EVENIMENT
Avertizare nowcasting: Zone din 12 județe, sub cod galben de vânt puternic

Administrația Națională de Meteorologie a emis o avertizare cod galben de vânt puternic pentru zone din 12 județe.
Până la ora 16:00
Zona joasă a județului Bistriţa-Năsăud, respectiv zona localităților: Bistrița, Năsăud, Beclean, Sângeorz-Băi, Feldru, Telciu, Teaca, Lechința, Nimigea, Rebrișoara, Josenii Bârgăului, Târlișua, Spermezeu, Căianu Mic, Zagra, Dumitra, Livezile, Șintereag, Chiochiș, Ilva Mica, Braniștea, Petru Rareș, Uriu, Șieu-Măgheruș, Nușeni, Șieu, Matei, Salva, Rebra, Șieuț, Negrilești, Budacu de Jos, Șieu-Odorhei, Mărișelu, Dumitrița, Galații Bistriței, Cetate, Urmeniș, Chiuza, Budești, Coșbuc, Ciceu-Giurgești, Monor, Sânmihaiu de Câmpie, Milaș, Runcu Salvei, Miceștii de Câmpie, Ciceu – Mihăiești, Silivașu de Câmpie;
Se vor semnala local intensificări ale vântului care vor depăși la rafală 55…60 km/h.
Până la ora 17.00
Județul Suceava, zona de munte de peste 1800 m;
Județul Neamţ, zona de munte de peste 1800 m;
Se vor semnala intensificări ale vântului care vor depăși la rafală 90…100 km/h.
Județul Maramureş, zona de munte de peste 1800 m;
Județul Bistriţa-Năsăud, zona de munte de peste 1800 m;
Se vor semnala intensificări ale vântului care vor depăși la rafală 90…100 km/h.
Județul Braşov: Brașov, Zărnești, Codlea, Râșnov, Bran, Ghimbav, Moieciu, Hărman, Vulcan, Cristian, Sânpetru, Holbav;
Zona joasă a județului Mureş, respectiv zona localităților: Târgu Mureș, Sighișoara, Târnăveni, Luduș, Sovata, Iernut, Sângeorgiu de Mureș, Sarmașu, Gurghiu, Ungheni, Band, Sâncraiu de Mureș, Adămuș, Pănet, Gornești, Miercurea Nirajului, Sângeorgiu de Pădure, Cristești, Albești, Fântânele, Ceuașu de Câmpie, Bălăușeri, Ernei, Hodac, Daneș, Brâncovenești, Ibănești, Acățari, Mica, Crăciunești, Deda, Reghin, Batoș, Eremitu, Gănești, Bahnea, Glodeni, Râciu, Sânpaul, Vânători, Sântana de Mureș, Zau de Câmpie, Valea Largă, Ghindari, Aluniș, Sânpetru de Câmpie, Lunca, Gălești, Chețani, Gheorghe Doja, Petelea, Solovăstru, Suplac, Breaza, Miheșu de Câmpie, Apold, Vătava, Beica de Jos, Răstolița, Sânger, Ogra, Băgaciu, Rușii-Munți, Suseni, Nadeș, Cuci, Iclănzel, Saschiz, Voivodeni, Ideciu de Jos, Păsăreni, Vărgata, Șăulia, Chiheru de Jos, Cucerdea, Bogata, Chibed, Livezeni, Fărăgău, Pogăceaua, Șincai, Viișoara, Neaua, Corunca, Ațintiș, Coroisânmărtin, Sărățeni, Hodoșa, Măgherani, Grebenișu de Câmpie, Bereni, Mădăraș, Zagăr, Crăiești, Băla, Bichiș, Tăureni, Papiu Ilarian, Vețca, Cozma
Se vor semnala intensificări ale vântului care vor depăși la rafală 55…65 km/h.
Județul Brăila: Victoria, Stăncuța, Mărașu, Berteștii de Jos, Frecăței;
Județul Ialomiţa: Slobozia, Fetești, Țăndărei, Făcăeni, Bordușani, Săveni, Mihail Kogălniceanu, Gura Ialomiței, Ograda, Gheorghe Lazăr, Vlădeni, Ciulnița, Sudiți, Bucu, Movila, Stelnica, Platonești, Cosâmbești, Valea Ciorii, Mărculești;
Județul Călăraşi: Călărași, Modelu, Borcea, Dragalina, Roseți, Perișoru, Ciocănești, Grădiștea, Jegălia, Cuza Voda, Independența, Unirea, Ștefan cel Mare, Ștefan Vodă, Dichiseni
Se vor semnala intensificări ale vântului care vor depăși la rafală 55…60 km/h.
Până la ora 18.00
Potrivit ANM, se vor semnala intensificări ale vântului care vor depăși la rafală 55…60 km/h.
Județul Sălaj: Șimleu Silvaniei, Șărmășag, Crasna, Bobota, Pericei, Ip, Nușfalău, Măeriște, Sâg, Bocșa, Valcău de Jos, Marca, Plopiș, Halmășd, Chieșd, Camăr, Boghiș, Carastelec;
Județul Satu Mare: Carei, Tășnad, Ardud, Supur, Moftin, Sanislău, Bogdand, Beltiug, Pișcolt, Acâș, Andrid, Căuaș, Santău, Cehal, Tiream, Foieni, Petrești, Pir, Terebești, Craidorolț, Ciumești, Săuca, Săcășeni.

Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene au înregistrat o creștere semnificativă în sezonul 2022-2023, care a început la 1 iulie 2022. Potrivit datelor publicate marți de Comisia Europeană și citate de Reuters, exporturile de grâu moale au ajuns la 22,13 milioane de tone la data de 19 martie 2023.
Aceasta reprezintă o creștere de 8% față de cele 20,52 milioane de tone exportate în aceeași perioadă a sezonului 2021-2022.
Conform acestor date, Franţa a rămas cel mai mare exportator de grâu din UE în acest sezon, cu 8,69 milioane de tone exportate până la data de 19 martie anul curent, urmată de România cu 2,77 milioane de tone. Pe locurile următoare se situează, în ordine, Germania cu 2,60 milioane de tone de grâu exportate, Lituania, cu 1,97 milioane de tone, şi Polonia cu 1,86 milioane de tone de grâu exportate.
Datele Comisiei mai arată că UE a exportat în sezonul actual o cantitate de 4,33 milioane de tone de orz, cu aproape 30% mai puţin decât cele 6,18 milioane tone de orz exportate în aceeaşi perioadă a sezonului 2021/22, în timp ce importurile de porumb ale UE au crescut semnificativ, cu 66%, până la 19,73 milioane de tone.
Din cele 19,73 milioane de tone de porumb importate până acum de blocul comunitar, o cantitate de 1,14 milioane de tone a fost importată de România.
La porumb, Spania a rămas cel mai mare importator din UE în acest sezon, cu 6,76 milioane de tone până acum, urmată de Ţările de Jos cu 2,26 milioane de tone, Portugalia, cu 1,54 milioane de tone, Italia, cu 1,52 milioane de tone, Ungaria cu 1,46 milioane de tone, Polonia, cu 1,2 milioane de tone, şi România, cu 1,14 milioane de tone.
România este al doilea mare exportator de grâu din Uniunea Europeană, în sezonul 2022-2023. Care sunt principalele surse pentru importurile de porumb ale UE
Datele Comisiei Europene arată că Ucraina, Brazilia, Canada, Serbia şi Rusia sunt principalele surse pentru importurile de porumb ale UE în sezonul 2022/23.
În cazul Ucrainei se înregistrează o creştere semnificativă, de la 6,490 milioane tone de porumb importate în UE în sezonul 2021/22 până la 10,156 de milioane de tone de porumb importante de blocul comunitar până acum în sezonul 2022/23.
Luni, Comisia Europeană a anunţat că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului cu UE după invazia ţării de către Rusia.
Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), are ca scop compensarea „pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina „şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”, a indicat Executivul european. Agerpres
EVENIMENT
Peste 130 de programe de formare profesională vor începe în luna aprilie 2023, la nivel naţional

În luna aprilie vor fi organizate de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, 134 de programe de formare profesională pentru un număr de 1.987 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite.
Potrivit unui comunicat al ANOFM, programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: agent de securitate – 146 persoane; operator introducere, validare şi prelucrare date – 127 persoane; inspector/referent resurse umane – 118 persoane; ajutor bucătar – 112 persoane; îngrijitor spaţii verzi – 104 persoane; instalator instalaţii tehnico-sanitare şi de gaze – 90 persoane; competenţe cheie – comunicare în limba română – 84 persoane; competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere – 84 persoane; referent resurse umane – 82 persoane; frizer – 70 persoane.
Serviciile de formare profesională sunt organizate de Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi a Municipiului Bucureşti. Judeţele în care, în luna aprilie 2023, se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi sunt: Dâmboviţa (140 persoane), Bucureşti (126 persoane), Hunedoara (112 persoane). Agerpres
EVENIMENT
CFR Călători: Duminică, transportul feroviar trece oficial la ora de vară. Cum vor circula trenurile

CFR Călători anunță că începând de duminică, 26 martie 2023, în activitatea de transport feroviar se va trece la ora oficială de vară, ora 3.00 devenind ora 4.00.
Trecerea la ora de vară nu modifică mersul trenurilor în vigoare, circulaţia se va efectua conform orarului prevăzut în mersul trenurilor.
Trenurile operate de CFR Călători vor circula după ora actuală (de iarnă) până în noaptea de 25/26 martie la ora 3.00, care va deveni ora 4.00. După ora 4.00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând ora oficială de vară.
Trenurile operate de CFR Călători aflate în circulație după ora 3.00, care devine ora 4.00, își vor continua mersul până la stația de destinație, iar în cazul în care orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 4.00 – 5.00, trenurile vor pleca în ordinea rangului.
Având în vedere că şi în ţările vecine trecerea la ora de vară se face în aceeaşi zi, între staţiile de frontieră cu țările vecine, trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare, anunță compania.
(sursa: Mediafax)
EVENIMENT
Buna Vestire: Prima dezlegare la pește din Postul Paștelui și ziua în care oamenii nu trebuie să se certe

În ziua de 25 martie se sărbătorește Buna Vestire sau Blagoveştenia. Aceasta este ziua în care Fecioara Maria a primit vestea că-l va naşte pe Iisus. Sărbătoarea este prima zi din postul Paştelui în care este dezlegare la peşte.
Potrivit tradiţiei, oamenii nu trebuie să se certe de Buna Vestire, pentru a nu avea necazuri tot anul.
Buna Vestire este o sărbătoare cu dată fixă, 25 martie, de la care până la Crăciun, când Fecioara Maria l-a născut pe Iisus, sunt exact nouă luni.
În ziua Bunei Vestiri este marcat momentul în care Fecioara Maria din Nazaret, crescută în templu până la 15 ani şi apoi dată în tutela lui Iosif, căci părinţii ei muriseră, a fost aleasă de Dumnezeu să-l nască pe fiul său şi a primit înştiinţare prin Arhanghelul Gavriil, sărbătorit pe 26 martie.
Locul unde se crede că Fecioara Maria a primit vestea că va naşte pe Iisus este în prezent ocupat de biserica Bunavestire din Nazaret, un lăcaş de cult catolic modern, construit pe ruinele unor biserici bizantine din perioada Cruciadelor.
Aici se află o grotă ce poate fi vizitată de pelerini, unde Fecioara Maria ar fi fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil că îl va naşte pe Mântuitor.
Biserica este decorată cu mozaicuri ale Fecioarei donate bisericii de comunităţi creştine din întreaga lume, inclusiv din România.
Buna Vestire este sărbătorită în fiecare an în perioada Postului Mare, fiind una dintre ocaziile pentru care Biserica acordă dezlegare la peşte, indiferent în ce zi a săptămânii ar cădea aceasta.
Buna Vestire. În unele biserici, în această zi se posteşte până la ora 17.00
În unele biserici, în această zi se posteşte până la ora 17.00, când are loc Sfânta Liturghie.
Apoi, creştinii, care nu au mâncat şi s-au spovedit, se împărtăşesc, după care mănâncă peşte, împreună cu toată comunitatea bisericii.
Se spune că acela care gustă acest tip de carne de Buna Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii.
De Buna Vestire se crede că sosesc rândunelele, iar cucul cântă prima oară în an, de aceea sărbătorii i se mai spune şi Ziua Cucului.
Pasărea anunţă sosirea efectivă a primăverii, iar primul său cântec trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare.
Cei care nu îndeplinesc aceste condiţii, nu vor beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma.
Dacă primul cântec al cucului este auzit pe stomacul gol, în partea stânga sau în spatele omului, este semn de rău augur.
Pe de altă parte, conform obiceiului, flăcăii şi fetele îl întreabau pe cuc lucruri care îi interesau, precum: „Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ Pân’ m-oi însura (mărita)?”.
Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de aşteptare.
Buna Vestire. Tradiții
Tradiţia mai spune că, în această zi, oamenii nu au voie să se certe, pentru că altfel vor avea necazuri tot anul.
De Buna Vestire, este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare, ca hrană pentru îngeri.
În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se „ameninţau” cu toporul şi se stropeau cu ţuică.
În Bucovina, nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieşi din ele pui cu două capete şi patru picioare.
Tot de Buna Vestire, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc.
Ritualul, cunoscut sub numele de Noaptea focurilor, este practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.
Sursa: Mediafax