Connect with us

ECONOMIE

Bani pentru autostrăzi, drumuri expres, ocolitoare și poduri suspendate, în proiectul de buget trimis la Parlament

Publicat


lucrari autostrada

Autostrăzi, drumuri expres, alte zeci de drumuri naționale modernizate și mai multe variante de ocolire și poduri suspendate, sunt prezente în proiectul de buget pentru 2019 pe care Guvernul l-a trimis Parlamentului și care urmează să intre la dezbatere și vot în săptămâna care începe.

În document sunt prinse loturi de autostrăzi aflate în lucru, care au termenele de finalizare expirate, iar stadiul lucrărilor arată că nu vor putea finalizate nici în anul 2020. De exemplu pe autostrada Sebeș-Turda sunt prevăzute în buget bani pentru cele două loturi care au deja termenul de finalizare depășit iar potrivit specialiștilor care au analizat stadiului în care se află lucrările  nu vor putea fi date în folosință decât la finalul anului 2020. Asemenea situații pot fi întâlnite și la alte proiecte aflate în construcție. În lista au fost prinși și bani pentru proiectele de autostrăzi în pregătire.

Obiectivele de investiții sunt trecute în sarcina Ministerului Transporturilor.

CONSTRUCȚIA DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI EXPRES

Lista principalelor proiecte de construcție autostrăzi, introduse în Bugetul pe 2019:

• Autostrada Lugoj – Deva (sector Dumbrava-Deva),

• Autostrada Sebes – Turda,

• Autostrada Suplacu de Barcau – Bors,

• Autostrada CampiaTurzii – Targu Mures,

• Autostrada Varianta de ocolire Bacau (profil de autostrada),

• Drum expres Craiova – Pitesti

• Autostrada de centura Sud a municipiului Bucuresti, inclusiv interventiile privind centura existenta (Largire la 4 benzi de circulatie a Centurii Bucuresti intre A1 – DN 5, DN 2 – A2 si A1 – DN 7, pasajele Berceni, Domnesti, Oltenita si Mogosoaia),

• Autostrada de centura Nord a municipiului Bucuresti,

• Autostrada Bucuresti-Brasov tronson Comarnic-Brasov sector Predeal – Cristian,

• Podul suspendat peste Dunare in zona Braila,

• Autostrada Sibiu – Pitesti sectiunile 1,4 si 5.

Proiectele de autostrăzi in pregatire, pentru care exista deja alocari bugetare in anul 2019 cuprind:

• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru autostrazile Sibiu –Fagaras, Targu Neamt – Targu Mures,

• Elaborarea studiilor de fezabilitate si a proiectelor tehnice pentru Autostrada Brasov – Bacau si pentru drumurile de mare viteza Ploiesti – Buzau – Focsani – Bacau – Pascani.

Proiecte care vor fi bugetate pe parcursul anului 2019, dupa obtinerea aprobarilor legale necesare, aflate in prezent in etapa de pregatire/atribuire in vederea elaborarii documentatiilor tehnico-economice sau proiectarii si executiei:

• Completarea studiilor geotehnice pentru Sectiunile 2 si 3 din Autostrada Sibiu – Pitesti;

• Autostrada Nadaselu – Suplacu de Barcau (proiectare si executie);

• Drum Expres Braila – Galati (proiectare si executie), Varianta de ocolire Galati (proiectare si executie la profil de autostrada),

• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Autostrada  Timisoara – Moravita;

• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Autostrada Fagaras – Brasov;

• Elaborarea studiilor de fezabilitate si a proiectelor tehnice pentru drumurile Expres Craiova – Targu Jiu, Ovidiu – Tulcea, Braila– Tulcea, Braila – Buzau, Focsani – Braila, Pascani – Suceava – Siret; Gaesti – Ploiesti si Legatura dintre A3 si Aeroportul Henri Coanda;

• Elaborare studiu de prefezabilitate pentru autostrada Tisita – Albita;

• Elaborarea/completarea studiilor de fezabilitate pentru Drum expres/ Autostrada Nordului (Drum expres Petea – Satu Mare – Baia Mare si Autostrada Baia Mare – Dej – Bistrita – Vatra Dornei – Suceava si analiza conexiune Cluj – Dej);

• Completarea studiului de fezabilitate pentru drum expres Arad – Oradea,

CONSTRUCȚIA DE VARIANTE DE OCOLIRE

Lista principalelor proiecte de constructie variante de ocolire, introduse in Buget in anul 2019 cuprinde urmatoarele obiective:

– Variantele de ocolire aflate in executie: Tecuci, Mihailesti, Suceava, Carei, Barlad, Targu Mures, Satu Mare, Stei, Radauti, Timisoara Sud;

– Variantele de ocolire care vor intra in executie: Medias, Dej, Alesd Sud, Comarnic, Busteni, Sacueni, Craiova Sud – Vest,Targu Frumos, Falticeni, Iasi, Drum de legatura DN5 – Podul prieteniei (Vo Giurgiu Vest), Târgu Jiu.

Proiectele in pregatire, pentru care exista deja alocari bugetare in anul 2019 cuprind variante de ocolire aflate in etapa de pregatire (elaborare Studii de Fezabilitatesi/Proiecte Tehnice): Sfantu Gheorghe, Giurgiu (Est), Zalau, Ramnicu Valcea, Vaslui si Techirghiol;

Proiecte care vor fi bugetate pe parcursul anului 2019, dupa obtinerea aprobarilor legale necesare,aflate in prezent in etapa de pregatire si/sau executie:

– Varianta de ocolire Bistrita;

– Varianta de ocolire Baia Mare;

– Varianta de ocolire Husi;

– Varianta de ocolire Salonta prin preluarea documentatiei tehnico-economice intocmite de catre autoritatile locale.

Lista principalelor proiecte de modernizare drumuri nationale, introduse in Buget in anul 2019 cuprinde urmatoarele obiective:

– DN 18, Moisei – Iacobeni ; Baia Mare – Sighetul Marmatiei;

– DN 56, Craiova – Galicea Mare – Calafat;

– DN 66, Bumbesti Jiu-Petrosani;

– DN76, Ionesti – Varfurile – Stei – Beius – Oradea;

– DN 5, Bucuresti – Adunatii Copaceni;

– DN 6, Alexandria – Craiova (lot 2);

– DN 73,Pitesti-Campulung-Brasov;

– Modernizarea infrastructurii privind siguranta circulatiei pe DN 1, in “Sate liniare si puncte negre”;

– A1 – Titu – Baldana – Targoviste– Sinaia (proiectare si executie pentru Largirea la 4 benzi a lui DN 7 intre Baldana si Titu si proiectare si executie pentru modernizarea DN 71, Baldana – Targoviste– Sinaia);

– DN 67B, Scoarta – Pitesti;

– DN 52, Alexandria – Turnu Magurele;

– DN 51, Alexandria – Zimnicea;

– DN 28B, Targu Frumos – Botosani;

– DN 7A, Brezoi – Petrosani;

– DN 55, Craiova – Bechet;

– DN 2L, Soveja –Lepsa;

– DN 2N, Jitia – Bisoca;

– Evacuare ape pluvialeTartasesti;

– Largire DN 7, Valea Oltului, la 3 benzi/4 benzi;

Proiectele in pregatire, pentru care exista deja alocari bugetare in anul 2019 cuprind:

– DN 7C, Transfagarasan (expertiza tehnica si elaborare Studiu de Fezabilitate);

– Elaborare Studiu de Fezabilitate si Proiect Tehnic pentru sectiunea drum de Legatura A1 – DN 7 (Titu/DJ 711A)

Proiecte care vor fi bugetate pe parcursul anului 2019, dupa obtinerea aprobarilor legale necesare, aflate in prezent in etapa de pregatire/atribuire in vederea elaborarii documentatiilor tehnico-economice sau proiectarii si executiei:

– DN 66A, Campu lui Neag – Cerna;

– DN 17 C, Bistrita – Salva – Moisei;

– DN 17 D, Beclean – Carlibaba;

– DN 15, Poiana Largului – Bicaz;

– Pasaj Drajna;

– Nod Cumpana (conexiune la A4 – DN 39E);

– Nod Martinesti (conexiune la A1 si DN 1);

– Centru de Intretinere si Coordonare pe A3

Comenteaza

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Legea care îi lasă pe corupți fără pensiile de serviciu, depusă în Parlament de către deputatul Florin Roman. Ce categorii sunt vizate

Publicat

pensii

Deputatul de Alba, Florin Roman, a depus o inițiativă legislativă prin care toate categoriile de salariați ai statului care sunt condamnați pentru corupție sau infracțiuni asimilate ar uma să își piardă piardă pensiile. În cazul în care va fi adoptată, legea va viza foarte multe categorii de beneficiari de pensii de stat, de la magistrați, la foști ofițeri din serviciile de informații, din poliție, angajați ai Curții de Conturi, parlamentari, angajați ai Parlamentului și alții, informează ziarul Alba24.ro.

Modificările legislative propuse, conform proiectului inițiat de Roman:

Articolul I: Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, publicată în Monitorul Oficial, numărul 1197 din data de 14 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La Art. 685, după alin. (15) se introduce un nou alineat, alin. (16), cu următorul cuprins:

„(16) Nu beneficiază de pensia de serviciu personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea prevăzut la art. 3 alin. (2), personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică prevăzut la art. 31, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul II: Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial, numărul 556 din data de 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 29, după alin. (3) se introduce un nou alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:

„(4) Nu beneficiază de pensia de serviciu militarii, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracțiuni de corupţie prevăzute la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul III: Legea nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, publicat în Monitorul Oficial, numărul 35 din 16 ianuarie 2006, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 731, după alin.(12) se introduce un nou alineat, alin.(121), cu următorul cuprins:

„(121) Nu beneficiază de pensia de serviciu funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracțiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul IV: Legea 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor corpului diplomatic si consular al României, publicată în Monitorul Oficial, numărul 546 din data de 22 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 6, după alin. (6) se introduce un nou alineat, alin. (7), cu următorul cuprins:

„(7) Nu beneficiază de pensia de serviciu membrii Corpului diplomatic şi consular al României, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul V: Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 22 mai 1992, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 71, după alin. (4), se introduce un nou alineat, alin. (41) cu următorul cuprins:

„(41) Nu beneficiază de pensia de serviciu Judecătorii Curţii Constituţionale care au fost condamnați definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul VI:  Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, publicată în Monitorul Oficial, nr.481 din data de 18 iulie 2007, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

După art. 428 se introduce un nou articol, art. 429, cu următorul cuprins:

„Art.429.- Nu beneficiază de pensia de serviciu personalul aeronautic civil navigant profesionist care a fost condamnat definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

Articolul VII:  Legea nr. 94 din 8 septembrie 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, publicată în Monitorul Oficial, nr. 224 din 9 septembrie 1992, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:

La art. 51, după alin.(18) se introduce un nou alineat, alin. (19), cu următorul cuprins:

„(19) Nu beneficiază de pensia de serviciu membrii Curţii de Conturi, persoanele care au îndeplinit funcţia de consilier de conturi, precum și persoanele care au îndeplinit funcţia de auditor public extern în cadrul Curţii de Conturi care au fost condamnate definitiv pentru comiterea unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.”

”Societatea românească, atât prin reprezentanții săi din Parlament, dar și prin intermediul formatorilor de opinie din mass-media și din societatea civilă, în ultima vreme a tras mai multe semnale de alarmă cu privire la faptul că, în materia pensiilor de serviciu acordate persoanelor care sunt remunerate din fonduri publice, este nevoie de existența unei interdicții, astfel încât să nu poată beneficia de acest tip de pensie cei care au fost condamnați definitiv pentru infracţiuni de corupţie, precum luarea și darea de mită traficul și cumpărarea de influență.

Prin această măsură s-ar descuraja comiterea unor astfel de fapte de către anumite categorii profesionale, precum personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești şi al parchetelor de pe lângă acestea, militarii, polițiștii şi funcționarii publici cu statut special, funcționarii publici parlamentari, membrii Corpului diplomatic şi consular al României, cei ai Curții Constituționale sau ai Curții de Conturi” se arată în expunerea de motive.

Alte categorii care beneficiază de pensii de serviciu au deja reglementată situația în care sunt condamnați definitiv:

Trebuie precizat faptul că Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor prevede la art.50 că „Nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă, prevăzută la art. 49, deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie prevăzute la art. 289-291 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi pentru infracţiunile prevăzute la art. 254-257 din Legea nr. 15/1968 privind Codul penal al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare.”

De asemenea, conform Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, la art. 832, alin.(1), se prevede că „Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 şi 831 şi de indemnizaţia prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcţie, au fost condamnaţi definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracţiune de corupţie, o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie sau o infracţiune în legătură cu acestea, precum şi una din infracţiunile cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009, cu modificările şi completările ulterioare, «Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei» săvârşite înainte de eliberarea din funcţie. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condiţiile legii.

Chiar și în OUG nr.57/2019 privind Codul administrativ, la Art. 210, care reglementează Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, există o interdicție la alin.(15) care prevede că „De indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută la alin. (1) nu beneficiază primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de primar, viceprimar, preşedinte şi vicepreşedinte de consilii judeţene, a unei infracţiuni de corupţie.”

Așadar, pentru alte categorii profesionale, precum și pentru aleșii locali sau pentru parlamentari, există interdicția acordării unei pensii de serviciu pentru persoanele remunerate din fonduri publice care au fost condamnate definitiv pentru fapte de corupție.

Prin adoptarea acestei inițiative legislative nu va mai exista o inechitate între beneficiarii pensiilor de serviciu sau așa-numitele pensii speciale pentru diferite categorii profesionale; condițiile de acordare a acestor pensiei de serviciu trebuie să fie la fel. Apreciem că impunerea unei astfel de rigori va reprezenta o responsabilizare în plus a celor care își desfășoară activitatea în domenii remunerate din fonduri publice.

Sursa: Alba24.ro

Citește mai departe

ECONOMIE

Ministerul Finanțelor Publice a publicat procedura pentru restructurarea datoriilor bugetare mai mari de un milion de lei

Publicat

Ministerul Finanţelor Publice a publicat un proiect de Ordin pentru aprobarea procedurii de aplicare a măsurilor de restructurare a obligaţiilor bugetare restante la 31 decembrie 2018 în cazul debitorilor care au datorii principale în cuantum mai mare sau egal cu suma de un milion lei.

 Conform documentului, procedură se aplică debitorilor, persoane juridice de drept public sau privat, care se află în stare de dificultate financiară şi înregistrează obligaţii bugetare principale restante la data de 31 decembrie 2018 în cuantum mai mare sau egal cu un milion lei, nestinse până la data emiterii certificatului de atestare fiscală de către organul fiscal central, precum şi obligaţii bugetare accesorii indiferent de cuantumul acestora.

Potrivit proiectului de ordin, obligaţiile bugetare care pot face obiectul restructurării reprezintă sumele de orice fel care se cuvin bugetului general consolidat constând în obligaţii fiscale, precum şi obligaţii bugetare individualizate în titluri executorii emise potrivit legii, existente în evidenţa organului fiscal central competent în vederea recuperării.

Restructurarea obligaţiilor bugetare poate fi constituită din una sau mai multe măsuri, respectiv: prin înlesniri la plata obligaţiilor bugetare; conversia în acţiuni a obligaţiilor bugetare principale; stingerea obligaţiilor bugetare principale prin darea în plată a unor bunuri imobile ale debitorului; anularea unor obligaţii bugetare principale. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Inflaţia în România, de 3 ori mai mare decât media europeană

Publicat

România a avut şi în luna iulie 2019 cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,1%, în creştere faţă de nivelul de 3,9% înregistrat în luna iunie, arată datele publicate, luni, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Este a şaptea lună consecutivă în care România are cea mai mare inflaţie anuală din Uniunea Europeană.

Dacă în România preţurile de consum au crescut comparativ cu luna iunie, rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a scăzut în iulie 2019 până la 1,4% de la 1,6% în iunie, în timp ce în zona euro inflaţia a scăzut până la 1%, de la un nivel de 1,3% înregistrat în luna iunie.

În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei se înregistra în România (4,1%), Ungaria (3,3%), Letonia şi Slovacia (ambele cu 3%). La polul opus, ţările membre cu cea mai scăzută rată anuală a inflaţiei au fost Portugalia, ţară care a înregistrat o inflaţie negativă de 0,7%, în timp ce în Cipru preţurile de consum a crescut cu 0,1%, iar în Italia cu 0,3%.

Comparativ cu situaţia din luna iunie 2019, rata anuală a inflaţiei a crescut în 11 state membre, a rămas stabilă în două state membre şi a scăzut în 15 state membre.

În zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut tarifele la servicii (0,53 puncte procentuale), urmate de preţurile la alimente şi ţigări (0,37 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte România, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflaţiei a a urcat la 4,1%, în luna iulie a acestui an, de la 3,84% în iunie, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare, cu 5,15%, a serviciilor cu 4,11% şi a mărfurilor nealimentare cu 3,44%.

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a anunţat, la începutul acestei luni, că banca centrală a păstrat la 4,2% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 3,4% pentru finalul anului viitor. BNR estima în mai 2019 o inflaţie de de 3,3% pentru decembrie 2020. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

Numărul locurilor de muncă vacante, în scădere. În ce domenii sunt cele mai multe multe posturi

Publicat

locuri de munca

Rata locurilor de muncă vacante a fost în trimestrul II din 2019 de 1,11%, în scădere cu 0,07 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent, numărul locurilor de muncă vacante fiind de 55.000, cu 3.200 locuri de muncă vacante mai mic, conform datelor publicate luni de Institutul Naţional de Statistică.

Comparativ cu acelaşi trimestru din 2018, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,14 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante s-a redus cu 6.400.

În trimestrul II 2019, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (2,48%), respectiv în alte activităţi de servicii (2,39%). În industria prelucrătoare s-a concentrat aproape o pătrime din numărul total al locurilor de muncă vacante (13.300 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,13%.

Sectorul bugetar a însumat aproape 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 6.900 locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 6.500 locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 1.300 locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, cele mai mici valori, atât ale ratei, cât şi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria extractivă (0,28%, respectiv 100 locuri vacante).

Raportat la trimestrul precedent cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare, în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (-0,47 puncte procentuale pentru fiecare în parte), respectiv în transport şi depozitare (-0,46 puncte procentuale). La polul opus, cu cele mai semnificative creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări(+0,43 puncte procentuale), respectiv în hoteluri şi restaurante (+0,34 puncte procentuale). Cele mai relevante scăderi ale numărului locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în industria prelucrătoare (-2.000 locuri vacante) şi în transport şi depozitare (-1.200 locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante creşteri ale indicatorului au fost în hoteluri şi restaurante (+800 locuri vacante), respectiv în comerţ (+600 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cele mai semnificative scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au observat în tranzacţii imobiliare (-0,75 puncte procentuale), respectiv în alte activităţi de servicii (-0,49 puncte procentuale), iar cea mai relevantă creştere a indicatorului s-a evidenţiat în hoteluri şi restaurante (+0,22 puncte procentuale). În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în industria prelucrătoare (-4.200 locuri vacante), respectiv în învăţământ (-1.400 locuri vacante). La polul opus, cele mai relevante creşteri s-au regăsit în comerţ (+900 locuri vacante), respectiv în hoteluri şi restaurante(+500 locuri vacante).

În trimestrul II 2019, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de funcţionari administrativi-grupa majoră 4 (1,35%), respectiv de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (1,25%). Aceasta din urmă grupă majoră de ocupaţii a înregistrat şi cele mai mari valori ale numărului locurilor de muncă vacante (13.00 locuri vacante).

Atât rata, cât şi numărul locurilor de muncă vacante au înregistrat cele mai mici valori în ocupaţiile de membri ai corpului legislativ, ai Executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori-grupa majoră 1 (0,61%, respectiv 2.100 locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (0,93%, respectiv 200 locuri vacante).

Comparativ trimestrul precedent, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în ocupaţiile de tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic-grupa majoră 3 (-0,14 puncte procentuale), în cele de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2, respectiv în ocupaţiile elementare-grupa majoră 9 (-0,12 puncte procentuale, pentru fiecare în parte). Creşteri ale indicatorului s-au regăsit în ocupaţiile de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (+0,32 puncte procentuale) şi de lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (+0,14 puncte procentuale).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cea mai mare scădere s-a observat în ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (-1.300 locuri vacante). La polul opus, cea mai semnificativă creştere a fost în rândul ocupaţiilor de lucrători în domeniul serviciilor-grupa majoră 5 (+ 1.300 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cei doi indicatori au înregistrat scăderi în majoritatea ocupaţiilor, cele mai importante regăsindu-se pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate-grupa majoră 2 (-0,30 puncte procentuale, respectiv -3.000 locuri vacante), urmate de ocupaţiile elementare -grupa majoră 9 (-0,28 puncte procentuale, respectiv-1.00 locuri vacante). Singurele grupe majore de ocupaţii în care s-au înregistrat creşteri au fost cele de lucrători în domeniul serviciilor -grupa majoră 5 (+0,15 puncte procentuale, respectiv +1.500 locuri vacante) şi de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit-grupa majoră 6 (+0,52 puncte procentuale, respectiv +100 locuri vacante). AGERPRES

Citește mai departe