Connect with us

ECONOMIE

Bani pentru autostrăzi, drumuri expres, ocolitoare și poduri suspendate, în proiectul de buget trimis la Parlament

Publicat

lucrari autostrada

Autostrăzi, drumuri expres, alte zeci de drumuri naționale modernizate și mai multe variante de ocolire și poduri suspendate, sunt prezente în proiectul de buget pentru 2019 pe care Guvernul l-a trimis Parlamentului și care urmează să intre la dezbatere și vot în săptămâna care începe.

În document sunt prinse loturi de autostrăzi aflate în lucru, care au termenele de finalizare expirate, iar stadiul lucrărilor arată că nu vor putea finalizate nici în anul 2020. De exemplu pe autostrada Sebeș-Turda sunt prevăzute în buget bani pentru cele două loturi care au deja termenul de finalizare depășit iar potrivit specialiștilor care au analizat stadiului în care se află lucrările  nu vor putea fi date în folosință decât la finalul anului 2020. Asemenea situații pot fi întâlnite și la alte proiecte aflate în construcție. În lista au fost prinși și bani pentru proiectele de autostrăzi în pregătire.

Obiectivele de investiții sunt trecute în sarcina Ministerului Transporturilor.

CONSTRUCȚIA DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI EXPRES

Lista principalelor proiecte de construcție autostrăzi, introduse în Bugetul pe 2019:

• Autostrada Lugoj – Deva (sector Dumbrava-Deva),

• Autostrada Sebes – Turda,

• Autostrada Suplacu de Barcau – Bors,

• Autostrada CampiaTurzii – Targu Mures,

• Autostrada Varianta de ocolire Bacau (profil de autostrada),

• Drum expres Craiova – Pitesti

• Autostrada de centura Sud a municipiului Bucuresti, inclusiv interventiile privind centura existenta (Largire la 4 benzi de circulatie a Centurii Bucuresti intre A1 – DN 5, DN 2 – A2 si A1 – DN 7, pasajele Berceni, Domnesti, Oltenita si Mogosoaia),

• Autostrada de centura Nord a municipiului Bucuresti,

• Autostrada Bucuresti-Brasov tronson Comarnic-Brasov sector Predeal – Cristian,

• Podul suspendat peste Dunare in zona Braila,

• Autostrada Sibiu – Pitesti sectiunile 1,4 si 5.

Proiectele de autostrăzi in pregatire, pentru care exista deja alocari bugetare in anul 2019 cuprind:

• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru autostrazile Sibiu –Fagaras, Targu Neamt – Targu Mures,

• Elaborarea studiilor de fezabilitate si a proiectelor tehnice pentru Autostrada Brasov – Bacau si pentru drumurile de mare viteza Ploiesti – Buzau – Focsani – Bacau – Pascani.

Proiecte care vor fi bugetate pe parcursul anului 2019, dupa obtinerea aprobarilor legale necesare, aflate in prezent in etapa de pregatire/atribuire in vederea elaborarii documentatiilor tehnico-economice sau proiectarii si executiei:

• Completarea studiilor geotehnice pentru Sectiunile 2 si 3 din Autostrada Sibiu – Pitesti;

• Autostrada Nadaselu – Suplacu de Barcau (proiectare si executie);

• Drum Expres Braila – Galati (proiectare si executie), Varianta de ocolire Galati (proiectare si executie la profil de autostrada),

• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Autostrada  Timisoara – Moravita;

• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Autostrada Fagaras – Brasov;

• Elaborarea studiilor de fezabilitate si a proiectelor tehnice pentru drumurile Expres Craiova – Targu Jiu, Ovidiu – Tulcea, Braila– Tulcea, Braila – Buzau, Focsani – Braila, Pascani – Suceava – Siret; Gaesti – Ploiesti si Legatura dintre A3 si Aeroportul Henri Coanda;

• Elaborare studiu de prefezabilitate pentru autostrada Tisita – Albita;

• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Drum expres/ Autostrada Nordului (Drum expres Petea – Satu Mare – Baia Mare si Autostrada Baia Mare – Dej – Bistrita – Vatra Dornei – Suceava si analiza conexiune Cluj – Dej);

• Completarea studiului de fezabilitate pentru drum expres Arad – Oradea,

CONSTRUCȚIA DE VARIANTE DE OCOLIRE

Lista principalelor proiecte de constructie variante de ocolire, introduse in Buget in anul 2019 cuprinde urmatoarele obiective:

– Variantele de ocolire aflate in executie: Tecuci, Mihailesti, Suceava, Carei, Barlad, Targu Mures, Satu Mare, Stei, Radauti, Timisoara Sud;

– Variantele de ocolire care vor intra in executie: Medias, Dej, Alesd Sud, Comarnic, Busteni, Sacueni, Craiova Sud – Vest,Targu Frumos, Falticeni, Iasi, Drum de legatura DN5 – Podul prieteniei (Vo Giurgiu Vest), Târgu Jiu.

Proiectele in pregatire, pentru care exista deja alocari bugetare in anul 2019 cuprind variante de ocolire aflate in etapa de pregatire (elaborare Studii de Fezabilitatesi/Proiecte Tehnice): Sfantu Gheorghe, Giurgiu (Est), Zalau, Ramnicu Valcea, Vaslui si Techirghiol;

Proiecte care vor fi bugetate pe parcursul anului 2019, dupa obtinerea aprobarilor legale necesare,aflate in prezent in etapa de pregatire si/sau executie:

– Varianta de ocolire Bistrita;

– Varianta de ocolire Baia Mare;

– Varianta de ocolire Husi;

– Varianta de ocolire Salonta prin preluarea documentatiei tehnico-economice intocmite de catre autoritatile locale.

Lista principalelor proiecte de modernizare drumuri nationale, introduse in Buget in anul 2019 cuprinde urmatoarele obiective:

– DN 18, Moisei – Iacobeni ; Baia Mare – Sighetul Marmatiei;

– DN 56, Craiova – Galicea Mare – Calafat;

– DN 66, Bumbesti Jiu-Petrosani;

– DN76, Ionesti – Varfurile – Stei – Beius – Oradea;

– DN 5, Bucuresti – Adunatii Copaceni;

– DN 6, Alexandria – Craiova (lot 2);

– DN 73,Pitesti-Campulung-Brasov;

– Modernizarea infrastructurii privind siguranta circulatiei pe DN 1, in „Sate liniare si puncte negre”;

– A1 – Titu – Baldana – Targoviste– Sinaia (proiectare si executie pentru Largirea la 4 benzi a lui DN 7 intre Baldana si Titu si proiectare si executie pentru modernizarea DN 71, Baldana – Targoviste– Sinaia);

– DN 67B, Scoarta – Pitesti;

– DN 52, Alexandria – Turnu Magurele;

– DN 51, Alexandria – Zimnicea;

– DN 28B, Targu Frumos – Botosani;

– DN 7A, Brezoi – Petrosani;

– DN 55, Craiova – Bechet;

– DN 2L, Soveja –Lepsa;

– DN 2N, Jitia – Bisoca;

– Evacuare ape pluvialeTartasesti;

– Largire DN 7, Valea Oltului, la 3 benzi/4 benzi;

Proiectele in pregatire, pentru care exista deja alocari bugetare in anul 2019 cuprind:

– DN 7C, Transfagarasan (expertiza tehnica si elaborare Studiu de Fezabilitate);

– Elaborare Studiu de Fezabilitate si Proiect Tehnic pentru sectiunea drum de Legatura A1 – DN 7 (Titu/DJ 711A)

Proiecte care vor fi bugetate pe parcursul anului 2019, dupa obtinerea aprobarilor legale necesare, aflate in prezent in etapa de pregatire/atribuire in vederea elaborarii documentatiilor tehnico-economice sau proiectarii si executiei:

– DN 66A, Campu lui Neag – Cerna;

– DN 17 C, Bistrita – Salva – Moisei;

– DN 17 D, Beclean – Carlibaba;

– DN 15, Poiana Largului – Bicaz;

– Pasaj Drajna;

– Nod Cumpana (conexiune la A4 – DN 39E);

– Nod Martinesti (conexiune la A1 si DN 1);

– Centru de Intretinere si Coordonare pe A3

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *





Urmăriți Romania24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul:


ACTUALITATE

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023

Publicat

Arhivă foto

Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.

Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).

În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).

Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut

Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.

Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).

Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE în luna ianuarie

Publicat

1698564091 bani lei pixabay e1663503847879.jpg
sursa foto: pixabay.com

Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.

Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.

În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).

Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.

În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.

De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%

Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.

Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.

Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres

Citește mai departe

ACTUALITATE

România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat

Publicat

energie
Arhivă foto

Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).

Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).

În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).

La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).

În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.

Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).

Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).

Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres

Citește mai departe

ECONOMIE

Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România

Publicat

comisia europeana
Arhivă foto

Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.

Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.

Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.

În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.

Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.

Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.

Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.

Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres

Citește mai departe