Un accident rutier soldat cu pagube materiale a avut loc, duminică seară, în Suceava. În eveniment a fost implciat un singur autoturism.

Potrivit ISU Suceava, accidentul a avut loc duminică, 4 iunie, în municipiul Suceava – zona Serpentine.

Din primele informații, o femeie, aflată la volanul unei mașini, a pierdut controlul asupra direcției, autoturismul a ieșit de pe șosea și a intrat în curtea unei case.

A intervenirt modulul SMURD, cu o autospecială pentru descarcerare și ambulanța SMURD TIM.

Echipajele de salvare au găsit la locul accidentului o singură persoană implicată, care a rămas blocată în autoturism.

S-a intervenit pentru deblocarea și extragerea victimei. Aceasta – o femeie, a fost extrasă din autoturism, a primit ajutor medical la fața locului, dar a refuzat transportul la spital.

Poliția efectuează cercetări pentru a stabili cu exactitate cum s-a produs accidentul.

Potrivit unui studiu efectuat de o companie de cercetare de piață, se constată că 90% dintre copii includ dulciurile în alimentația lor zilnică, în timp ce doar jumătate dintre aceștia consumă fructe proaspete în mod regulat.

„Cel mai recent studiu de piaţă realizat de Reveal Marketing Research şi-a propus să evalueze diferite faţete ale stilului de viaţă al copiilor şi adolescenţilor români, printre care comportamente alimentare, modalităţi de petrecere a timpului liber, odihnă sau importanţa cadourilor. Dulciurile sunt incluse în alimentaţia zilnică a 9 din 10 copii, în timp ce doar 5 din 10 consumă zilnic fructe proaspete.

Majoritatea copiilor (63%) petrec între 1-3 ore pe zi în aer liber, iar 5 din 10 copii întâmpină dificultăţi cu trezitul dimineaţa”, arată cercetarea.

Conform datelor studiului, 83% dintre părinţi declară că se implică în mare şi foarte mare măsură în alimentaţia copiilor, în proporţie semnificativ mai mare femeile (91%) comparativ cu bărbaţii (74%).

Referitor la diferitele obiceiuri de consum ale copiilor, 78% dintre părinţii intervievaţi menţionează faptul că copiii lor iau micul dejun aproape în fiecare zi, cei care sar cel mai adesea peste prima masă a zilei fiind adolescenţii între 13-15 ani (70%).

Referitor la consumul de dulciuri, studiul arată că cei mai mulţi dintre copii consumă dulciuri o dată pe zi (59%), într-o măsură semnificativ mai mare adolescenţii între 13-18 ani (65%) sau de 2-3 ori pe zi (30%).

Studiu: Dulciurile sunt incluse în alimentaţia zilnică a 9 din 10 copii. Ce mai arată cercetarea

Copiii şi adolescenţii adoră sucurile carbogazoase, 50% obişnuind să le consume de câteva ori pe săptămână, dintre care 7% zilnic sau aproape zilnic. Cum era de aşteptat, adolescenţii între 13-18 ani se diferenţiază printr-o frecvenţă mai mare de consum (66% vs. 50% total eşantion).

Potrivit companiei, importanţa consumului de fructe este majoră în cadrul unei alimentaţii sănătoase şi echilibrate, iar conform informaţiilor oferite de părinţi 94% dintre copii obişnuiesc să consume fructe proaspete săptămânal, cei mai mulţi dintre aceştia zilnic sau aproape zilnic (52%), în special cei cu vârste până în 3 ani (80%).

Comparativ cu studiul din 2021, este îngrijorător faptul că numărul părinţilor care susţin că copiii lor nu consumă fructe proaspete în fiecare zi sau aproape zilnic a crescut de la 3 la 5 din 10 părinţi, subliniază sursa citată.

„O alimentaţie sănătoasă şi adecvată este esenţială pentru o creştere armonioasă a copiilor, iar jumătate dintre părinţi (51%) aleg să se informeze în această privinţă de pe internet.

În topul surselor de informare mai regăsim sfaturile medicului pediatru (48%), în mai mare măsură menţionate de părinţii copiilor până în 3 ani (68%), cărţile şi revistele de specialitate (37%) şi informaţiile de la alţi părinţi (34%)”, potrivit cercetării.

Studiu: Dulciurile sunt incluse în alimentaţia zilnică a 9 din 10 copii. Tipurile de activităţi preferate diferă în funcţie de categoriile de vârstă

Cât priveşte regimul de activitate şi odihnă, majoritatea copiilor (63%) petrec între 1 şi 3 ore pe zi în aer liber, iar 5 din 10 copii întâmpină dificultăţi cu trezitul dimineaţa.

Pe de altă parte, 2 din 10 adolescenţi cu vârste cuprinse între 13-18 ani petrec mai puţin de o oră pe zi în aer liber.

Diferenţe între timpul petrecut în aer liber există şi în funcţie de mediul de rezidenţă, copiii din mediul rural petrecându-şi în medie mai mult timp afară, explică autorii cercetării.

Tipurile de activităţi preferate diferă în funcţie de categoriile de vârstă, copiii până în 12 ani preferând mai degrabă să se joace activ, să alerge (68% vs. 57% total eşantion), în timp ce adolescenţii între 13-18 ani preferă în mai mare măsură să îmbine activităţile fizice cu momentele de relaxare şi observare (43% vs. 31% total eşantion).

O altă activitate zilnică a copiilor este petrecerea timpului în mediul online, 5 din 10 copii petrecând în medie între 1-3 ore pe zi utilizând internetul.

Timpul petrecut online creşte o dată cu înaintarea în vârstă, astfel că mai mult de o treime dintre adolescenţi (13-18 ani) utilizează internetul mai mult de 3 ore pe zi (37% vs. 26% total eşantion).

Studiu: Dulciurile sunt incluse în alimentaţia zilnică a 9 din 10 copii. Datele studiului relevă informaţii şi despre programul de odihnă al copiilor

Pe lângă regimul de activitate, datele studiului relevă informaţii şi despre programul de odihnă al copiilor.

Aşadar, cei mai mulţi dintre aceştia (42%) merg la culcare între orele 21:00 şi 22:00, în măsură semnificativ mai mare copiii până în 12 ani, iar o altă treime (34%) după ora 22:00, în special în adolescenţii între 13-18 ani (44%).

Referitor la programul de somn, 7 din 10 părinţi susţin că ai lor copii obişnuiesc să adoarmă în câteva minute sau maximum 15-30 de minute după ce ajung în pat/ camera lor.

Cei mai mulţi dintre părinţi obişnuiesc să cumpere cadouri copiilor ocazional, o dată la câteva luni (43%) sau destul de des, de câteva ori pe lună (36%).

Ca tendinţă generală, frecvenţa cu care copiii primesc cadouri scade direct proporţional cu vârsta, spre exemplu copiii până în 3 ani primesc într-o măsură semnificativ mai mare cadouri săptămânal (20% vs. 10% total eşantion), în timp ce adolescenţii între 16-18 ani primesc cel mai adesea cadouri ocazional, la câteva luni (50% vs. 43% total eşantion).

Studiu: Dulciurile sunt incluse în alimentaţia zilnică a 9 din 10 copii. Cele mai importante criterii pe care părinţii le iau în calcul când decid ce cadouri să le ofere copiilor

Cele mai importante criterii pe care părinţii le iau în calcul când decid ce cadouri să le ofere copiilor sunt reprezentate de interesele şi pasiunile copilului (62%), preţul şi bugetul disponibil (62%) şi vârsta şi dezvoltarea copilului (56%).

În funcţie de vârstele copiilor observăm diferenţe ale criteriilor luate în considerare de părinţi în momentul deciziei de cumpărare.

Aşadar, dacă pentru copiii cu vârste de până în 3 ani, valoarea educaţională sau creativă a cadoului este semnificativ mai mare (61% vs. 43% total eşantion), în cazul copiilor între 4-5 ani, calitatea şi siguranţa produsului primează (55% vs. 47% total eşantion).

Studiul a identificat şi ocaziile cu care copiii primesc cadouri în mod obişnuit.

Astfel că evenimentele cel mai des menţionate au fost zilele de naştere (83%), sărbătorile anuale – Crăciun, Paşte etc. (73%) şi Ziua Copilului – 1 iunie (49%).

Studiu: Dulciurile sunt incluse în alimentaţia zilnică a 9 din 10 copii. De Ziua Copilului, adolescenţii între 16-18 ani primesc cadouri într-o măsură semnificativ mai mică

De menţionat faptul că, de Ziua Copilului, adolescenţii între 16-18 ani primesc cadouri într-o măsură semnificativ mai mică (36%).

Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piaţă full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.

Studiul s-a desfăşurat online în perioada 22 – 26 mai 2023 pe un eşantion reprezentantiv pentru universul persoanelor cu vârsta 18+, utilizatori de internet, din mediul urban şi rural.

Mărimea eşantionului a fost de 1007 respondenţi, dintre care 428 părinţi de copii sub 18 ani, iar eroarea maximă de eşantionare este +/-3.1 % la un nivel de încredere de 95%. Agerpres

Şase din zece angajaţi (58%) români nu îşi cunosc responsabilităţile la locul de muncă. De asemenea, peste două treimi (67%) dintre angajați sunt rar evaluaţi de către angajator, uneori chiar deloc, arată rezultatele unui studiu de specialitate, prezentat recent într-un eveniment dedicat antreprenorilor.

Conform datelor centralizate de MKOR, din cele 9.000 de responsabilităţi exprimate în studiu, 88% sunt nemăsurabile, „asta înseamnă că angajaţii nu ştiu cu adevărat ce au de făcut, când şi cât pentru a performa”.

De asemenea, 67% dintre angajaţi sunt evaluaţi mai rar decât lunar, majoritatea nefiind evaluaţi deloc, iar o mare parte având evaluări doar anuale.

În acelaşi timp, 71% dintre indicatorii faţă de care angajaţii au spus că le este evaluată performanţa sunt nemăsurabili.

În ceea ce priveşte bonusurile, studiul arată că doar 8% dintre acestea sunt atribuite pentru îndeplinirea unor obiective măsurabile, în timp ce 23% sunt bonusuri primite de sărbători, iar peste 30% sunt acordate pentru ca angajaţii să îşi facă treaba pentru care primesc salariu (de exemplu: respectarea procedurilor, îndeplinirea responsabilităţilor sau încadrarea în termene).

Studiul de piaţă „Realitatea Managementului Românesc” a fost realizat de MKOR, la comanda TBF, pe un eşantion de 1.992 de persoane, cu nivel de încredere de 95% şi o rată de eroare de +/-2,4%.

Cercetarea a fost prezentată în cadrul unui eveniment dedicat antreprenorilor, organizat de către antreprenorul Răzvan Căzănescu, creatorul softului TBF de management. Căzănescu a organizat de două ori (în 2021 şi 2022) programul gratuit „30 days MBA”, accesat de peste 10.000 de persoane.

The Basic Fundamentals (TBF) a înregistrat o cifră de afaceri de peste două milioane de euro, în ultimii doi ani, iar peste 3.000 de companii au implementat total sau parţial sistemul de management TBF Digital.

sursa: Agerpres

Potrivit unui sondaj realizat de Avangarde și dat publicității vineri, aproape două treimi dintre români (66%) sunt de părere că România ar trebui să își păstreze forma actuală de organizare politico-statală și să nu se întoarcă la monarhie, așa cum a fost înainte de anul 1947.

La întrebarea „Credeţi că, în viitor, România ar trebui să îşi schimbe forma de organizare politico-statală şi să revină la monarhie aşa cum a fost până în 1947”, 18% dintre cei intervievaţi au răspuns afirmativ, 66% negativ, 13% „nu au putut aprecia”, iar 3% nu au răspuns.

Potrivit sondajului, regele Mihai „a făcut cel mai mult bine ţării”, 19% dintre intervievaţi susţinând acest lucru, urmat fiind de Carol I (14%), Regele Ferdinand (8%), Regina Maria (4%).

Restul intervievaţilor au apreciat că „niciunul nu a făcut bine ţării” ( 6%), 16% nu pot aprecia, iar 33% au bifat varianta „nu ştiu/nu răspund”.

Întrebaţi despre opinia referitoare la „ce a fost instituţia monarhică în România”, 44% dintre români spun că au „o părere bună”, 30% „nu au o părere bună”, 22% „nu au o părere formată”, iar 4% nu au răspuns.

Despre Custodele Coroanei, Margareta, 32% dintre respondenţi au spus că au „o părere bună”, 44% „nici bună, nici proastă”, 7% „proastă”, 9% „nu au o părere sau nu ştiu cine este” şi 8% nu au răspuns.

Majoritatea românilor preferă menținerea formei actuale de organizare politică și resping revenirea la monarhie. Cum e părerea românilor despre Regele Marii Britanii

Principele Radu este bine perceput de 12% dintre români, 31% spun că nu au „nicio părere bună, dar nici proastă”, 13% au „o părere proastă”, 31% nu au „nicio părere sau nu ştiu cine este” şi 13% nu au răspuns.

Potrivit sondajului Avangarde, părerea românilor despre Regele Marii Britanii, Charles al III-lea, este „bună” în proporţie de 35%, „nici bună, nici proastă („45%), „proastă” (12%), 2% nu au „o părere sau nu ştiu cine este”, iar 6% nu au răspuns.

Sondajul intitulat „Instituţia monarhică în România.

Percepţii şi reprezentări” a fost realizat telefonic, în perioada 29 mai – 1 iunie 2023, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 864 de subiecţi, cu vârsta de minimum 18 ani.

Eroarea maximă de eşantionare, la un nivel de încredere de 95%, este de plus/minus 3,4%. Agerpres