Connect with us

ECONOMIE

Banca Naţională a Elveţiei raportează pierderi de 141 miliarde de dolari în 2022, cele mai mari din istoria băncii centrale

Publicat

banca naţională a elveţiei raportează pierderi de 141 miliarde de

Aceste pierderi, cele mai mari din istoria de 115 ani a băncii centrale, au fost cauzate de prăbuşirea valorii investiţiilor SNB, din cauza scăderilor de pe pieţele de obligaţiuni şi de acţiuni de anul trecut.

O întărire a francului elveţian a avut, de asemenea, un efect negativ, reducând deţinerile SNB şi randamentele din investiţiile străine atunci când acestea au fost convertite înapoi în franci elveţieni, scrie Reuters.

Scăderea, care a urmat unui profit de 26 de miliarde de franci în 2021, înseamnă că SNB nu va face nicio plată către guvernele centrale sau regionale elveţiene şi nici nu va acorda dividende investitorilor, doar pentru a doua oară de la înfiinţarea sa în 1907.

Cea mai mare parte a deficitului de anul trecut ar putea fi atribuită celor 131,5 miliarde de franci pierdute pe poziţiile valutare, iar deţinerile sale de obligaţiuni au pierdut 72 de miliarde de franci în valoare, iar portofoliul său de acţiuni a valorat cu 41 de miliarde de franci mai puţin.

SNB, care urmează să prezinte următoarea actualizare a politicii monetare pe 23 martie, a refuzat să comenteze modul în care pierderea ar putea afecta viitoarea sa politică monetară.

Analiştii nu cred că ar putea influenţa, SNB având capitaluri proprii de 66 de miliarde de franci, în ciuda pierderilor masive.

Sursa: Mediafax

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ECONOMIE

România este al doilea mare exportator de grâu din Uniunea Europeană, în sezonul 2022-2023

Publicat

Exporturile de grâu moale ale Uniunii Europene au înregistrat o creștere semnificativă în sezonul 2022-2023, care a început la 1 iulie 2022. Potrivit datelor publicate marți de Comisia Europeană și citate de Reuters, exporturile de grâu moale au ajuns la 22,13 milioane de tone la data de 19 martie 2023.

Aceasta reprezintă o creștere de 8% față de cele 20,52 milioane de tone exportate în aceeași perioadă a sezonului 2021-2022.

Conform acestor date, Franţa a rămas cel mai mare exportator de grâu din UE în acest sezon, cu 8,69 milioane de tone exportate până la data de 19 martie anul curent, urmată de România cu 2,77 milioane de tone. Pe locurile următoare se situează, în ordine, Germania cu 2,60 milioane de tone de grâu exportate, Lituania, cu 1,97 milioane de tone, şi Polonia cu 1,86 milioane de tone de grâu exportate.

Datele Comisiei mai arată că UE a exportat în sezonul actual o cantitate de 4,33 milioane de tone de orz, cu aproape 30% mai puţin decât cele 6,18 milioane tone de orz exportate în aceeaşi perioadă a sezonului 2021/22, în timp ce importurile de porumb ale UE au crescut semnificativ, cu 66%, până la 19,73 milioane de tone.

Din cele 19,73 milioane de tone de porumb importate până acum de blocul comunitar, o cantitate de 1,14 milioane de tone a fost importată de România.

La porumb, Spania a rămas cel mai mare importator din UE în acest sezon, cu 6,76 milioane de tone până acum, urmată de Ţările de Jos cu 2,26 milioane de tone, Portugalia, cu 1,54 milioane de tone, Italia, cu 1,52 milioane de tone, Ungaria cu 1,46 milioane de tone, Polonia, cu 1,2 milioane de tone, şi România, cu 1,14 milioane de tone.

România este al doilea mare exportator de grâu din Uniunea Europeană, în sezonul 2022-2023. Care sunt principalele surse pentru importurile de porumb ale UE

Datele Comisiei Europene arată că Ucraina, Brazilia, Canada, Serbia şi Rusia sunt principalele surse pentru importurile de porumb ale UE în sezonul 2022/23.

În cazul Ucrainei se înregistrează o creştere semnificativă, de la 6,490 milioane tone de porumb importate în UE în sezonul 2021/22 până la 10,156 de milioane de tone de porumb importante de blocul comunitar până acum în sezonul 2022/23.

Luni, Comisia Europeană a anunţat că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului cu UE după invazia ţării de către Rusia.

Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), are ca scop compensarea „pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina „şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”, a indicat Executivul european. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană aprobă o schemă a României în valoare de 103 milioane euro

Publicat

un clujean a a furat dintr o locuinţă 25.000 de euro

O nouă schemă a României în valoare de 103 milioane euro (512 milioane RON) pentru sprijinirea construirii de instalații de stocare a energiei electrice, a fost aprobată miercuri de Comisia Europeană.

Măsura va fi finanţată parţial prin Mecanismul de redresare şi rezilienţă („MRR”), în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare şi rezilienţă al României şi a adoptării acestuia de către Consiliu.

Scopul acestei scheme este să sprijine investiţiile în instalaţiile de stocare a energiei electrice pe bază de baterii, permiţând o integrare fără probleme a energiei din surse regenerabile eoliene şi solare în sistemul energetic din România.

Ajutoarele din cadrul schemei vor fi sub forma unui grant direct pentru proiecte selectate printr-o procedură de ofertare concurenţială.

Ajutorul acordat fiecărui beneficiar nu va depăşi: 100 % din deficitul de finanţare al proiectului, 167.000 euro per MWh de capacitate de stocare instalată sau o sumă maximă de 15 milioane euro.

Proiectele vor fi selectate până la 31 decembrie 2023 şi trebuie finalizate până la 31 decembrie 2025.

Comisia a constatat că schema propusă de România este necesară şi adecvată pentru a accelera investiţiile în instalaţiile de stocare a energiei electrice, contribuind astfel la obiectivele strategice ale UE legate de tranziţia verde.

În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporţională, deoarece ajutorul va fi limitat la minimul necesar, şi că nu va avea efecte negative nedorite asupra concurenţei şi a schimburilor comerciale din UE.

Pe baza acestor considerente, Comisia a aprobat schema României în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat.

Sursa: MediaFax

Citește mai departe

ECONOMIE

Peste 1,5 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România

Publicat

În anul 2022, numărul total al turiștilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 1579,7 mii. Totodată, cheltuielile acestora au ajuns la 4280,0 milioane lei (în medie, 2709,4 lei / persoană).

În trimestrul patru al anului trecut, numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 412,3 mii, cheltuielile acestora însumând 1122,9 milioane lei (în medie, 2723,8 lei / persoană), arată datele publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică.

Anul trecut, numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 1579,7 mii, cheltuielile acestora însumând 4280,0 milioane lei (în medie, 2709,4 lei / persoană).

Trimestrul 4 2022

Numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 412,3 mii, cheltuielile acestora însumând 1122,9 milioane lei (în medie 2723,8 lei / persoană).

Călătoriile în scop profesional şi de afaceri au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de 52,7% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 55,1% din totalul cheltuielilor.

Călătoriile în scop particular au reprezentat al doilea motiv al sejurului petrecut de 47,3% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 44,9% din totalul cheltuielilor.

Din totalul cheltuielilor în scop profesional şi de afaceri se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 49,5%, cheltuielile în restaurante şi baruri 17,8% şi cele pentru cumpărături 16,0%.

Peste 1,57 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România. Cheltuieli

Din totalul cheltuielilor în scop particular se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 46,0%, cheltuielile pentru cumpărături 18,4% şi cele pentru restaurante şi baruri 16,0%.

Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 40,1% şi-au organizat singuri sejurul, 39,1% şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, 13,0% au optat pentru alte modalităţi de organizare a călătoriei (de ex. sindicat), în timp ce 7,8% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât şi printr-o agenţie de turism.

Principalul mijloc de transport utilizat pentru a călători în România a fost avionul, folosit de 76,6% din numărul total de turişti, în timp ce 17,3% au utilizat autoturisme proprii, 4,6% autocare şi autobuze, iar 1,5% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).

Numărul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată a fost de 25,7 mii, cheltuielile acestora în România fiind de 29,4 milioane de lei. Din totalul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată, 84,0% au avut ca scop al călătoriei pe cel particular, iar 16,0% pe cel profesional.

Turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată şi-au organizat în mare parte pe cont propriu călătoria în România (76,4% din total). Ca mijloc de transport au ales autoturismul propriu (52,1%), avionul (19,0%), autocarul şi autobuzul (3,3%) şi alte mijloace de transport (25,6%).

Din totalul cheltuielilor efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată se evidenţiază cheltuielile făcute pentru cazare (35,8%), în restaurante, baruri, cafenele şi alte servicii similare (35,4%), cheltuielile pentru transport (14,0%) şi cheltuielile în scopul cumpărării de produse pentru folosinţă personală (9,4%).

Peste 1,57 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România. Anul 2022

Numărul total al turiştilor nerezidenţi cazaţi în structurile de cazare turistică colective a fost de 1579,7 mii, cheltuielile acestora însumând 4280,0 milioane de lei (în medie 2709,4 lei / persoană).

Călătoriile în scop profesional şi de afaceri au reprezentat principalul motiv al sejurului petrecut de către 51,8% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 55,3% din totalul cheltuielilor.

Călătoriile în scop particular au reprezentat al doilea motiv al sejurului petrecut de către 48,2% dintre turiştii nerezidenţi sosiţi în România, cheltuielile acestora reprezentând 44,7% din totalul cheltuielilor.

Din totalul cheltuielilor în scop profesional şi de afaceri se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 49,5%, cheltuielile în restaurante şi baruri 18,5% şi cele pentru cumpărături 14,7%.

Din totalul cheltuielilor în scop particular se evidenţiază cheltuielile pentru cazare 45,5%, cheltuielile pentru cumpărături 16,6% şi cele în restaurante şi baruri 15,4%.

Din totalul nerezidenţilor sosiţi în România, 43,0% şi-au organizat sejurul printr-o agenţie de turism, 35,9% şi-au organizat singuri sejurul, 14,0% au optat pentru alte modalităţi de organizare a călătoriei, în timp ce 7,1% şi-au organizat călătoria atât pe cont propriu, cât şi printr-o agenţie de turism.

Peste 1,57 de milioane de turişti străini s-au cazat în anul 2022, în România. Mijloace de transport folosite pentru a călători în România

Principalul mijloc de transport utilizat pentru a călători în România a fost avionul, folosit de 75,2% din numărul total de turişti, în timp ce 16,7% au utilizat autoturisme proprii, 5,1% autocare şi autobuze, iar 3,0% au sosit cu alte mijloace de transport (tren, ambarcaţiuni fluviale, autoturisme închiriate, motociclete etc.).

Numărul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată a fost de 82,7 mii, cheltuielile acestora în România fiind de 76,2 milioane de lei.

Din totalul turiştilor nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată, 81,3% au avut ca scop al călătoriei pe cel particular, iar 18,7% pe cel profesional.

Turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată şi-au organizat în mare parte pe cont propriu călătoria în România (77,3% din total). Ca mijloc de transport au ales autoturismul propriu (51,7%), avionul (19,5%), autocarul şi autobuzul (3,6%) şi alte mijloace de transport (25,2%).

Din totalul cheltuielilor efectuate în România de turiştii nerezidenţi cazaţi în unităţile de cazare privată se evidenţiază cheltuielile pentru cazare (34,6%), cheltuielile făcute în restaurante, baruri, cafenele şi alte servicii similare (32,8%), cheltuielile pentru transport (15,6%) şi cheltuielile în scopul cumpărării de produse pentru folosinţă personală (11,4%).

Sursa: MediaFax

Citește mai departe

ECONOMIE

Ministrul de Finanțe: CEC are o lună să depună documentele de autorizare ca asigurătorător la ASF

Publicat

ministrul finante adrian caciu
Arhivă foto

Ministrul de Finanțe, Adrian Câciu, a afirmat marți că CEC are o lună să depună documentele de autorizare ca asigurătorător la ASF: „ASF va da tot concursul ca autorizațiile, respectând criteriile legale, să vină cât mai rapid și CEC să vină cât mai rapid în piață”.

„Am solicitat şi ieri (luni – n.r.) CEC, o spune şi acum, să se autorizeze, să îşi depună documentele de autorizare la ASF. În momentul în care începe procedura de autorizare, din ce am discutat cu preşedintele Nicu Marcu, ASF va da tot concursul ca autorizaţiile, respectând criteriile legale, să vină cât mai rapid şi CEC să vină cât mai rapid în piaţă”, spune ministrul de Finanţe, Adrian Câciu.

El spune că, întrebat dacă România poate fi supusă unei proceduri de infringement dacă intervine pe piaţa liberă, „este important ca românii să fie protejaţi”.

Câciu afirmă că „preţurile pot fi ţinute sub control, dar ASF trebuie să fie mai puternică”.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, liderul PSD, afirma, vineri, că EximBank şi CEC Bank „au obligaţia” să intervină pe piaţa RCA, după decizia ASF privind compania Euroins.

ASF a decis vineri să retragă autorizaţia de funcţionare a societăţii Euroins România, constatând indiciile stării de insolvenţă a companiei. Consiliul a mai hotărât promovarea de către ASF a unei cereri pentru deschiderea procedurii de faliment şi numirea FGA ca administrator interimar al societăţii.

Sursa: MediaFax

Citește mai departe