Persoanele nevaccinate în Austria sunt ameninţate cu un potenţial lockdown dacă situaţia în unităţile de terapie intensivă ale ţării se agravează, conform noilor planuri guvernamentale, relatează sâmbătă DPA.

„Suntem pe cale să ne împiedicăm de o pandemie a celor neprotejaţi”, a declarat cancelarul Alexander Schallenberg vineri noapte după o reuniune de criză.

Schallenberg a exclus un lockdown pentru cei care au fost vaccinaţi sau recuperaţii după COVID-19. El şi-a exprimat speranţa că planurile vor trimite un semnal.

Sunt încă prea mulţi „cei care ezită şi procrastinează”, a notat el, referindu-se la persoanele care nu şi-au făcut planuri de vaccinare.

Situaţia în secţiile de terapie intensivă este în mare parte stabilă, în ciuda creşterii recente a numărului de noi infecţii.

Aproximativ 220 de paturi la terapie intensivă sunt ocupate în prezent de pacienţi cu COVID-19. Dacă acest număr va urca la 600, Austria va ajunge în faza cinci a planului său, care necesită restricţii masive de circulaţie pentru cei nevaccinaţi.

Ministrul sănătăţii Wolfgang Mueckstein a declarat că Austria se află în prezent în prima fază, deci „ne uităm foarte departe în viitor”.

Incidenţa pe şapte zile în ţară este de puţin sub 230 de noi infecţii la 100.000 de persoane.

Aproximativ 62% din populaţia eligibilă a Austriei a fost pe deplin vaccinată.

Campania de vaccinare a ţării a stagnat în ultimele săptămâni, cu doar câteva mii de doze administrate în unele zile.AGERPRES

Capacitatea de cazare turistică a crescut, la 31 iulie 2021 comparativ cu perioada similară din anul anterior, cu 1,8% la numărul locurilor de cazare şi cu 6,2% la total structuri de cazare turistică, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică.

Potrivit INS, cele mai multe hoteluri erau încadrate la categoria 3 stele (53,3% din total hoteluri), 4 stele (25%) şi 2 stele (17,3%). Hotelurile cu 5 stele au fost în număr de 36 (cu 2 mai multe decât la 31 iulie 2020).

Din numărul total de locuri în hoteluri, 44,3% au fost în hotelurile cu 3 stele, 31,5% au fost în hoteluri cu 4 stele, 18,9% în hotelurile cu 2 stele, 3,9% în hotelurile cu 5 stele, 1,3% în hotelurile cu o stea şi 0,1% în hotelurile neclasificate pe stele.

La data de 31 iulie 2021, erau neclasificate pe stele 89 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare (faţă de 104 la aceeaşi dată a anului trecut), cele mai multe fiind tabere de elevi şi preşcolari (55,1% din total în anul 2021), iar din cele 1.606 hoteluri în stare de funcţionare la 31 iulie 2021, un număr de 3 hoteluri (cu un total de 338 locuri) nu erau clasificate pe stele.

Din structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare, 27,2% au fost în „staţiunile din zona montană”, 16,9% în „Municipiul Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 8,4% în „staţiunile din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 6,9% în „staţiunile balneare”, 5,8% în „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”, iar 34,8% au fost în „alte localităţi şi trasee turistice”.

Primele şapte judeţe, ierarhizate după numărul total de structuri de primire turistică existente au fost: Braşov (901 structuri de cazare), Constanţa (853), Tulcea (587), Suceava (524), Harghita (401), Maramureş (392), Cluj (377), Mureş (350) şi Sibiu (342). Judeţul Constanţa a deţinut cea mai mare pondere (24,5%) în totalul camerelor existente în structurile de primire turistică (exclusiv camerele din căsuţe).

Din numărul total de locuri de cazare turistică existente, judeţul Constanţa a deţinut 24,4%, judeţul Braşov 7,9%, urmate de Municipiul Bucureşti cu 6,2%, judeţul Bihor cu 3,9%, judeţul Suceava cu 3,7%, judeţul Cluj cu 3,4%, judeţul Vâlcea cu 3,3% şi judeţele Prahova, Mureş şi Sibiu (fiecare cu câte 3,1%).

Din totalul de 166.400 camere existente în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare existente la 31 iulie 2021 (exclusiv camerele din căsuţe), 99.700 (59,9%) erau în hoteluri. În anul 2021 faţă de anul 2020, numărul de camere raportate a crescut cu 1.587 în pensiunile agroturistice, 1.296 în hoteluri, iar la vilele turistice şi pensiunile turistice (cu câte 88 fiecare).

Numărul locurilor de cazare turistică existente la 31 iulie 2021 a fost de 364.500. Cele mai multe locuri 200.300 erau în hoteluri, urmate de pensiunile agroturistice cu 55.800 locuri, pensiunile turistice cu 35.400 locuri, vilele turistice cu 17.300 locuri, hosteluri cu 14.200 locuri.

După modul de funcţionare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, 76,2% din total camere au fost în structuri de primire turistică permanente.

Camerele cu baie sau duş au reprezentat 96,8% din totalul camerelor (exclusiv camerele din căsuţe). În taberele de elevi şi preşcolari 52,8% din camere erau fără baie sau duş.

Pe zone turistice, din numărul total de locuri, 89.700 erau în „Bucureşti şi oraşele reşedinţă de judeţ (exclusiv oraşul Tulcea)”, 84.800 erau în „staţiuni din zona litorală (exclusiv oraşul Constanţa)”, 79.100 în „alte localităţi şi trasee turistice”, 66.400 în „staţiuni din zona montană”, 36.400 în „staţiuni balneare” şi 8.200 în zona „Delta Dunării (inclusiv oraşul Tulcea)”. AGERPRES

Canabisul poate fi cultivat la scară redusă şi pentru uz personal în Luxemburg ca urmare a unui pachet de măsuri adoptat de guvernul naţional în vederea combaterii criminalităţii asociate drogurilor, informează DPA vineri.

Conform pachetului prezentat vineri, până la patru plante de canabis vor fi permise acasă şi per gospodărie.

Cu toate acestea, atât deţinerea cât şi consumul de canabis în public rămân interzise.

Coaliţia de guvernare din Luxemburg urmăreşte de mai mult timp legalizarea cultivării, vânzării şi consumului de canabis.

Luxemburg va deveni un pionier în Europa

Conform Centrului European de Monitorizare a Drogurilor cu sediul în Lisabona, Luxemburg va deveni un pionier în Europa cu astfel de reglementări de anvergură.

Implementarea planurilor a fost amânată în Luxemburg, guvernul invocând pandemia de coronavirus drept unul dintre motive.

Potrivit guvernului, propunerile simplifică legea penală aplicabilă pentru deţinerea şi cumpărarea unei cantităţi de până la 3 grame de canabis.

Intervalul amenzilor va fi redus de la 251 la 2.500 de euro cât este în prezent la între 25 şi 500 de euro.

Printre măsurile avute în vedere se numără o prezenţă sporită a poliţiei, camere de luat vederi ataşate la uniforma agenţilor de poliţie şi un concept implementat în şcoli pentru prevenirea consumului de droguri. Agerpres

Un medic din Galați îi sfătuiește pe cei care nu cred în sfaturile specialiștilor și refuză să se vaccineze să facă un experiment: să numere mașinile negre, de la Pompe Funebre, care ies zilnic din cel mai mare spital din oraș.

Medicul chirurg Paul Ichim susține că imaginea coloanelor de mașini care pleacă de la morga Spitalului Județean din Galați i-ar putea convinge pe oameni să se vaccineze

„Pentru cei care au încă îndoieli cu vaccinarea, n-am să le aduc nu știu ce dovezi științifice, am să le propun o singură treaba, mai ales că în mod sigur nu cred ce spunem noi că-i prin containerele de la poartă. Le recomand să stea o dimineață la cealaltă poartă, pe unde ies ceva mașini negre și cu ceva cruce pe ele, ce au în spate colete lungi și să le numere. În mod sigur dacă făceau chestia asta astăzi, când numărul mașinilor sobre ce duceau la „plimbare” spre parcul rece s-a apropiat de 50, până seară erau vaccinați toți”, a explicat Paul Ichim.

Medicul mai spune că numărul mare de morți i-a impresionat și pe angajații firmelor de pompe funebre.

„Să fim clari, nu toți plecații spre ultima plimbare, au avut COVID, mulți au fost cu acele morți colaterale determinate de mizeria asta, oameni ce au venit în spital pe ultimii metri, când n-am avut ce să mai facem. Oricum tributul plătit acestei boli este înfiorător, mai ales că a început să lovescă oameni tineri fără comorbidități. Până și oamenii care lucrează în acel serviciu, sunt șocați de amploarea dezastrului, de parcă am fi în război”, a precizat medicul gălățean.

Potrivit autorităților, 1.221 de gălățeni au murit de la începutul pandemiei. MEDIAFAX