Un accident mortal a avut loc luni dimineața la intersecția str. Câmpului cu str. Avram Iancu din municipiul Săcele, județul Brașov. Un pieton a decedat după ce a fost lovit în plin de un autoturism.

Potrivit IPJ Brașov, un pieton a fost surprins si accidentat de către un autoturism. Cadrele medicale care s-au deplasat la fața locului au declarat decesul pietonului.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest rezultatul fiind 0.
Traficul este deviat până la finalizarea cercetărilor la fața locului.

Polițiștii efectuează cercetări pentru a stabili cauzele si împrejurările în care a avut accidentul rutier.
Se circulă alternativ.

Prefectul Capitalei, Gheorghe Cojanu, a anunţat că luni se întruneşte Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă, pentru a discuta despre măsurile care se impun după ce incidenţa cumulată a cazurilor de infectare cu noul coronavirus a depăşit în Bucureşti pragul de trei la mia de locuitori.

“Mâine (luni – n.r.) se întruneşte Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă, după cum ştiţi el se reuneşte în 48 de ore de la momentul anunţului. Mâine ne vom reuni, vom lua măsurile pe care le-a amintit şi domnul prim ministru, măsurile nu sunt blânde, se poartă masca şi în spaţii deschise şi în spaţii închise, se închid activităţile restaurantelor, cafenelelor, tuturor unităţilor de alimentaţie publică, spectacole, jocuri de noroc, toate măsurile se vor lua mâine”, a spus duminică, Cojanu la Digi 24.

El a adăugat că decizia cu privire la închiderea sau nu a şcolilor o vor lua Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii, iar Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă decide doar “inserarea într-un scenariu sau altul, galben sau roşu”.

Întrebat dacă, în cazul în care luni se raportează pentru Bucureşti o rată de infectări sub trei la mia de locuitori, se mai iau aceste măsuri, Cojanu a răspuns: “Dacă vedem o incidenţă sub trei nu mai luăm măsuri, dar trebuie să informăm, iar Comitetul să fie de acord că nu mai putem lua măsuri pe care să le anulăm în câteva ore. (…) Evident, noi am pus această problemă şi am spus, Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă va fi convocat oricum. Dacă va scădea rata de incidenţă sub trei, noi tot trebuie să convocăm Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă, că aşa ne impune legea, îl informăm că a fost astăzi 3,02 şi ne gândim dacă trebuie să luăm măsuri pe care în aceeaşi şedinţă să le anulăm”. AGERPRES

Producţiile de porumb şi floarea soarelui vor scădea la jumătate în acest an, faţă de anii precedenţi, din cauza secetei prelungite, care va continua să producă efecte devastatoare şi asupra producţiilor viitoare nu numai în zona vegetală ci şi în zootehnie, susţin asociaţiile fermierilor.

“Avem la ora actuală 1,2 – 1,3 milioane de hectare afectate sută la sută la porumb şi floarea soarelui. În judeţul Ialomiţa, din 360.000 de hectare cât are tot judeţul 280.000 sunt afectate sută la sută, cu grâu, orz, porumb şi floarea soarelui. Din 440.000 hectare în judeţul Constanţa, peste 300.000 sunt afectate. Avem probleme în bazinele agricole cu potenţial imens, unde se produceau nu numai cereale pentru consum ci şi cele de sămânţă pentru anul următor. Efectele sunt în lanţ şi sunt devastatoare”, afirmă preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO, Ionel Arion, într-o declaraţie pentru AGERPRES .

El afirmă că anul acesta recolta de porumb nu va depăşi 9 milioane de tone, iar în cazul culturii de floarea soarelui va exista un deficit imens, care va crea probleme în primăvara anului viitor, pentru că procesatorii nu şi-au putut face stocuri.

“Dacă producţia de porumb a anului trecut a fost supraestimată, iar cea din 2018 a fost mult umflată, anul acesta nu vom trece de 8 – 9 milioane de tone. La grâu suntem undeva la 5 – 5,5 milioane de tone, iar floarea soarelui este un deficit imens, deoarece procesatorii nu şi-au putut face stocurile. Nici din Republica Moldova sau Ucraina nu se poate aduce floarea soarelui pentru că nici acolo nu a fost producţie suficientă şi atunci va fi o problemă undeva din martie – aprilie anul viitor, pentru că stocurile adunate vor ajunge până în primăvara anului viitor, dar până în vară mai este destul de mult. Dacă aveam o medie de 2.500 – 2.700 kg/hectar în anii trecuţi la floarea soarelui, anul acesta vom avea 1.300 – 1.400 kg/hectar media pe ţară. Se preconiza să se însămânţeze 900.000 hectare, dar nu ştim dacă s-a semănat atât. Seceta a distrus o parte din cultură, dar a mai fost şi lipsa tratamentului la sămânţă, în primăvara, pentru dăunătorul Tanymecus – acele nicotinoide despre care vorbim tot timpul – care a făcut ca fermierii să semene şi mai puţină floarea soarelui, renunţând la această cultură în favoarea celei de porumb”, a explicat el.

În opinia sa, seceta va produce în continuare efecte pentru că fermierii nu pot însămânţa, nu au resurse financiare, fiind astfel în pericol şi producţia alimentară a României.

“Fermierii nu vad cu ochi buni ce va fi în anii următori pentru că seceta este cruntă şi continuă să îşi facă efectele: nu se poate însămânţa, nu vom avea producţie, în pericol este şi zootehnia şi producţia alimentară. Este foarte adevărat că va veni marfă din schimburi intra-comunitare, dar să vedem care este calitatea, care este preţul, pentru că, iată, uleiul la raft a luat 25% avans şi probabil şi derivatele din ulei vor avea creşteri”, a menţionat Arion.

În aceste condiţii, fermierii au solicitat autorităţilor declararea stării de calamitate în agricultură, considerând că acest lucru ar aduce gură de oxigen atât fermierilor din vegetal cât şi celor din zootehnie.

“Nu înţelegem de ce ne ferim atât de mult să declarăm starea de calamitate. În acest lanţ trofic al producţiei agricole fermierul şi ferma se află la baza lanţului trofic, dacă distrugem şi facem să dispară fermierul şi ferma şi ceilalţi vor avea de suferit, dar cel mai mult va avea de suferit consumatorul final. Pe de altă parte, ce se întâmplă cu România, şi aşa are o balanţă deficitară, va deveni o zonă unde doar se vor produce cereale? Vom exporta materia primă brută şi vom importa doar produse finite. România nu are dreptul să se dezvolte? Nu trebuie să gândim să dezvoltăm producţia locală şi antreprenorul autohton să supravieţuiască? Trebuie să privim fermierul ca şi un investitor. Noi dacă azi nu sprijinim fermierul, în viitor vom avea probleme pe foarte multe paliere”, a adăugat preşedintele PRO AGRO.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, România s-a situat anul trecut pe primul loc în rândul statelor membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte suprafaţa cultivată şi producţia realizată de porumb boabe.

România a obţinut în 2019 o producţie de 16,9 milioane de tone de porumb boabe, de pe o suprafaţă de 2,6 milioane hectare, iar randamentul înregistrat a fost de circa 6.500 kg/ha. La floarea soarelui, recolta a fost de 3,45 milioane de tone de pe o suprafaţa însămânţată de 1,3 milioane hectare şi o medie de 2.660 kg/ha.

Situaţiile operative ale Ministerului Agriculturii privind stadiul recoltării la culturile menţionate indică în prezent “anumite reduceri ale randamentelor specifice”, dar valorile sunt provizorii, având în vedere că suprafeţele recoltate până în prezent sunt de circa 87% la floarea soarelui şi circa 50% la porumb.

În data de 15 octombrie, analiştii de la Strategie Grains şi-au redus estimările privind recolta de porumb a Uniunii Europene în sezonul 2020/2021, ca urmare a verii secetoase din principalele ţări producătoare, potrivit Reuters.

Firma franceză se aşteaptă în prezent la o producţie de porumb de 62,7 milioane de tone în Uniunea Europeană şi Marea Britanie, mai puţin decât 64,9 milioane de tone luna trecută şi cu 4,7 milioane de tone mai puţin faţă de estimarea din luna august. Revizuirea de luna aceasta a fost cauzată, în special, de diminuarea cu 1,5 milioane de tone a estimărilor privind recolta de porumb a României şi cu 200.000 de tone pentru Franţa.AGERPRES

Premierul Ludovic Orban afirmă că este prematur să se discute despre o decizie de carantinare a Capitalei, după ce incidenţa cumulată a cazurilor de infectare cu noul coronavirus a depăşit pragul de trei la mia de locuitori.

Întrebat duminică de jurnalişti, în faţa sediului PNL, dacă s-ar putea decide şi carantinarea Bucureştiului, el a răspuns: “Este prematur să discutăm despre o astfel de decizie. Cert este că 14 zile după depăşirea indicelui aceste măsuri vor fi în vigoare. Repet măsurile, că acestea sunt importante şi trebuie cunoscute de cetăţeni: obligativitatea portului măştii, desfăşurarea activităţilor şcolare în sistem online şi suspendarea activităţilor în cinematografe, teatre, restaurante, cafenele”.

El a menţionat că se face o analiză privind posibile alte măsuri.

“Pe de altă parte, vom solicita utilizarea altor metode de a reduce riscul de răspândire, dacă va fi cazul. Deocamdată, prin hotărârea de guvern de prelungire a stării de alertă am prevăzut aceste măsuri pentru a combate răspândirea virusului”, a spus Orban.

El a menţionat că intrarea în vigoare a măsurilor aferente depăşirii pragului de infectare cu COVID-19 de trei la mia de locuitori se face după ce Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă (CMSU) va face constatarea depăşirii pragului şi implicit va anunţa măsurile.

Întrebat dacă CMSU Bucureşti nu trebuia să ia mai repede această decizie şi cine îşi asumă dacă luni se infectează un elev, premierul a răspuns că toate măsurile se adoptă în baza legii.

“Asta spuneţi dumneavoastră, că şcolile ar fi trebuit închise. Toate măsurile se adoptă în baza legii şi a hotărârii de Guvern. În baza legii şi a hotărârii de Guvern, termenul de transmitere a informaţiei pe care îl are DSP este de 24 de ore şi termenul pe care îl are Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă de a adopta decizia şi măsurile, implementarea măsurilor, este prevăzut în hotărârea de Guvern ca un termen de maxim 48 de ore din momentul atingerii pragului de trei la mie”, a precizat Orban.

El a adăugat că, fiind vorba de o depăşire a indicelui, trebuie făcut o analiză încă odată a tuturor raportărilor de la centrele de diagnosticare şi de asemenea, trebuie făcută analiza referitoare la focare, pentru că din indicele respectiv se scad acele cazuri care nu sunt cazuri de răspândire în comunitate, ci cazuri în focare.

“După părerea mea, odată ce Direcţia de Sănătate Publică a transmis către CNCI, Centrul de Comandă a Intervenţiei şi către Prefectură data de… 3,02 indice nu se mai poate întoarce situaţia. Nu văd un motiv prin care s-ar putea întoarce. Sigur că, de regulă, raportările, duminică de la 10,00 până luni la 10,00, cuprind mai puţine cazuri, din cauză că se efectuează mai puţine teste, dar odată indicele depăşit cred că trebuie adoptate măsurile”, a afirmat Orban.

El a precizat că în municipiul Bucureşti s-au achiziţionat tabletele, au fost distribuite către Inspectoratul Şcolar şi, din câte cunoaşte, inspectoratele, inspectorii coordonatori de la nivel de sectoare fie au terminat de împărţit, fie urmează să termine de împărţit toate tabletele care au fost achiziţionate pentru municipiul Bucureşti.

“Evident, aceste tablete sunt pentru copiii din familii vulnerabile şi ele vor fi distribuite prin intermediul şcolilor, nu prin intermediul inspectoratelor, pentru că fiecare şcoală ştie pe fiecare clasă ce copil are nevoie de tabletă”, a precizat Orban.

Întrebat de jurnalişti referitor la faptul că prefectul Capitalei vorbea despre mai multe zile cu o rată de peste trei la mie pentru a se lua o decizie privind închiderea şcolilor, Orban a subliniat că prevederile legale şi hotărârea de Guvern privind starea de alertă spune foarte clar că, odată depăşit acest indice, aceste măsuri trebuie implementate după decizia comitetului pentru situaţii de urgenţă, indiferent că este municipal sau judeţean.

“De altfel, Bucureştiul nu este singurul oraş care e în situaţia de depăşire de trei la mie. Avem, din câte ştiu, Alba Iulia, Târgu Mureş… Avem situaţii de depăşire. Deja sunt luate astfel de decizii şi, evident, noi trebuie să ne adaptăm la orice fel de situaţie. Dacă este depăşit indicele, măsurile trebuie implementate astfel încât să reducem riscul de răspândire a virusului”, a mai spus Orban. AGERPRES