Connect with us

EVENIMENT

Bilanț pe CINCI ANI de la DIICOT: Peste 2.600 de inculpaţi trimişi în judecată pentru trafic de persoane şi pornografie infantilă, cu 3.000 victime

Publicat



diicot

DIICOT susţine că a trimis în judecată, în ultimii şase ani, peste 2.600 de persoane în dosare de trafic de persoane, trafic de minori şi pornografie infantilă, în care au fost înregistrate aproape 3.000 de victime.

DIICOT transmite că, în prezent, are în lucru 964 dosare având ca obiect infracţiunile de trafic de persoane şi trafic de minori şi 667 dosare având ca obiect infracţiunea de pornografie infantilă.

DIICOT a dat publicităţii luni un comunicat de presă în care face precizări privind cadrul normativ şi cazuistica Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism în materia infracţiunilor de trafic de persoane, trafic de minori, pornografie infantilă, “având în vedere informaţiile apărute în spaţiul public în ultima perioadă”.

Astfel, DIICOT prezintă o statistică cu dinamica fenomenului infracţional de trafic de persoane, trafic de minori şi pornografie infantilă, în intervalul 2014 – 2019.

* 2014

a) Trafic de persoane – 65 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 183 inculpaţi, dintre care 80 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 421 victime.

b) Trafic de minori – 122 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 350 inculpaţi, dintre care 199 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 410 victime.

c) Pornografie infantilă – 71 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 84 inculpaţi, dintre care 32 în stare de arest preventiv.

* 2015

a) Trafic de persoane – 45 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 107 inculpaţi, dintre care 42 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 297 victime.

b) Trafic de minori – 98 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 292 inculpaţi, dintre care 190 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 352 victime.

c) Pornografie infantilă – 57 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 65 inculpaţi, dintre care 23 în stare de arest preventiv.

* 2016

a) Trafic de persoane – 38 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 119 inculpaţi, dintre care 61 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 216 victime.

b) Trafic de minori – 92 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 195 inculpaţi, dintre care 125 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 258 victime.

c) Pornografie infantilă – 79 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 96 inculpaţi, dintre care 37 în stare de arest preventiv.

* 2017

a) Trafic de persoane – 39 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 151 inculpaţi, dintre care 88 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 304 victime.

b) Trafic de minori – 76 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 211 inculpaţi, dintre care 121 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 272 victime.

c) Pornografie infantilă – 120 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 163 inculpaţi, dintre care 46 în stare de arest preventiv.

* 2018

a) Trafic de persoane – 40 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 120 inculpaţi, dintre care 71 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 143 victime.

b) Trafic de minori – 60 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 169 inculpaţi, dintre care 98 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 159 victime.

c) Pornografie infantilă – 129 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată 156 inculpaţi, dintre care 36 în stare de arest preventiv.

* 2019 – Semestrul I

a) Trafic de persoane – 18 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată un număr de 38 inculpaţi, dintre care 13 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 73 victime.

b) Trafic de minori – 34 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată un număr de 67 inculpaţi, dintre care 23 în stare de arest preventiv. În aceste cauze au existat 65 victime.

c) Pornografie infantilă – 64 de rechizitorii şi acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, prin care au fost trimişi în judecată un număr de 96 inculpaţi, dintre care 13 în stare de arest preventiv.

DIICOT mai spune că, în prezent, există la nivel naţional în lucru un număr de 964 dosare având ca obiect infracţiunile de trafic de persoane şi trafic de minori, respectiv un număr de 667 dosare având ca obiect infracţiunea de pornografie infantilă.

Referitor la cadrul normativ în vigoare, DIICOT precizează că, în cadrul Grupului de lucru constituit din iniţiativa ministrului Justiţiei pentru analiza legislaţiei penale şi procesual penale în cazul infracţiunilor grave şi foarte grave contra persoanei, în special în situaţiile în care este afectată valoarea socială supremă apărată de legea penală, respectiv, viaţa, integritatea corporală sau libertatea, Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a formulat mai multe propuneri de modificare a legislaţiei, dintre care menţionează pe cele în materia infracţiunilor flagrante şi a derogărilor ce ar trebui prevăzute de lege, astfel precum statuează norma de trimitere prevăzută de art. 27 alin. 2 prin Constituţia României.

DICOT mai arată că regulile de comunicare publică aplicabile Parchetelor sunt cele conţinute în Ghidul privind relaţia dintre sistemul judiciar din România şi mass-media şi Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi, ca atare, limitele comunicării sunt cele permise de actele normative menţionate, precum şi de dispoziţiile art. 6 din CEDO privind garantarea dreptului la un proces echitabil, respectiv de dispoziţiile art. 8, 10 Cod de procedură penală privind caracterul echitabil şi termenul rezonabil al procesului penal, precum şi dreptul la apărare.

“Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism invită formatorii de opinie, precum şi persoanele implicate în procedurile aflate în derulare în cauza penală cunoscută în spaţiul public sub denumirea de dosarul ‘Caracal’, la o comunicare publică echilibrată, conformă adevărului şi desfăşurată într-o manieră care să nu pericliteze bunul mers al anchetei penale şi care să nu aducă atingere independenţei şi reputaţiei magistraţilor procurori”, mai spune DIICOT. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

EVENIMENT

Prezența la urne la alegerile locale: Până la ora 21:00 au votat 46,02% dintre alegători

Publicat

vot

Prezenţa la vot pe ţară la alegerile locale a fost, duminică, până la ora 21,00, de 46,02% – 8.420.737 de alegători prezentându-se la urne, potrivit datelor anunţate de Biroul Electoral Central (BEC).

În mediul urban, şi-au exercitat dreptul de a alege 3.912.345 de cetăţeni şi în rural 4.508.388.

Potrivit BEC, în Bucureşti au votat 36,93%, adică 671.741 alegători.

În Sectorul 1 au votat 42,85% din totalul alegătorilor înscrişi în liste, în Sectorul 2 – 37,95%, în Sectorul 3 – 30,78%, în Sectorul 4 – 37,92%, în Sectorul 5 – 38,35% şi în Sectorul 6 – 38,54%.

Cea mai mare prezenţă la vot se înregistrează în judeţele Giurgiu – 59,43%, Olt – 58,48% şi Teleorman – 58,12%, iar cea mai redusă în Bucureşti – 36,93%, Iaşi – 37,28%, Vaslui – 37,40%.

Prezenţa la urne la nivelul judeţelor ţării a fost:

* Alba – 50,12%

* Arad – 45,08%

* Argeş – 49,84%

* Bacău – 41,56%

* Bihor – 52,23%

* Bistriţa-Năsăud – 51,80%

* Botoşani – 44,65%

* Braşov – 42%

* Brăila – 41,50%

* Buzău – 52,78%

* Caraş-Severin – 48,57%

* Călăraşi – 55,05%

* Cluj – 42,90%

* Constanţa – 46,28%

* Covasna – 40,66%

* Dâmboviţa – 53,34%

* Dolj – 50,25%

* Galaţi – 40,22%

* Giurgiu – 59,43%

* Gorj – 54%

* Harghita – 42,29%

* Hunedoara – 45,80%

* Ialomiţa – 50,44%

* Iaşi – 37,28%

* Ilfov – 52,54%

* Maramureş – 46,13%

* Mehedinţi – 55,40%

* Mureş – 49,39%

* Neamţ – 43,21%

* Olt – 58,48%

* Prahova – 48,04%

* Satu Mare – 45,02%

* Sălaj – 52,67%

* Sibiu – 42,57%

* Suceava – 45,08%

* Teleorman – 58,12%

* Timiş – 43,20%

* Tulcea – 48,12%

* Vaslui – 37,40%

* Vâlcea – 52,61%

* Vrancea – 50,13%.

În 2016, prezenţa la urne până la ora 21,00 a fost de 48,4%. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Patru din cele șase primării din București, câștigate de candidații susținuți de PNL și Alianţa USR PLUS. Exit-poll CURS-Avangarde

Publicat

urna

Patru din cele şase primării din Bucureşti au fost câştigate, duminică, de candidaţii susţinuţi de PNL şi Alianţa USR PLUS, respectiv sectoarele 1, 2, 5 şi 6, iar la celelalte două sectoare – 3 şi 4 – şi-au păstrat mandatele primarii în funcţie, potrivit rezultatelor exit-poll-ului realizat de CURS – Avangarde.

În Sectorul 5, doi candidaţi au obţinut acelaşi scor.

La Sectorul 1, Clotilde Armand, candidatul PNL – USR PLUS a obţinut 47% din opţiunile bucureştenilor, în timp ce Daniel Tudorache, candidatul PSD, a luat 37,7%, urmat de Ioana Constantin (PMP) cu 7,5%, Adina Magdalena Alberts (Alianţa Pro Bucureşti 2020) – 1,8% şi Amalia Nenovici (ALDE) şi Daniel Bucura (independent) cu câte 1,5%.

La Sectorul 2, Radu Mihaiu, candidatul PNL – USR PLUS, a obţinut 42% din opţiunile bucureştenilor, în timp ce Dan Cristian Popescu, candidatul PSD, a obţinut 31%, urmat de Neculai Onţanu (Alianţa ADER PPU-SL) cu 12,9%.

La Sectorul 3, Robert Negoiţă (Alianţa Pro Bucureşti 2020) a obţinut 39% din preferinţele bucureştenilor, urmat de Adrian Moraru (candidatul PNL – USR PLUS) cu 34%, Aurelian Bădulescu (PSD) cu 14,1% şi Mihail Neamţu (PMP) cu 8,1%.

La Sectorul 4, Daniel Băluţă, candidatul PSD, a obţinut 55% din opţiunile bucureştenilor, în timp ce Simona Elena Spătaru, candidatul susţinut de PNL şi USR PLUS a avut 37%.

La Sectorul 5, Cristian Băcanu, candidatul PNL – USR PLUS, a obţinut 27,3% din preferinţele electoratului, la egalitate cu Cristian Popescu Piedone (Partidul Puterii Umaniste), în timp ce Daniel Florea, candidatul PSD, a avut 24,3%, iar Marian Vanghelie (Partidul Democrat Social Independent) – 14,2%, Cătălin Iliescu (PMP) – 4%, Ion Voicu (ALDE) – 1,3%.

La Sectorul 6, Ciprian Ciucu, candidatul susţinut de PNL – USR PLUS, a fost votat de 48,2% dintre alegători, în timp ce Gabriel Mutu, candidatul PSD, a obţinut 35,2%, urmat de Ştefan Florescu (PMP) cu 7,4%. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Doi bărbaţi dintr-o localitate din Alba, reţinuţi după ce au ameninţat cu moartea un primar

Publicat

politie

Doi bărbaţi din Roşia Montană au fost reţinuţi de poliţişti după ce primarul comunei a reclamat faptul că a fost ameninţat cu moartea de aceştia prin intermediul unui videoclip postat pe o reţea de socializare, în care au folosit şi un pistol.

Poliţiştii din Abrud au fost sesizaţi, prin plângere, de către un primar din zonă cu privire la faptul că a fost ameninţat cu moartea de doi cetăţeni, prin intermediul unui videoclip postat pe o reţea de socializare, în care aceştia au folosit şi un pistol.

S-a înregistrat dosar penal, pentru comiterea faptei de ameninţare, iar in urma activităţilor desfăşurate au fost identificaţi cei doi autori, precum şi pistolul air soft folosit în filmarea postată pe reţeaua de socializare, au transmis, duminică seara, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba.

Cei doi bărbaţi, de 40, respectiv 22 de ani, au fost reţinuţi pentru 24 de ore, urmând ca luni să fie prezentaţi Parchetului cu propuneri legale. AGERPRES

Citește mai departe

EVENIMENT

Germania a înregistrat 1.411 cazuri noi de COVID-19 în 24 de ore, cu aproape 1.000 mai puține decât cu o zi înainte

Publicat

Germania a înregistrat în ultimele 24 de ore 1.411 noi contagieri cu coronavirus – departe de cele 2.507 de cazuri contabilizate sâmbătă – atribuite, în parte, faptului că nu toate statele federale comunică datele la sfârşit de săptămână, relatează duminică AFP.

Potrivit cifrelor Institutului Robert Koch (RKI) actualizate sâmbătă la miezul nopţii, numărul total al contagierilor declarate de la sfârşitul lunii ianuarie a ajuns la 284.140 de cazuri şi la 9.457 de decese, dintre care cinci survenite în ultimele 24 de ore.

Aproximativ 250.800 de persoane au fost declarate vindecate.

Vârful contagierilor s-a înregistrat între sfârşitul lunii martie şi începutul lui aprilie, cu peste 6.000 de noi infecţii raportate zilnic.

Cifrele au continuat apoi să scadă, iar de la sfârşitul lunii iulie au început din nou să crească, astfel că în luna august au depăşit pentru prima dată 2.000 noi contagieri zilnice.

Sâmbătă s-a înregistrat un nou record, care nu a mai avusese loc din aprilie, cu 2.507 noi contagieri în 24 de ore.

Săptămâna trecută, ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, s-a arătat îngrijorat de creşterea numărului de cazuri la nivel naţional, dar şi de situaţia din ţările vecine, subliniind că în Spania situaţia “nu se află sub control”.

El a precizat că majoritatea contagierilor sunt acum locale – faţă de procentul semnificativ al cazurilor importate în perioada de vacanţă – şi a avertizat că, deşi majoritatea celor afectaţi sunt tineri care prezintă puţine simptome, în scurt timp boala ar putea trece la persoanele în vârstă şi la alte grupuri de risc. Agerpres

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate