ECONOMIE
BCE avertizează că băncile din zona euro vor resimți impactul dificultăților din sectorul imobiliar comercial
Sectorul imobiliar comercial din zona euro s-ar putea confrunta cu provocări semnificative pe termen lung, generând o amenințare persistentă pentru bănci și investitori care îl susțin, potrivit unui raport publicat marți de Banca Centrală Europeană, conform informațiilor transmise de Reuters.
Piaţa imobiliară europeană este sub presiune, după ce BCE a majorat semnificativ dobânzile, care sunt acum la niveluri record, iar economia încetineşte.
Raportul BCE examinează ameninţările la adresa stabilităţii financiare, subliniind temerile majore privind efectele boom-ului imobiliar care acum provoacă probleme în ţări ca Germania şi Suedia.
Conform BCE, preţurile proprietăţilor comerciale sunt afectate de slăbiciunea economică şi de majorările de dobânzi din ultimul an şi reprezintă o ameninţare pentru profitabilitatea sectorului bancar şi modelul de afaceri.
Sectorul imobiliar comercial din zona euro nu este suficient de mare pentru a provoca un risc sistemic creditorilor, dar ar putea spori şocurile din sistemul financiar şi ar putea afecta profund firmele financiare, de la fondurile de investiţii la companiile de asigurări, inclusiv sectorul bancar din umbră.
BCE avertizează că băncile din zona euro vor resimți impactul dificultăților din sectorul imobiliar comercial. Avertismentul BCE
„Deşi mărimea relativ limitată a portofoliilor imobiliare ale băncilor comerciale implică faptul că este puţin probabilă declanşarea unei crize sistemice, aceste evoluţii ar putea juca un rol de amplificare semnificativ în eventualitatea unor presiuni mai ample pe piaţă”, se arată în raportul BCE de evaluare a stabilităţii financiare.
Creanţele ipotecare rezidenţiale reprezintă aproximativ 30% din portofoliile de împrumuturi ale băncilor, în timp ce împrumuturile imobiliare comerciale reprezintă aproape 10%.
„O evoluţie negativă a acestor împrumuturi va duce la pierderi majore în alte părţi ale sistemului financiar, de exemplu la fondurile de investiţii şi companiile de asigurări”, avertizează BCE.
Pe fondul dobânzilor scăzute şi al injecţiilor masive de lichidităţi de către BCE, în ultimul deceniu miliarde de euro au fost investite în sectorul imobiliar, în special în statele europene bogate, cum ar fi Germania, Franţa şi Ţările de Jos.
Creşterea rapidă a inflaţiei în ultimii doi ani a forţat BCE să majoreze dobânzile, ceea ce a stopat creşterea preţurilor în sectorul imobiliar, mulţi dezvoltatori intrând în insolvenţă.
Băncile din zona euro au redus accesul la credite, în special la cele ipotecare, iar cererea din partea gospodăriilor şi companiilor este în scădere, arată datele BCE.
BCE avertizează că băncile din zona euro vor resimți impactul dificultăților din sectorul imobiliar comercial. Unele bănci s-au îndreptat spre acordarea de împrumuturi
Luna trecută, Banca Centrală Europeană a cerut evaluatorilor imobiliari să explice metodologiile pe care le utilizează, în condiţiile în care se înmulţesc îngrijorările că băncile din regiune au fost mult prea lente în a deprecia valoarea creditelor imobiliare comerciale din bilanţurile lor.
Potrivit unor surse care au dorit să îşi păstreze anonimatul, schimburile de informaţii din ultimele luni fac parte dintr-un efort mai amplu al BCE de a identifica potenţialele lovituri la adresa băncilor.
Chiar dacă băncile şi-au constituit provizioane pentru posibilele pierderi suferite de pe urma portofoliilor de credite imobiliare comerciale, este posibil ca băncile să sufere noi pierderi dacă se va dovedi că evaluările atribuite acestor portofolii sunt învechite, susţin sursele.
Unele bănci s-au îndreptat spre acordarea de împrumuturi pentru active imobiliare comerciale în ultimul deceniu pentru a-şi creşte veniturile, în condiţiile în care dobânzile negative le-au erodat profitabilitatea.
Însă, această clasă de active a fost afectată de extinderea muncii de acasă şi cumpărăturile online în timpul pandemiei, iar majorările rapide ale dobânzilor în ultimul an au diminuat şi mai mult cererea pentru activele imobiliare comerciale. Agerpres
ACTUALITATE
Estimări pentru finalul anului 2024: Creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul
Managerii din România prevăd o creștere a prețurilor în construcții și comerțul cu amănuntul pentru perioada octombrie – decembrie 2024. De asemenea, estimările acestora relevă că numărul angajaților în sectorul construcțiilor și al serviciilor va rămâne stabil.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) din ancheta de conjunctură din octombrie indică o creștere moderată a volumului producției industriale și o ușoară scădere a numărului de salariați în industrie. În construcții, se anticipează o scădere a volumului producției, dar o stabilitate relativă a forței de muncă, alături de creșterea prețurilor lucrărilor.
Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), în cadrul anchetei de conjunctură din luna octombrie 2024, managerii din industria prelucrătoare previzionează, pentru următoarele trei luni, creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +7%).
Referitor la numărul de salariaţi se estimează scădere moderată, soldul conjunctural fiind de -6%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +15%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -11%).
Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural -5%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).
În sectorul comerţ cu amănuntul, managerii au estimat, pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere a activităţii economice (sold conjunctural +20%).
Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +16%). Angajatorii prognozează, totodată, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +30%).
Potrivit estimărilor din luna octombrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +5%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural 0%) iar pentru preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor aceştia estimează o tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).
În comunicat se menţionează că soldul conjunctural indică percepţia managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care nu trebuie confundată cu ritmul creşterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.
sursa: Agerpres
Gramul de aur a atins joi, 17 oxctombrie, un nou maxim istoric. Pe de altă parte, leul s-a apreciat faţă de euro și s-a depreciat față de dolarul american.
Astfel, gramul de aur s-a scumpit joi, 17 octombrie 2024, cu 50,16 bani (0,13%), ajungând la o cotaţie de 394,4609 lei, de la 393,9593 lei, cât anunţase miercuri Banca Naţională a României (BNR). Astfel, gramul de aur a înregistrat din nou o valoare record.
Moneda naţională s-a apreciat, joi, în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Naţională a României (BNR) la 4,9720 lei, în scădere cu 0,38 bani (-0,08%) faţă de cotaţia precedentă, de 4,9758 lei.
În schimb, leul a pierdut teren în faţa dolarului american, care a fost cotat la 4,5778 lei, în creştere cu 1,03 bani (0,23%), comparativ cu miercuri, când s-a situat la 4,5675 lei.
Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat în raport cu francul elveţian, calculat de BNR la 5,2956 lei, în scădere cu 0,46 bani (-0,09%), faţă de 5,3002 lei, cotaţia anterioară.
sursa: Agerpres
ECONOMIE
FOTO: Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lotul 1 al Autostrăzii Moldovei A7
Autostrada Moldovei A7. Structură metalică finalizată la cel mai dificil pod de pe lot 1, peste autostrada A3.
Lucrările avansează în ritm alert pe lotul 1 al autostrăzii A7. Constructorii anunță că a fost finalizată structura metalică la podul peste Autostrada A3, pe lotul 1.
De asemenea, se finalizează montajul ultimelor două grinzi, din cele 12 de la structura 1, cea peste autostrada A3. Este cea mai complexă structură din cele 15 de pe lotul 1.
A fost finalizată montarea tablierului metalic pe cea mai complexă structură a lotului 1 din autostrada A7. Este vorba despre podul de la km 1+157, peste autostrada A3, pe breteaua A la nodul A3.
Grinzile metalice au fost produse într-un timp record de Energo Brașov.
Grupul Retter, unul dintre liderii în domeniul construcțiilor de autostrăzi din România, continuă să facă progrese remarcabile pe șantierul Autostrăzii A7 Ploiești – Buzău, un proiect de infrastructură esențial pentru dezvoltarea rețelei rutiere din România.
Autostrada „Moldovei” A7 are aproape 450 km de la Ploiești (Dumbrava/A3) și până la Siret, la granița cu Ucraina.
Pe lotul 1 Dumbrava – Mizil, stadiul lucrărilor era, la începutul lunii august, de 80%.
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, anunța că șase loturi vor fi date în circulație în mod sigur anul acesta, cele două de la Ploiești la Buzău, cele patru Buzău – Focșani.
A7 Ploiești – Buzău, Lot 1: Dumbrava (A3) – Mizil
- Lungime: 21 km
- Constructor: Impresa Pizzarotti – Retter
- Valoare: 1,47 mld lei
- Început: August 2022
- Termen: 20 luni – Q4 2024
România are înmagazinate 2,878 miliarde metri cubi (mc) de gaze naturale, pentru un grad de umplere de 90,79%, ceea ce înseamnă că şi-a îndeplinit obiectivul de stocare a gazelor naturale pentru iarna viitoare cu mai mult de 70 de zile înainte de termen, a anunţat, joi, Ministerul Energiei.
Potrivit legislaţiei europene şi angajamentelor asumate la nivel de ţară, obiectivul de constituire de stocuri de gaze naturale de 90% din capacitatea de înmagazinare, pentru iarna 2024 – 2025, are termen limită data de 1 noiembrie 2024.
”Dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa gaze naturale sau GNL”
„Ne menţinem angajamentul din iarna trecută şi pentru iarna ce urmează: românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor. România este, ca de fiecare dată, un partener solid pentru Uniunea Europeană.
Prin respectarea acestor ţinte asumate, ţara noastră va juca în continuare rolul de pilon de stabilitate pentru întreg sectorul regional. Suntem pregătiţi de iarnă în ceea ce priveşte gazele naturale: putem produce aproximativ 25 milioane mc de gaze şi scoate din depozite alte circa 28 milioane mc de gaze în fiecare zi.
Datorită investiţiilor Transgaz, dacă va fi o iarnă grea, există şi posibilitatea de a importa dinspre sudul României, din Turcia sau Grecia, gaze naturale sau GNL”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta a precizat că de la 1 octombrie va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis, prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
”Dacă va fi nevoie, o să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut”
„O altă veste bună este şi că, de la 1 octombrie, va începe activitatea şi la terminalul GNL de la Alexandroupolis. Această unitate plutitoare de stocare şi regazificare este esenţială pentru Coridorului Vertical – o iniţiativă românească – prin care se vor putea livra gaze din afara Federaţiei Ruse pentru restul Europei.
Astfel, reuşim să ne asigurăm securitatea energetică – cel puţin în ceea ce priveşte gazele naturale – prin diversificarea atât a surselor, cât şi a rutelor de aprovizionare cu gaze din import, la nevoie. Şi, la fel de important: sunt gata, dacă va fi nevoie, să-i ajutăm şi pe fraţii noştri de peste Prut.
Mulţumesc tuturor celor care au contribuit la atingerea obiectivelor noastre, de la producătorii de gaz românesc la Romgaz şi Engie, care asigură capacitatea de înmagazinare de gaze a României, la utilizatorii de capacitate,” a adăugat Burduja.
Depogaz, companie deţinută 100% de către Romgaz, operează 5 depozite de înmagazinare, cu o capacitate activă totală de circa 2,87 miliarde mc/ciclu.
Potrivit sursei citate, situaţia actuală a capacităţilor operate de Depogaz se prezintă astfel: Bilciureşti – capacitate activă: 1,310 miliarde mc/ciclu; Urziceni – capacitate activă: 360 milioane mc/ciclu; Bălăceanca – capacitate activă: 50 milioane mc/ciclu; Sărmăşel – capacitate activă: 900 milioane mc/ciclu; Gherceşti – capacitate activă: 250 milioane mc/ciclu.
De asemenea, Depomureş, controlat de Engie, deţine un singur depozit, cu capacitate de 300 milioane mc/ciclu.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat miercuri că Uniunea Europeană are depozitele de gaze pline în proporţie de 90%, atingând acest nivel cu două luni înainte de data stabilită, ceea ce garantează alimentarea cu energie a blocului comunitar şi stabilitatea pieţelor energetice.
Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%
„Depozitele de gaze ale UE sunt acum pline în proporţie de 90%, atingând obiectivul nostru înainte de data limită, de 1 noiembrie”, a anunţat Von der Leyen, pe contul oficial de X.
Aceasta a subliniat că „impulsionând energiile regenerabile, economisind energia şi găsind noi furnizori, putem să înmagazinăm gaze pentru iarnă. Asta garantează alimentarea noastră cu energie şi menţine stabile pieţele energetice”.
De la invazia rusă în Ucraina, în februarie 2022, Europa a încercat să se rupă de dependenţa de gazul rusesc şi s-a angajat ferm în aprovizionarea cu gaze naturale lichefiate, mai scrie EFE.
De atunci, piaţa a fost foarte sensibilă la fluctuaţiile bruşte în ceea ce priveşte oferta privind această sursă de energie.
sursa: Agerpres
Modificări în programul de duminică al Festivalului de Teatru ”Povești” de la Alba Iulia, din cauza vremii
OPINIE. Dragoș Damian (CEO Terapia): Explozie a vânzărilor de medicamente înainte, în timpul și după alegerile din 18 mai
Sistemul e-SIGUR, folosit sâmbătă pe drumurile din Alba. Radarele pe trepied detectează automat șoferii care depășesc viteza
VIDEO FOTO. Noul pian Bösendorfer al Filarmonicii Cluj-Napoca, inaugurat într-un concert. A costat aproape 750.000 de lei
Trei cutremure în România, în doar câteva ore. Cel mai mare a avut 4,2 grade pe Scara Richter
Armonii de lumină și rugăciune la Botoșani: Mitropolitul Teofan va fi alături de credincioși la concertul „Koinonia”
De ce este așa frig? Explicații pentru răcirea neobișnuită a vremii. Meteorologii au emis o informare de ploi, lapoviță și vânt
