Connect with us

EVENIMENT

Bilanț coronavirus: Sub 10.000 de cazuri noi și 301 decese

Publicat

România înregistrează în ultimele 24 de ore 9.187 cazuri noi de COVID și 301 decese.

Conform datelor existente la nivelul CNCCI luni la ora 10.00, în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 9.187 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

De asemenea, au fost raportate 301 decese dintre care 2 anterioare.

Datele urmwază să fie detaliate în buletinul informativ de la ora 13.00.

(sursa: Mediafax)


Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


EVENIMENT

Un afgan, acuzat de crimă, căutat de Poliția Română în cadrul unei campanii europene

Publicat

Arhivă foto

Un cetățean afgan de 26 de ani, acuzat de omor, este dat în umărire de Poliția Română în cadrul campaniei EU Most Wanted 2021, lansată la nivel european.

Potrivit IGPR, aproape toate statele membre participă, în acest an, la campania EU Most Wanted și există, în prezent, 62 de persoane urmărite, publicate pe site.

Persoana urmărită de Poliția Română, în această campanie, este Rizaiy Kamal, alias Rizai Gardiz, cetățean afgan, de 26 de ani. Acesta are 1,63 metri înălțime și ochi verzi.

Conform IGPR, în 9 decembrie 2020, în jurul orei 5.00, pe autostrada A1, tronsonul Arad – Timişoara, în incinta unei benzinării, a fost găsită o persoană, de naţionalitate afgană, care a suferit înjunghieri în zona abdominală, fiind victima unei agresiuni.

„Leziunile suferite au pus în pericol viața victimei, acestea fiind cauzate de activitatea violentă a celui în cauză, care, în același timp, ar fi aplicat lovituri cu cuțitul, în zona abdominală, unei alte persoane, provocându-i moartea. Pe numele bărbatului, Tribunalul Arad a emis un mandat de arestare preventivă, pentru 30 de zile, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trecere ilegală a frontierei de stat, trafic de migranți, tentativă de omor și omor”, a transmis IGPR.

Europe’s Most Wanted a fost inițiat de comunitatea ENFAST

Europe’s Most Wanted a fost inițiat de comunitatea ENFAST, în ianuarie 2016, cu sprijinul Europol. Membrii ENFAST sunt specializați în localizarea infractorilor fugari, care sunt bănuiți sau au fost condamnați pentru infracțiuni grave și fac obiectul mandatelor europene de arestare. Colaborarea între statele membre este importantă, atunci când este vorba de infracțiuni transfrontaliere și de persoane care fug dintr-o țară în alta și se sustrag, în mod repetat, de la aplicarea legii.

De la lansarea campaniei, în anul 2016, 110 persoane urmărite au fost arestate, 41 dintre aceste arestări fiind direct legate de informații primite de pe site-ul campaniei, www.eumostwanted.eu.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

EVENIMENT

Bugetarii vor primi vouchere de vacanţă încă patru ani. Legea a intrat în dezbatere publică

Publicat

zile libere relaxare vacanta 590x354

Angajaţii instituţiilor publice vor primi, în perioada 2022 – 2026, vouchere de vacanţă în valoare de 1.450 de lei fiecare, iar impactul bugetar va fi de 8,65 miliarde de lei în total, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă iniţiat de Ministerul Antreprenoriatului şi Turismului.

„Instituţiile publice (…), indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, inclusiv activităţile finanţate integral din venituri proprii, înfiinţate pe lângă instituţiile publice, acordă, anual, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2026, vouchere de vacanţă în cuantum de 1.450 lei pentru un salariat”, se arată în textul propunerii de act normativ, care modifică o ordonanţă mai veche privind acordarea tichetelor.

Voucherele de vacanţă aferente anilor 2022 – 2026 se emit doar pe suport electronic.

„Impactul asupra cheltuielilor bugetare determinat de acordarea voucherelor de vacanţă în perioada 1 ianuarie 2022 – 31 decembrie 2026 este de circa 8,65 miliarde lei. Voucherele se vor acorda cu încadrare în sumele prevăzute cu această destinaţie în bugetul aprobat pe fiecare an în parte”, se arată în nota de fundamentare.

Totodată, perioada de valabilitate a voucherelor de vacanţă emise între ianuarie 2020 şi decembrie 2020, indiferent de suport, se prelungeşte până la data de 31 decembrie 2022.

„Acordarea în perioada 1 iulie 2017 – 31 decembrie 2020 a indemnizaţiilor de vacanţă sau a primelor de vacanţă, după caz, sub forma voucherelor de vacanţă, în valoare de 1.450 lei s-a dovedit a fi o măsură cu efecte benefice asupra industriei turismului din România încurajând un număr de circa un milion de salariaţi români din cadrul instituţiilor de stat sau al societăţilor în care statul este acţionar unic sau majoritar să-şi petreacă concediile în ţară.

Avantaj pentru sectorul turistic

Această măsură a atenuat o mare parte din efectele negative ale pandemiei COVID 19 asupra sectorului turistic, cetăţenii români posesori de vouchere de vacanţă achiziţionând pachete turistice în ţară în perioadele în care structurile de primire turistice nu au avut activitatea suspendată”, se precizează în nota de fundamentare.

De altfel, un efect complementar al acestei măsuri a fost creşterea numărului de solicitări de autorizare a unităţilor de cazare. La nivel naţional, creşterea a fost de 10% comparativ cu anii precedenţi.

Pentru că este o măsură care şi-a dovedit eficacitatea, Guvernul a luat decizia ca aceasta să fie prelungită şi pentru perioada 1 ianuarie 2021 – 31 decembrie 2021, iar perioada de valabilitate a voucherelor de vacanţă emise în perioada martie – decembrie 2019 a fost prelungită până la 31 mai 2021, în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea COVID-19.

Din cauza pandemiei, valabilitatea voucherelor a fost prelungiită

Având în vedere menţinerea efectelor negative ale pandemiei precum şi faptul că numărul cazurilor de infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 este foarte crescut în continuare, este necesară prelungirea valabilităţii voucherelor emise în perioada ianuarie – decembrie 2020 până la data de 31 decembrie 2022, spun iniţiatorii.

„Măsura menţinerii acordării voucherelor de vacanţă, în cuantum de 1450 lei, până la data de 31 decembrie 2026, prin aplicarea în continuare a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea voucherelor de vacanţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 94/2014, cu modificările şi completările ulterioare, cu privire la acordarea voucherelor personalului plătit din fonduri publice, va sprijini industria ospitalităţii, puternic afectată de efectele pandemiei COVID 19, în sensul recuperării pierderilor suferite ca urmare a suspendării activităţii structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi/sau alimentaţie publică sau a restrângerii circulaţiei persoanelor în anumite zone cu grad de infectare ridicat”, arată nota explicativă.

În contextul pandemiei şi al restricţiilor impuse, o parte dintre serviciile/pachetele de servicii turistice achiziţionate de către turişti prin vouchere de vacanţă nu au putut fi derulate corespunzător de către agenţiile de turism, conform clauzelor contractuale şi, de asemenea, nu au putut fi prestate de către furnizorii de servicii, impunându-se despăgubirea turiştilor şi implicit restituirea sumelor achitate de către aceştia.

De asemenea, documentul citat menţionează că este necesar a se reglementa modalitatea de decontare, în anii 2022-2026, pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare şi personalul civil din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională, a serviciilor turistice.

Reprezentanţii ministerului menţionează că a avut loc consultarea asupra prezentei ordonanţe de urgenţă cu partenerii de dialog social în cadrul şedinţei comisiei de dialog social, organizată la sediul Ministerului Antreprenoriatului şi Turismului.

Totodată, au fost consultate autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative, cu modificările şi completările ulterioare. AGERPRES

Citește Romania24.ro pe Google News

Citește mai departe

EVENIMENT

FOTO: Un autoturism scăpat de sub control a intrat într-un cap de pod, într-o localitate din Botoșani

Publicat

accident 3

Două persoane au scăpat ca prin minune după ce mașina ăn care se aflau a intrat violent într-un cap de pod. Accidentul s-a produs la intrarea în municipiul Dorohoi, județul Botoșani.

Din primele informații, șoferul unui autoturism a pierdut controlul asupra direcției de deplasare iar mașina a ieșit de pe șosea și a intrat într-un cap de pod.

accident 1

Potrivit ISU Botoșani, accidentul a avut loc vineri după-amiază, în localitatea Dealu Mare, la intrarea în municipiul Dorohoi.

accident 2

În autoturism se aflau două persoane, acestea neavând nevoie de transportul la spital.

accident 4

La fața locului s-au deplasat pompierii din cadrul Detașamentului Dorohoi, cu o autospecială de stingere.

Aceștia au acționat pentru înlăturarea pericolului de incendiu prin deconectarea bornelor de la autoturism.

Citește mai departe

EVENIMENT

Dosarul morților suspecte din ATI Sibiu: 13 dosare noi disjunse, câte unul pentru fiecare pacient

Publicat

Procurorii nu au exclus posibilitatea ca decesele din ATI Sibiu să fi survenit ca urmare a unor neglijenţe medicale, astfel că s-a decis disjungerea a 13 dosare noi, pentru fiecare pacient decedat și continuarea cercetărilor pentru ucidere din culpă, după ce un cadru medical a spus: „Și eu am ucis”.

Procurorii sibieni s-au autosesizat în 8 martie, după ce apariția unui articol în publicația locală „Turnul Sfatului”, în care un fost angajat al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu, din secţia de Terapie Intensivă, a povestit, sub protecţia anonimatului, că în ATI au fost omorâţi oameni în stare gravă, cu COVID-19, şi că el însuşi a ucis.

Procurorii au reținut faptul că personalul medical din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Sibiu – secţia ATI dedicată bolnavilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, „cu intenţie nu administrează tratamentele corespunzătoare afecţiunilor pe care persoanele internate pe secţia respectivă le au, ci le administrează doar anestezice şi sedative, aspect care duce la moartea marii majorităţi a pacienţilor astfel trataţi”.

Ca urmare a autosesizării, s-a început urmărirea penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de omor calificat.

Ce a rezultat din materialul probator

„Din materialul probator administrat în cauză nu a rezultat că pacienţii internaţi pe secţia ATI Covid a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu au decedat ca urmare a unor acţiuni săvârşite cu intenţie directă sau indirectă de personalul medical al acestei instituţii. Întrucât, din materialul probator administrat până în prezent, nu a fost exclusă posibilitatea ca aceste decese să fi survenit ca urmare a unor neglijenţe medicale, prin ordonanţa din data de 2 decembrie 2021 procurorul de caz din cadrul Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei sesizate din infracţiunea de omor calificat în infracţiunile de ucidere din culpă”, au transmis procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu.

Prin aceeaşi ordonanţă, s-a dispus disjungerea şi formarea unui număr de 13 dosare, câte unul pentru fiecare pacient decedat pentru care în cauză s-a formulat plângere penală.

Procurorii mai spun că în dosarele noi formate se vor efectua cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ucidere din culpă, conform competenţei.

Fost angajat de la Terapie Intensivă COVID, din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu a povestit că pacienţi în stare gravă cu COVID-19 au fost legaţi de mâini şi de picioare, ignoraţi de cadrele medicale, sedaţi, astfel că au murit sufocaţi.

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe