ECONOMIE
BCE avertizează că băncile din zona euro vor resimți impactul dificultăților din sectorul imobiliar comercial
Sectorul imobiliar comercial din zona euro s-ar putea confrunta cu provocări semnificative pe termen lung, generând o amenințare persistentă pentru bănci și investitori care îl susțin, potrivit unui raport publicat marți de Banca Centrală Europeană, conform informațiilor transmise de Reuters.
Piaţa imobiliară europeană este sub presiune, după ce BCE a majorat semnificativ dobânzile, care sunt acum la niveluri record, iar economia încetineşte.
Raportul BCE examinează ameninţările la adresa stabilităţii financiare, subliniind temerile majore privind efectele boom-ului imobiliar care acum provoacă probleme în ţări ca Germania şi Suedia.
Conform BCE, preţurile proprietăţilor comerciale sunt afectate de slăbiciunea economică şi de majorările de dobânzi din ultimul an şi reprezintă o ameninţare pentru profitabilitatea sectorului bancar şi modelul de afaceri.
Sectorul imobiliar comercial din zona euro nu este suficient de mare pentru a provoca un risc sistemic creditorilor, dar ar putea spori şocurile din sistemul financiar şi ar putea afecta profund firmele financiare, de la fondurile de investiţii la companiile de asigurări, inclusiv sectorul bancar din umbră.
BCE avertizează că băncile din zona euro vor resimți impactul dificultăților din sectorul imobiliar comercial. Avertismentul BCE
„Deşi mărimea relativ limitată a portofoliilor imobiliare ale băncilor comerciale implică faptul că este puţin probabilă declanşarea unei crize sistemice, aceste evoluţii ar putea juca un rol de amplificare semnificativ în eventualitatea unor presiuni mai ample pe piaţă”, se arată în raportul BCE de evaluare a stabilităţii financiare.
Creanţele ipotecare rezidenţiale reprezintă aproximativ 30% din portofoliile de împrumuturi ale băncilor, în timp ce împrumuturile imobiliare comerciale reprezintă aproape 10%.
„O evoluţie negativă a acestor împrumuturi va duce la pierderi majore în alte părţi ale sistemului financiar, de exemplu la fondurile de investiţii şi companiile de asigurări”, avertizează BCE.
Pe fondul dobânzilor scăzute şi al injecţiilor masive de lichidităţi de către BCE, în ultimul deceniu miliarde de euro au fost investite în sectorul imobiliar, în special în statele europene bogate, cum ar fi Germania, Franţa şi Ţările de Jos.
Creşterea rapidă a inflaţiei în ultimii doi ani a forţat BCE să majoreze dobânzile, ceea ce a stopat creşterea preţurilor în sectorul imobiliar, mulţi dezvoltatori intrând în insolvenţă.
Băncile din zona euro au redus accesul la credite, în special la cele ipotecare, iar cererea din partea gospodăriilor şi companiilor este în scădere, arată datele BCE.
BCE avertizează că băncile din zona euro vor resimți impactul dificultăților din sectorul imobiliar comercial. Unele bănci s-au îndreptat spre acordarea de împrumuturi
Luna trecută, Banca Centrală Europeană a cerut evaluatorilor imobiliari să explice metodologiile pe care le utilizează, în condiţiile în care se înmulţesc îngrijorările că băncile din regiune au fost mult prea lente în a deprecia valoarea creditelor imobiliare comerciale din bilanţurile lor.
Potrivit unor surse care au dorit să îşi păstreze anonimatul, schimburile de informaţii din ultimele luni fac parte dintr-un efort mai amplu al BCE de a identifica potenţialele lovituri la adresa băncilor.
Chiar dacă băncile şi-au constituit provizioane pentru posibilele pierderi suferite de pe urma portofoliilor de credite imobiliare comerciale, este posibil ca băncile să sufere noi pierderi dacă se va dovedi că evaluările atribuite acestor portofolii sunt învechite, susţin sursele.
Unele bănci s-au îndreptat spre acordarea de împrumuturi pentru active imobiliare comerciale în ultimul deceniu pentru a-şi creşte veniturile, în condiţiile în care dobânzile negative le-au erodat profitabilitatea.
Însă, această clasă de active a fost afectată de extinderea muncii de acasă şi cumpărăturile online în timpul pandemiei, iar majorările rapide ale dobânzilor în ultimul an au diminuat şi mai mult cererea pentru activele imobiliare comerciale. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Înscrieri la creșă sau grădiniță 2024. Ghid cu detalii pentru părinți de la Ministerul Educației. Documente, calendar, condiții
Atenționare meteo: Ploi abundente până vineri dimineața. În unele zone vor fi furtuni și grindină, iar la munte va ninge
AȚI VĂZUT-O? Femeie de 68 de ani, DISPĂRUTĂ de la domiciliul din Băișoara. Sunați la 112
Botoșani: Amenzi pentru șoferi depistați cu microbuzul ticsit cu călători
Cum să amenajezi un colț de relaxare acasă (P)
FOTO VIDEO: Urs la Oarda, lângă Alba Iulia. Animalul se mișcă greoi, autoritățile cred că ar putea fi rănit
Atenție, ȘOFERI! Restricții de CIRCULAȚIE pe A1 Sebeș-Sibiu și alte tronsoane de autostradă
