Două cutremure s-au produs noaptea trecută, la interval de 7 ore, în Muntenia și Transilvania.

Primul seism s-a produs la ora 23.19 în Transilvania, județul Covasna. A avut magnitudinea 2.6 și s-a produs la adâncimea de 97 km.

Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor: 72 km NE de Brașov, 74 km SV de Bacău, 122 km N de Ploiești și 145 km NV de Galați.

La ora 7:01 un alt cutremur s-a produs în Muntenia, la Brăila, la adâncimea de 15 km, potrivit Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).

Cutremurul s-a produs în apropierea oraşelor: 13 km S de Brăila, 33 km S de Galați, 117 km NV de Constanta, 160 km E de Ploiești. MEDIAFAX

Încă un grav accident rutier s-a produs, în județul Bacău. Accidentul s-a produs miercuri dimineață. Patru persoane au fost implicate în evenimentul rutier, trei dintre acestea fiind in stare gravă.

Potrivit ISU Bacău, accidentul s-a produs în comuna Ițești, sat Dumbrava.

Din primele informații, un autoturism în care se aflau patru persoane a intrat într-un copac.

Trei dintre victime au fost găsite inconștiente, iar două erau încarcerate între fiarele contorsionate ale autoturismului.

Au intervenit la accident pompierii militari cu un echipaj de stingere cu apă și spumă, un echipaj de descarcerare și ambulanță SMURD de la Detașamentu Bacau si 2 ambulante SAJ.

Pompierii lucrează pentru extragerea victimelor. Echipajele ISU si SAJ acorda ingrijiri medicale.

UPDATE: În urma accidentului au rezultat 3 bărbați decedați și o femeie de 23 de ani conștientă cu multiple traumatisme preluată de SAJ și transportată la UPU Bacău.

Premierul Florin Cîţu a afirmat, marţi, că rezultatele obţinute de sportivii români la Jocurile Olimpice de la Tokyo ar trebui să reprezinte un motiv de bucurie, în contextul în care competiţia se desfăşoară într-un moment dificil, din cauza pandemiei de COVID-19.

„Ne bucurăm pentru tot ceea ce fac sportivii noştri (…). Trebuie să ne aducem aminte că această olimpiadă a venit într-o situaţie dificilă, de pandemie, condiţiile sunt dificile, sunt mai multe lucruri care trebuie să fie luate în calcul, dar eu îi felicit pe toţi”, a declarat Cîţu la Digi 24.

Întrebat cum comentează disputa dintre scrimera Ana-Maria Popescu şi ministrul Eduard Novak pe tema finanţării sportului, premierul a răspuns: „Până la urmă trebuie să ne bucurăm pentru fiecare victorie. În acelaşi timp, trebuie spus clar că finanţarea pentru olimpiadă nu o faci anul acesta, ea se face în timp, banii vin de la Comitetul Olimpic, sunt un buget separat, nu este bugetul ministerului. Dar eu cred că este momentul să ne bucurăm şi să ne gândim la strategia pentru următoarea olimpiadă, începând de acum şi să vedem cum putem face să luăm aur şi cât mai multe medalii de aur. (…) Ăsta ar fi trebuit să fie obiectivul nostru pentru toate şi să luăm la fiecare, după aceea vedem ce se întâmplă, dar ăsta e obiectivul întotdeauna”.

El a adăugat că trebuie să fie construite săli şi terenuri unde copiii să poată începe să practice sportul, după care cei mai talentaţi vor putea ajunge şi la performanţă.

Referitor la o propunere a ministrului Novak privind începerea cursurilor în şcoli cu o oră de nutriţie şi mişcare, în fiecare dimineaţă, premierul a afirmat că trebuie luate în calcul toate soluţiile, dar consideră că fiecare trebuie să decidă la nivel individual cu privire la practicarea unui sport.

„Până la urmă, plăcerea de a face sport nu cred că vine prin a impune ceva, cred că trebuie ca fiecare copil, fiecare familie să decidă. Atunci când ai oportunităţi (…), până la urmă de la joacă ajungi la performanţă”, a precizat Cîţu.

Întrebat dacă practică vreun sport, premierul a răspuns că merge la sală săptămânal şi aleargă, dar în şcoală a făcut handbal, fotbal, precum şi alte sporturi. AGERPRES

Compania canadiană Gabriel Resources, care deţine o concesiune minieră în zona fostelor mine romane de aur de la Roşia Montană, sit inclus marţi în Patrimoniul Mondial UNESCO, nu a exclus lansarea unei noi acţiuni în justiţie în urma acestui demers, informează AFP.

Gabriel Resources, care deţine din 1999 o concesiune minieră în zonă, şi-a propus exploatarea în patru cariere şi utilizarea unor cantităţi mari de cianură pentru a extrage 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Sub presiunea unei mobilizări de amploare, guvernele succesive au refuzat să emită un acord esenţial pentru lansarea lucrărilor.

Evocând o ”expropriere”, Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari.

În aşteptarea verdictului, în 2022, compania, contactată de AFP, nu a exclus lansarea unei noi acţiuni în justiţie în urma includerii sitului Roşia Montană pe lista regiunilor aflate în pericol.

Cererea de înscriere în Patrimoniul Mondial ”contravine obligaţiilor ce revin României, în temeiul tratatelor internaţionale, în relaţiile sale cu Gabriel Resources”, a declarat compania într-un comunicat emis marţi şi citat de AFP. Compania a notat că proiectul său minier ar fi ”generat profituri economice enorme” pentru România.

Fostele mine romane de aur de la Roşia Montană, incluse marţi pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol, cu ocazia reuniunii anuale a Comitetului Patrimoniului Mondial, la Fuzhou, în China, reprezintă complexul minier roman ”cel mai important, mai extins şi mai variat din lume”, potrivit UNESCO.

Întinse pe şapte kilometri, aceste mine de aur datând din secolele al II-lea şi al III-lea, conţin cea mai mare rezervă de aur din Europa, scrie EFE.

La Roşia Montană au fost descoperite tăbliţe din lemn cerat conţinând texte gravate datând din aceeaşi perioadă, ce ”oferă o imagine autentică despre viaţa de zi cu zi şi practicile culturale ale acestei vechi comunităţi miniere”. Acest sit ”şi-a găsit locul pe care îl merită, după 25 de ani de eforturi” desfăşurate de societatea civilă, a declarat pentru AFP Sorin Jurca, locuitor angajat în conservarea acestei zone.

Aceste galerii sunt, însă, ”vulnerabile”, a avertizat agenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care a lansat un apel guvernului român să le protejeze şi ”să nu elibereze un permis de extracţie” pe teritoriul acestui sit.

A 44-a sesiune, extinsă, a Comitetului Patrimoniului Mondial are loc la Fouzhou, în China, în perioada 16-31 iulie 2021. AGERPRES