ECONOMIE
Banca Mondială prognozează că preţurile la energie vor scădea cu 11% în anul 2023
Banca Mondială a prognozat miercuri că preţurile la energie vor scădea cu 11% în anul 2023, după un salt de 60% în anul 2022, ca urmare a invaziei ruseşti din Ucraina, dar a adăugat că o creştere economică mondială mai lentă precum şi restricţiile impuse în China din cauza Covid ar putea duce la o scădere şi mai mare, transmite Reuters.
Însă, în pofida acestei moderări, preţurile la energie vor fi totuşi cu 75% peste media lor din ultimii cinci ani, subliniază Banca Mondială.
Conform celui mai recent raport Commodity Markets Outlook, publicat miercuri de Banca Mondială, preţul mediu al unui baril de ţiţei Brent ar urma să fie de 92 de dolari în 2023, pentru a scădea până la 80 de dolari în 2024, dar cu toate acestea va fi cu mult peste media multianuală de 60 de dolari.
Conform prognozelor instituţiei financiare internaţionale, exporturile de petrol ale Rusiei ar putea să scadă până la două milioane de barili pe zi ca urmare a embargoului avut în vedere de Uniunea Europeană cu privire la petrolul şi gazele naturale din Rusia, la care se vor adăuga şi restricţiile care vizează asigurarea şi shipping-ul de petrol şi gaze ruseşti, embargou care ar urma să intre în vigoare la data de 5 decembrie.
În plus, un plafon impus preţului petrolului analizat de Grupul celor şapte state puternic industralizate (G7) ar putea afecta şi el livrările de petrol ale Rusiei, însă pentru a deveni eficient este nevoie şi de participarea principalelor economii emergente şi în curs de dezvoltare. Banca Mondială a subliniat faptul că plafonul de preţ avut în vedere de G7 este un mecanism care nu a fost testat.
Banca Mondială susţine că aprecierea dolarului american şi scăderea valorii monedelor majorităţii economiilor în curs de dezvoltare au condus la creşterea preţurilor la alimente şi combustibili, iar asta ar putea agrava insecuritatea alimentară, care afectează deja 200 de milioane de persoane din întreaga lume.
Banca Mondială prognozează că preţurile la energie vor scădea cu 11% în anul 2023. Deprecierile monetare au făcut ca aproape 60% din economiile emergente
„Combinaţia dintre preţurile ridicate la materii prime şi deprecieri persistente ale monedelor se traduce într-o inflaţie mai mare în multe state”, a precizat Ayhan Kose, care a condus echipa de experţi de la Banca Mondială care a realizat acest raport.
Potrivit lui Ayhan Kose, economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare ar trebui să se pregătească pentru „o perioadă de şi mai mare volatilitatea pe pieţele financiare şi de materii prime globale”.
Autorii raportului au calculat că deprecierile monetare au făcut ca aproape 60% din economiile emergente şi în curs de dezvoltare care importă petrol să se confrunte cu o majorare a preţului petrolului în monedele locale, după invazia rusească din Ucraina. De asemenea, aproape 90% din aceste economii au asistat şi la o creştere semnificativă a preţului grâului în monedele locale.
Inflaţia preţurilor la alimente a atins o medie de peste 20% în sudul Asiei în primele trei trimestre ale acestui an, în timp ce alte regiuni, inclusiv America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Europa de Est şi Asia Centrală, au înregistrat o inflaţie a preţurilor la alimente cuprinsă între 12% şi 15%.
Atât preţurile la gaze naturale cât şi cele la cărbune sunt prognozate să scadă în 2023, faţă de valorile record atinse în 2022, însă preţurile la gaze naturale în Europa ar putea fi de aproape patru ori mai mari decât media lor din ultimii cinci ani.
Grupul Băncii Mondiale, una dintre cele mai mari surse de finanţare şi expertiză pentru ţările în curs de dezvoltare, ia măsuri rapide şi complexe pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să îşi consolideze reacţia faţă de provocările generate de pandemie. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Ministerul Sănătăţii vrea să limiteze trimiterea pacienţilor de către medici, de la stat, la privat. Ce spune Alexandru Rafila
Bărbat lovit de o mașină pe o stradă din Răchita: Cum s-a produs accidentul rutier. Ce spun polițiștii
VIDEO FOTO. Târgul OFERTELOR educaționale: 42 de licee și colegii, întrunite la Cluj Arena
Accident grav pe autostrada A1, zona la Veștem, Sibiu, cu patru mașini implicate. Trafic blocat. A fost solicitat elicopter SMURD
Femeie de 63 de ani, lovită de o mașină, pe o trecere de pietoni din Abrud. A fost rănită și transportată la spital
Curtea de Apel Cluj respinge contestația în anulare a lui Cătălin Cherecheș, condamnat la închisoare pentru luare de mită
Aventura unui tânăr de 18 ani din Zlatna s-a terminat prost: beat, a furat o mașină și s-a răsturnat cu ea pe malul Ampoiului
