Un camion aparținând unei firme de curierat a intrat într-un șanț și s-a răsturnat în afara carosabilului, marți dimineața, pe DN 1, în zona orașului Teiuș din județul Alba.

În jurul orei 11.40, în zona respectivă se circula în coloană. Coletele aflate în camionul răsturnat au fost preluate de mai multe autoutilitare, scrie Alba24.ro.

Potrivit IPJ Alba, în urma accidentului nu au fost înregistrate victime.

Un tânăr de 23 de ani, din localitatea Maxenu, județul Buzău, a ajuns în stare gravă la spital, marți, după ce a pierdut controlul volanului şi s-a răsturnat pe câmp pe un sector de drum în curbă de pe DJ 203.

Potrivit purtătorului de cuvânt al IPJ Buzău, Ane Marie Vrapciu, în timp ce conducea un autoturism din direcţia Buzău către Odaia Banului, tânărul de 23 de ani a pierdut controlul direcţiei pe un sector de drum în curbă, împrejurare în care maşina a ieşit în decor şi s-a răsturnat pe câmp.

Sursa citată a mai declarat că victima a fost transportată la Unitatea de Primiri Urgenţe a Spitalului Judeţean Buzău, iar poliţiştii au deschis dosar penal pentru aflarea cauzelor accidentului.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean Buzău, Adriana Bunilă a precizat, pentru AGERPRES, că starea victimei accidentului rutier este gravă, la acest moment tânărul fiind în comă.

Potrivit sursei citate, medicii au decis ca tânărul să fie transferat la Spitalul Clinic de Urgenţă “Sfântul Pantelimon” din Bucureşti. AGERPRES

Sursa foto: Adevărul Buzău

Un protest împotriva defrișării pădurilor și a tăierilor ilegale are loc, marți, la Sebeș, în județul Alba, în apropiere de sediul Holzindustrie Schweighofer.

Evenimentul a fost anunțat pe rețeaua de socializare Facebook, la fața locului sunt câțiva protestatari, însă transmisiunea live este urmărită de mii de persoane, majoritatea din Diaspora.

„În România, suprafața acoperită de pădure a scăzut dramatic în ultimii ani, ajungând în prezent la 27.5%. Astfel, ne aflăm sub media de 33% a Uniunii Europene și sub capacitatea și optimul calculat de 45%. În fiecare minut dispar în lume suprafețe enorme de pădure: echivalentul a 30 de terenuri de fotbal, iar impactul ecologic pe care o astfel de acțiune are asupra planetei este covârșitor. Datele provin din evaluarea imaginilor prin satelit, fiind publicate în cadrul proiectului “Global Forest Watch”.

Astfel, potrivit Global Forest Watch, din 2001 până în 2018, România a pierdut 336.000 ha de pădure, ceea ce echivalează cu o scădere de 4.2% față de suprafața împădurită existentă în 2000. Un alt raport al Greenpeace, scoate la iveală că din 2005 până în prezent, mai există doar jumătate din cele 250.000 de hectare estimate acum 14 ani. O jumătate extrem de valoroasă pentru că reprezintă aproximativ 60% dintre pădurile virgine ale Europei. Însă ceea ce este cu adevărat trist și îngrijorător pentru viitor, este faptul că din cele 120.000 de hectare de păduri virgine care au mai rămas în România, doar 30.00 de hectare se află sub protecție strictă!

Astfel, la data de 14 mai 2019, în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine din România, dat publicității pe site-ul Ministerului Apelor și Pădurilor, este înscrisă o suprafață totală de doar 6.947 hectare păduri virgine și 22.116 hectare de păduri cvasivirgine. În plus, ministerul se mândrește cu faptul că în ultimii doi ani și jumătate, au fost introduse în catalog, 4.378 hectare de păduri virgine și 11.791 de păduri cvasivirgine. Adică 2 treimi din prima categorie și jumătate din cea de-a doua. Însă, de protecție împotriva tăierilor ilegale au nevoie toate pădurile din România!

Și mai nou, și pădurarii, cei care au misiunea de a le păzi! Nu mai puțin de 6 pădurari au fost uciși în ultimii ani de hoții de lemne, doi dintre ei fiind omorâți doar în ultima lună! Și asta în timp ce își făceau meseria, încercând să îi împiedice pe hoți să dispară cu lemnele deja tăiate. În ultimii ani au fost raportate peste 650 de cazuri de agresiuni fizice violente la adresa celor care păzesc pădurile.

Pe suprafața de pădure existentă în administrarea Romsilva există 6100 de cantoane silvice, implicit 6100 de pădurari. Ceea ce înseamnă că unui pădurar îi revin în pază între 350-400 și 450-500 de hectare de pădure, în funcție de relief. O suprafață imensă, raportată doar la un singur om! Nici nu este de mirare că hoții au ajuns la crimă, doar pentru a-și proteja furturile.

Tăierile ilegale ar trebui să fie prioritatea autorităților

… însă tot societatea civilă a fost cea care a avut un aport considerabil în identificarea și raportarea cazurilor de tăieri ilegale. Anul trecut Greenpeace a lansat aplicația Forest Guardians, prin care pot monitoriza și semnala modificări apărute în coronamentul pădurilor virgine din România prin comparația imaginilor surprinse de satelit la intervale diferite de timp.

Anul trecut, autoritățile au identificat 12.487 de tăieri ilegale de pădure la nivel național, cu 32% mai mult decât în 2017. Dacă facem un calcul simplu, înseamnă 34 de cazuri în medie pe zi, potrivit unui raport realizat de organizația nonguvernamentală Greenpeace România. Județele “campioane” în topul tăierilor ilegale rămân aceleași la fel ca în anii precedenți: Mureș – 1.511 de cazuri, Brașov – 762 de cazuri și Olt – 730 de cazuri. Și câte or mai fi rămas nedepistate! Drept dovadă stau zone întregi unde pădurea a fost rasă în întregime de pe suprafața pământului.

Asta în timp ce autoritățile au la dispoziție toată tehnologia necesară pentru a urmări tăierile de lemn! Surprinzător, nu?

Cum așa?

Poate nu știați, dar statul român este obligat de legi europene în domeniu să ofere date despre trasabilitatea materialului lemnos exploatat. Chiar și atunci cand provine din propria grădină!

Acest lucru se poate realiza prin updatarea la nivel european a Sistemului de Urmărire a Materialului Lemnos (SUMAL). Acesta este o bază de date integrată care conține informații esențiale din domeniul silvic: cât lemn se taie, din ce zone, unde pleacă lemnul, cine îl transportă și mai ales cum este comercializat. Toți cei care sunt implicați în domeniu, administratori de păduri, de stat sau privați, organisme de control, dar și firme comerciale, sunt conectați la SUMAL.

De peste doi ani, societatea civilă solicită autorităților îmbunătățirea acestui sistem prin utilizarea unui sistem funcțional de monitorizare prin GPS a transporturilor de lemne, prin montarea camerelor video pe șosele și la intrarea în depozite, prin monitorizarea pădurilor cu ajutorul imaginilor din satelit. Acest lucru ar diminua considerabil posibilitățile de fraudă și tăierile ilegale masive, care se ridică, după estimările experților în domeniu, între 9 și 20 de milioane de metri cubi de lemn pe an. Cu alte cuvinte, România pierde între 3 și 9 hectare de pădure pe oră!

Totuși, Ministerul Apelor și Pădurilor a anunțat printr-un comunicat de presă publicat pe 27 septembrie că Direcția Generală Păduri care are în responsabilitate administrarea SUMAL este “implicată activ în implementarea noului sistem informatic – SUMAL 2, în parteneriat cu Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS)”. Acest lucru ar trebui să ne bucure, nu?

La prima vedere, da. Până când citim despre “complexitatea intrinsecă a sistemului informatic SUMAL 2” care a generat o serie de provocări atât pentru activitatea de proiectare (definire cerințe funcționale și de design), cât și pentru activitatea de dezvoltare software. Și până când aflăm termenele la care acest sistem informatic updatat va deveni funcțional. Cel mai probabil, 30 iunie 2020!

Cu observația că termenele propuse de grupul de lucru sunt ESTIMATIVE și pot suferi modificări! Cu alte cuvinte, nu avem garanția că acest sistem va fi dat în folosință, nici măcar la 30 iunie 2020! Și până atunci, vom continua să pierdem între 3 și 9 hectare de pădure pe oră!”, se precizează în descrierea evenimentului postat pe Facebook.

Descinderi, marți dimineață, la sediul unei primării din Vâlcea și la mai multe firme din Argeș și București, într-o cauză penală care vizează posibile fapte de corupţie şi infracţiuni de serviciu, au anunţat procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea.

Potrivit sursei citate, presupusele fapte ar fi fost comise în perioada 2012 -2017 şi au legătură cu activităţi de obţinere ilegală de fonduri europene prin programe/surse guvernamentale de către unităţi administrativ-teritoriale.

Surse din cadrul anchetei au precizat că vizată este Primăria Prundeni din Vâlcea, celelalte percheziţii fiind locuinţele unor persoane fizice şi sediile unor societăţi comerciale, la finalizarea activităţilor procedurale urmând să fie aduse la sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea nouă persoane, fără calitate specială, în baza mandatelor de aducere emise de procuror.

Cercetările sunt efectuate sub coordonarea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, la percheziţii participând poliţişti din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie – Serviciile Judeţene Anticorupţie Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Teleorman, Olt, Dolj, Gorj, Mehedinţi şi Sibiu, Direcţia Generală Anticorupţie pentru municipiul Bucureşti şi jud. Ilfov şi Structura Centrală, precum şi Gruparea Mobilă de Jandarmi Craiova. AGERPRES