în data de 15.09.2020 rămânând definitivă aceasta sancţiune), sancţiune pe care a reuşit să o ridice în 19.02.2021, sancţiune ce nu va fi avută în vedere ea fiind ridicată la momentul analizării cererii de liberare condiţionată. Totodată, Tribunalul reţine că, pe durata detenţiei, petentul a participat constant la activităţile de educaţie şi asistenţă psihosocială desfăşurate la nivelul secţiei de deţinere. Contrar celor susţinute de către reprezentantul Ministerului Public şi reţinute în parte de instanţa fondului, Tribunalul constată că petentul a participat la activităţi educative şi sociale diversificate şi adecvate naturii infracţiunilor pentru care a fost condamnat”, se arată în documentul Tribunalului Giurgiu.

Mai mult, instanţa din Giurgiu a apreciat faptul că Dragnea a participat la activităţi cu caracter religios, la activităţi de grup, activităţi sportive, o serie de concursuri tematice şi, nu în ultimul rând, la nenumărate programe având ca obiect redactarea de reviste.

„Atâta timp cât, din caracterizarea înaintată de penitenciar, rezultă că petentul a avut o atitudine pozitivă faţă de activităţile şi programele de educaţie şi asistenţă psihosocială, reuşind să-şi ridice şi sancţiunea disciplinară, natura infracţiunii nu poate conduce la concluzia că scopul preventiv educativ al pedepsei nu a fost atins. În plus, Tribunalul reţine că orientarea europeană în această materie este de a reglementa acordarea liberării condiţionate ţinând cont exclusiv de conduita condamnatului pe durata executării pedepsei, pentru că numai în acest fel poate fi influenţată şi modelată mai eficient conduita condamnatului care dobândeşte astfel o motivare în plus cunoscând că o bună conduită îl aduce mai aproape de punerea în libertate”, precizează cele două judecătoare.

Acestea mai explică faptul că, la acordarea eliberării condiţionate, nu trebuie ţinut cont de natura şi gravitatea infracţiunii comise de un deţinut, deoarece acest lucru l-ar descuraja.

„Acordarea sau nu a liberării ţinând seama de stări de fapt anterioare începerii executării, precum natura şi gravitatea infracţiunii comise, constituie o cauză de descurajare a persoanei condamnate în procesul de reintegrare, deoarece aceasta realizează că liberarea nu depinde de conduita sa pe durata executării, ci de faptele sale anterioare, pe care oricum nu le mai poate influenţa în niciun fel. Instanţa, raportând întreaga perioadă executată şi în acord cu comisia de liberări condiţionate din cadrul Penitenciarului Bucureşti – Rahova, care a propus în unanimitate liberarea petentului condamnat, apreciază că există premisele că timpul executat a fost suficient pentru reeducarea condamnatului şi că acesta, prin participarea la programele desfăşurate în vederea pregătirii graduale pentru liberare, şi-a format o atitudine corectă faţă de valorile sociale, faţă de ordinea de drept şi faţă de regulile de convieţuire socială, scopul preventiv şi educativ al pedepsei fiind atins, iar funcţiile de exemplaritate şi eliminare temporară ale pedepsei fiind îndeplinite, astfel încât în viitor să se încadreze într-o viaţă normală, părăsind câmpul infracţional. Totodată, reţine Tribunalul că perioada de timp până la împlinirea integrală a duratei pedepsei nu este foarte mare, intervalul din pedeapsa executată de către condamnat fiind suficient pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind atins”, este concluzia celor două judecătoare.

Pe altă parte, Adriana Pencea şi Oiţa Ghiţă de la Tribunalul Giurgiu consideră că nu au relevanţă declaraţiile publice date de Dragnea, dar au apreciat susţinerile acestuia în faţa instanţei, când a spus că „a dus pedeapsa cu decenţă şi demnitate”.

„Cu privire la afirmaţiile făcute de petentul condamnat în spaţiul public, după liberarea condiţionată, Tribunalul reţine că nu prezintă relevanţă ieşirile publice ale acestuia, ci are în vedere strict conduita procesuală din timpul executării pedepsei şi atitudinea manifestată în faţa instanţei, cu ocazia ultimului cuvânt, când acesta a solicitat a se observa că ‘a dus pedeapsa cu decenţă şi demnitate, a ieşit la muncă când i s-a permis, a participat la cursuri, a primit recompense în fiecare lună, inclusiv în luna iulie’. Faptul că petentul nu şi-a recunoscut infracţiunea pentru care a fost condamnat, nu poate fi reţinut ca un aspect negativ de natura a împiedica admiterea prezentei contestaţii, legea instituind alte condiţii care trebuie îndeplinite pentru acordarea acestui beneficiu, iar în lipsa oricăror antecedente penale este exclusă perseverenţa infracţională, cu atât mai mult cu cât petentul contestator urmează a beneficia pentru prima data de instituţia liberării condiţionate. Relevant trebuie să fie doar comportamentul persoanei pe durata executării pedepsei, care, în cazul petentului, acesta a fost exemplar, fiind îndeplinite condiţiile de a fi stăruitor în muncă, disciplinat (sancţiunea disciplinară fiind ridicată) şi să dea dovezi temeinice de îndreptare”, este o altă concluzie a celor două judecătoare.

Acestea mai explică că Dragnea a avut o conduită procesuală corectă, s-a prezentat în faţa instanţei prin intermediul sistemului de videoconferinţă, apărările fiind tehnice, neducând la tergiversarea cauzei.

„Este adevărat, petentul nu şi-a recunoscut faptele, dar acest aspect nu poate fi valorificat în defavoarea condamnatului, fiind propria apreciere a exercitării dreptului la apărare. Potrivit art. 30 alin. 1 şi 6 din Constituţia României, libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile (…) Faţă de toate aceste aspecte, Tribunalul şi-a format convingerea că petentul s-a îndreptat şi că se poate reintegra în societate”, se încheie motivarea.

Pe 15 iulie, Tribunalul Giurgiu a admis cererea de eliberare condiţionată din închisoare depusă de Liviu Dragnea, după ce acesta a executat peste doi ani din pedeapsa de trei ani şi jumătate primită în 2019, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Cât timp ar trebui să muncească un român pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere, fără să apeleze la credit bancar

Publicat

bani lei

Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate de BNR.

Raportul privind Stabilitatea Financiară publicat de BNR mai arată că expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019 .

“Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate