ECONOMIE
Banca Mondială a aprobat un împrumut de 591,9 milioane euro pentru a sprijini o creştere incluzivă şi verde în România
Printr-un comunicat oficial, Banca Mondială anunță că Consiliul de Administrație al Grupului a aprobat vineri acordarea celui de-al doilea împrumut în valoare de 591,9 milioane euro pentru Politici de Dezvoltare (Development Policy Loan, DPL) în România. Scopul acestui împrumut este de a sprijini o creștere economică incluzivă și durabilă în țară.
Acest împrumut este cel de-al doilea din seria de două operaţiuni de finanţare care sprijină Guvernul în realizarea unor reforme structurale cheie pentru creşterea nivelului de incluziune, consolidarea managementului fiscal, promovarea decarbonizării şi îmbunătăţirea rezilienţei la schimbările climatice.
Potrivit sursei citate, această finanţare vine în sprijinul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, facilitând absorbţia sporită a fondurilor europene. Prima operaţiune de finanţare pentru politicii de dezvoltare din această serie a fost aprobată în iunie 2022 şi a avut o valoare de 622,2 milioane euro.
„Prin intermediul acestei finanţări, Banca Mondială ajută Guvernul să-şi intensifice eforturile de sprijinire a incluziunii sociale, de îmbunătăţire a managementului fiscal şi de accelerare a tranziţiei energetice.
O analiză recentă a Băncii Mondiale arată că România trebuie să adreseze provocările în materie de sărăcie şi incluziune, iar capacitatea statului de a realiza acest obiectiv necesită instituţii puternice.
Banca Mondială a aprobat un împrumut de 591,9 milioane euro pentru a sprijini o creştere incluzivă şi verde în România. Cine va beneficia de sprijin sporit prin programul Venitul Minim de Incluziune (
Acesta este motivul pentru care asistenţa tehnică a Băncii Mondiale vine în completarea sprijinului financiar”, a declarat Anna Akhalkatsi, manager de ţară al Băncii Mondiale în România.
Asistenţa Băncii Mondiale vizează promovarea incluziunii prin intermediul consolidării programelor de protecţie socială, cum ar fi integrarea persoanelor cu dizabilităţi în cadrul comunităţii şi facilitarea integrării pe termen mai lung a persoanelor dislocate forţat din Ucraina.
De exemplu, familiile cu venituri mici şi persoanele singure din România care trăiesc în condiţii de sărăcie monetară relativă vor beneficia de sprijin sporit prin programul Venitul Minim de Incluziune (VMI).
Pentru a facilita implementarea VMI, acest DPL a sprijinit adoptarea reglementărilor necesare, asigurând totodată indexarea beneficiilor cu rata medie anuală a inflaţiei pentru menţinerea acestora la un nivel adecvat, se menţionează în comunicat.
Banca Mondială a aprobat un împrumut de 591,9 milioane euro pentru a sprijini o creştere incluzivă şi verde în România. Ce mai oferă finanțarea
Finanţarea contribuie şi la consolidarea managementului fiscal, prin eliminarea excepţiilor fiscale şi consolidarea cadrelor bugetare.
În plus, finanţarea propune un set de reforme importante privind decarbonizarea economiei, facilitând tranziţia verde în România.
Concret, vizează politicile publice referitoare la eliminarea treptată a cărbunelui şi încurajarea eficienţei energetice, a producţiei de hidrogen verde, a capacităţilor de stocare a energiei, precum şi a creşterii gradului de acoperire forestieră.
Finanţarea oferă, de asemenea, sprijin pentru mobilizarea capitalului privat la scară largă.
„Aceste acţiuni nu doar că vor sprijini tranziţia energetică a României, dar vor contribui şi la realizarea obiectivelor Uniunii Europene de a deveni prima regiune net-zero până în 2050”, precizează cursa citată.Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Fost comisar șef al Poliției Aiud, condamnat la închisoare pentru fals intelectual: A falsificat declarația unui coleg. Motivul
FOTO. Povestea lebedelor de pe Lacul Chios. Un vis devenit realitate
Poșta Română a început distribuirea pensiilor în avans pentru luna mai. Pensionarii vor primi banii înainte de Paște
Motivul pentru care un bărbat din Alba a pus mâna pe o bâtă și a spart luneta unei mașini. Ce pedeapsă i-au dat magistrații
Trupa Altar, concert de rock simfonic la Filarmonica Transilvania, la aniversarea a 33 de ani de existență
Angajări la stat: POSTURI vacante în instituții publice din județul Alba. LISTA, condiții pentru candidați, calendar
FLORII 2024. Tradiții, obiceiuri și superstiții. Ce nu este bine să faci în 28 aprilie. La ce sunt folosite ramurile de salcie
