Connect with us

ACTUALITATE

Avertizare OMS: Lupta împotriva tuberculozei, pusă în pericol de COVID-19

Publicat



Pandemia de COVID-19 ameninţă să anuleze progresul înregistrat în aceşti ultimi ani în lupta contra tuberculozei, până în prezent principala cauză de deces infecţioasă, a avertizat miercuri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Angajate în lupta împotriva noului coronavirus, ţările cele mai afectate de tuberculoză au omis să o diagnosticheze, se arată în raportul anual al OMS, care estimează că această maladie pulmonară s-ar putea solda, în acest an, cu un număr cuprins între 200.000 şi 400.000 de morţi peste bilanţul de 1,4 milioane din 2019, în ciuda faptului că există tratament împotriva bolii.

O creştere cu 200.000 de morţi ar aduce lumea la nivelul din anul 2015, iar o creştere de 400.000, la cel din 2012. Toate aceste riscuri apar în timp ce progresul realizat în lupta contra tuberculozei era deja considerat prea lent chiar şi înainte de pandemia de coronavirus.

”Pandemia de COVID-19 ameninţă să submineze progresul realizat în aceşti ultimi ani. Impactul pandemiei asupra serviciilor de luptă contra tuberculozei a fost sever”, a rezumat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în cadrul raportului.

Datele colectate de OMS în ţările cel mai grav afectate arată ”o scădere drastică a raportării cazurilor de tuberculoză în 2020”, a spus acesta.

În India, ţara cu cea mai mare incidenţă, raportările săptămânale şi lunare au scăzut cu peste 50% de la sfârşitul lui martie la sfârşitul lui aprilie ca urmare a impunerii izolării la domiciliu, punctează raportul. O tendinţă similară a fost înregistrată în Africa de Sud în perioada martie-iunie.

”Întrucât COVID-19 a dus la scăderea depistării tuberculozei, guvernele trebuie să elaboreze un plan de remediere a situaţiei. Timpul scuzelor s-a terminat”, a reacţionat Sharonann Lynch, din cadrul organizaţiei Medecins Sans Frontieres (MSF).

În afara măsurilor de izolare la domiciliu, care complică accesul pacienţilor la centrele de îngrijiri, efectele negative ale pandemiei asupra serviciilor esenţiale de luptă împotriva tuberculozei sunt numeroase, iar maladia COVID-19 a pus monopol pe personalul sanitar şi resursele financiare, precum şi cele tehnice.

Deja de la începutul lui mai, departamentul Stop tuberculozei din cadrul OMS a estimat că trei luni de izolare ar putea duce la 6 milioane de noi infecţii şi la 1,4 milioane de decese în plus din cauza tuberculozei între 2020 şi 2025.

Finalul unui vis?

Tuberculoza este o boală provocată de bacilul tuberculos, care afectează cel mai adesea plămânii. Se transmite în timpul expectorării de secreţii bronhice de către persoane bolnave.

La o persoană cu o stare de sănătate bună, infecţia este deseori asimptomatică, întrucât sistemul imunitar ”ţine prizonier” bacilul, explică OMS. Atunci când se declanşează, tuberculoza pulmonară se manifestă prin tuse, câteodată cu sânge, dureri toracice, pierdere în greutate şi transpiraţii nocturne.

Este posibil să tratăm tuberculoza prin administrarea de antibiotice timp de mai multe luni, iar OMS estimează că diagnosticul şi tratamentul au permis salvarea a 58 de milioane de persoane în perioada 2000-2018.

Această afecţiune reprezintă însă una dintre primele zece cauze de mortalitate din lume în special pentru că simptomele pot rămâne benigne timp de mai multe luni.

Deşi tuberculoza afectează întreaga lume, peste 95% dintre cazuri şi de decese se produc în ţările în curs de dezvoltare.

În 2019, 44% dintre cazuri au fost semnalate în Asia de Sud-Est, 25% în Africa, 18% în ţările Pacificului Occidental şi 8,2% în ţările Mediteranei Orientale. Însă opt ţări au totalizat două treimi din cazurile noi: India, Indonezia, China, Filipine, Pakistan, Nigeria, Bangladesh şi Africa de Sud.

Doar 78 de ţări se aflau în grafic – înaintea pandemiei – pentru a atinge obiectivele fixate pentru 2020.

Afecţiunea, care este veche de când lumea, a fost contractată de un număr suplimentar de 10 milioane de persoane în 2019, în scădere uşoară în aceşti ultimi ani, precizează raportul.

Anul trecut, circa 1,4 milioane de persoane au murit de tuberculoză (dintre care 208.000 purtători de HIV), cifre de asemenea în scădere, dar ”nu suficient de repede” pentru a atinge jaloanele fixate pentru sfârşitul anului 2020 în strategia de eradicare a tuberculozei până în 2030, precizează OMS. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

NASA a descoperit apă pe faţa vizibilă a Lunii

Publicat

NASA a confirmat în premieră, cu ajutorul Stratospheric Observatory for Infrared Astronomy (SOFIA), prezenţa apei pe faţa vizibilă a Lunii. Această descoperire, anunţată luni de Agenţia spaţială americană printr-o conferinţă de presă, indică faptul că apa selenară ar putea exista la nivelul întregii suprafeţe a Lunii, nu doar în regiunile reci şi umbrite ale acesteia.

SOFIA a detectat molecule de apă (H2O) în craterul Clavius, unul dintre cele mai mari cratere lunare vizibile de pe Pământ, situat în emisfera sudică a Lunii, precizează un comunicat publicat pe site-ul nasa.gov. Observaţiile precedente care vizau suprafaţa lunară au detectat anumite forme de hidrogen, dar nu au putut să facă distincţia între cele existente în apă şi cele prezente într-o “rudă” a sa apropiată din punct de vedere chimic, hidroxil (OH). Datele colectate din acel crater dezvăluie prezenţa apei în concentraţii cuprinse între 100 şi 412 părţi per milion – aproximativ echivalentul unei sticle de apă având capacitatea de 354,8 mililitri -, captivă într-un metru cub de scoarţă selenară.

Rezultatele studiului au fost publicate în cel mai recent număr al revistei Nature Astronomy.

“Aveam indicii conform cărora H2O – apa pe care o cunoaştem – ar putea fi prezentă pe faţa vizibilă a Lunii”, a declarat Paul Hertz, directorul Astrophysics Division de la Science Mission Directorate din cadrul sediului general al NASA, situat în Washington. “Acum ştim că se află acolo. Această descoperire schimbă cunoştinţele noastre despre suprafaţa Lunii şi ridică o serie de întrebări interesante despre resursele relevante pentru explorarea spaţiului îndepărtat”, a adăugat expertul american.

Prin comparaţie, deşertul Sahara are o cantitate de apă de 100 de ori mai mare decât aceea detectată de SOFIA la nivelul scoarţei selenare. În pofida acestor cantităţi mici, descoperirea anunţată de NASA generează noi întrebări despre felul în care se formează apa şi despre modul în care ea persistă în condiţiile dificile şi lipsite de aer ce există la suprafaţa satelitului natural al Terrei. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Potențial vaccin anti-COVID-19, dezvoltat în Israel. Când vor începe testele clinice

Publicat

Israelul va începe la 1 noiembrie primele teste clinice ale unui vaccin inovator împotriva noului coronavirus, au anunţat duminică autorităţile care încearcă să stopeze al doilea val de contaminare.

La începutul pandemiei, premierul Benjamin Netanyahu a mandatat Institutul Israelian de Cercetări Biologice (IIBR), o instituţie publică, să dezvolte un vaccin local împotriva virusului care a răpus până în prezent peste un milion de vieţi în întreaga lume, inclusiv 2.372 în Israel, ţară care a înregistrat peste 300.000 de cazuri.

Duminică, autorităţile au anunţat că primele teste clinice ale acestui potenţial vaccin, denumit “BriLife”, urmează să înceapă la data de 1 noiembrie.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), circa 40 de “vaccinuri-candidat” sunt evaluate în prezent în cadrul studiilor clinice pe subiecţi umani în întreaga lume (în creştere de la 11 la jumătatea lunii iunie).

Zece dintre acestea se află în stadiul cel mai avansat, faza a 3-a, în care eficacitatea vaccinului este evaluată pe scară largă, pe zeci de mii de voluntari de pe mai multe continente.

Abordările în cadrul cercetărilor sunt diferite – fie sunt bazate pe categorii de vaccinuri dovedite, fie pe tehnici mai inovatoare, cum ar fi vaccinul cu vector viral (VRV) în cazul căruia cercetătorii utilizează drept suport un alt virus care este transformat şi adaptat pentru a combate COVID-19.

În cazul studiului israelian, laboratoarele IIBR au produs un vaccin de tip VRV care a indus un “răspuns imun eficient” la animale mici, precum şoareci, hamsteri şi iepuri, dar şi la vieţuitoare mai mari, cum ar fi porcii, a declarat doctorul Shmuel Shapira, directorul institutului.

La data de 1 noiembrie, laboratorul va începe prima fază a studiilor clinice pe doi voluntari cu vârste cuprinse între 18 şi 55 de ani, recomandaţi de spitalele Sheba şi Hadassa, a precizat Shapira.

După obţinerea primelor rezultate, autorităţile vor trece de la doi subiecţi la 80 pentru finalizarea primei faze a studiului, urmând ca în decembrie numărul participanţilor să ajungă la 980, în cadrul celei de-a doua faze.

În cele din urmă, studiul va include 25.000 de subiecţi pentru a treia şi ultima fază a testelor clinice, programată pentru aprilie sau mai, notează AFP.

Până în prezent, au fost obţinute 25.000 de doze, producţia urmând să crească la 15 milioane, un număr mai mare decât populaţia ţării (9 milioane de locuitori). Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

Criza de locuri libere la terapie intensivă ajunge și în Belgia. În următoarele două săptămâni ar putea să nu mai existe locuri disponibile

Publicat

medici coronavirus spital

Belgia ar putea rămâne fără paturi la unităţile de terapie intensivă în două săptămâni dacă numărul persoanelor din spitale va continua să crească în ritmul actual, a declarat un oficial luni, 26 octombrie.

Ţară cu 11 milioane de locuitori, Belgia are a doua cea mai ridicată rată de infectare pe cap de locuitor din Europa, după Republica Cehă. Numărul de noi cazuri s-a dublat la fiecare 13 zile şi a atins un vârf de peste 18.000 la 20 octombrie, o creştere de aproape zece ori faţă de vârful din timpul valului din primăvară al pandemiei.

Numărul de pacienţi de la unităţile de terapie intensivă se dublează la fiecare opt zile – până la 757 duminică -, numărul total al persoanelor internate în spital fiind de 4.827.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii, Yves Van Laethem, a declarat într-o conferinţă de presă că, în Belgia, capacitatea de 2.000 de paturi la terapie intensivă ar putea fi ocupată în două săptămâni dacă actualul ritm de înmulţire a cazurilor continuă.

“În următoarele patru zile, până la sfârşitul săptămânii, ar urma să trecem de pragul de 1.000 de pacienţi la terapie intensivă”, a spus Van Laethem.

“Dacă această curbă nu se va schimba prin comportamentul nostru, ar urma să ajungem la 2.000 de pacienţi la terapie intensivă în două săptămâni, capacitatea noastră maximă”, a adăugat el.

Regiunea Bruxelles, una dintre cele mai afectate din Europa, a dispus sâmbătă ca toate centrele sportive şi instituţiile culturale să se închidă, iar intervalul de interdicţie de circulaţie este mai mare începând de luni.

Tot luni, 590 de persoane erau internate în spital, la fel ca în perioada de vârf a primului val, în martie-aprilie.

Belgia a avut săptămâna trecută o medie zilnică de 1.288 de noi infectări cu COVID-19 la 100.000 de locuitori. Cu un total de 10.810 morţi, are una dintre cele mai ridicate rate de deces pe cap de locuitor din lume. Agerpres

Foto: arhivă

Citește mai departe

ACTUALITATE

Măsură drastică în Slovania pentru limitarea răspândirii COVID-19. Aceasta va intra în vigoare în următoarele 24 de ore

Publicat

Slovenia înăspreşte măsurile de limitare a răspândirii COVID-19 cu o interdicţie asupra deplasărilor între municipalităţi, a relatat luni, 26 octobrie, agenţia de presă STA, citată de dpa.

Măsura se va aplica începând de marţi şi va rămâne în vigoare pentru o săptămână, a anunţat guvernul sloven. Ulterior, restricţia va fi ridicată în zonele cu situaţie epidemiologică ameliorată.

Anterior în această lună, guvernul condus de premierul Janez Jansa a limitat călătoriile între regiuni, a trecut la cursurile şcolare online şi a impus o carantină parţială.

Cu o populaţie de puţin sub 2,1 milioane de locuitori, Slovenia a raportat sâmbătă 1.675 de noi cazuri de COVID-19, 29% dintre testele efectuate în 24 ore fiind pozitive. Rata de infectare a fost de 6,25 la 1.000 de persoane. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate