Connect with us

ECONOMIE

BNR a descoperit documente importante din 1941 cu privire la Tezaurul României trimis la Moscova in Primul Razboi Mondial

Publicat



lingou

Banca Naţională a României a intrat recent în posesia unor documente din anul 1941 în care reprezentanţi ai băncii din perioada respectivă au făcut un inventar pentru conducerea statului român din epocă în legătură cu situaţia Tezaurului pe care BNR l-a trimis la Moscova în anii 1916 – 1917, se spune într-un comunicat al băncii.

“Banca Naţională a României a intrat recent în posesia unor documente din anul 1941 – cu sprijinul altor instituţii ale statului -, în care reprezentanţi ai băncii din perioada respectivă au făcut un inventar pentru conducerea statului român din epocă în legătură cu situaţia Tezaurului pe care BNR l-a trimis la Moscova în anii 1916 – 1917 şi a celorlalte documente de arhivă expediate. Documentul este studiat de specialiştii BNR care încearcă să ateste provenienţa şi autenticitatea documentelor din arhiva BNR şi să coreleze informaţiile noi cu cele existente”, se arată în document.

Cercetarea celor 200 de pagini este în curs şi, odată finalizată, BNR precizează că va informa oficial publicul şi instituţiile statului român (Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Academia Română, alte instituţii interesate) în legătură cu detalii relevante care pot rezulta din aceste documente.

“Conform unor evaluări preliminare, documentul are valoarea istorică şi completează materialele deja existente în arhiva BNR, dar nu şi în privinţa documentelor originale din anii 1916 -1917 (procesele verbale de predare – primire ale valorilor trimise de statul român şi BNR în Rusia), care stau la baza solicitărilor de returnare a Tezaurului. Documentele noi confirmă cifrele referitoare la Tezaurul de metale preţioase trimise la Moscova. Orice altă interpretare în legătură cu documentele respective nu se susţine până la finalizarea cercetărilor şi reprezintă simple speculaţii”, se spune în document.

Banca Naţională a României precizează că a făcut numeroase demersuri pentru a aduce la cunoştinţa publicului român şi internaţional situaţia Tezaurului românesc trimis la Moscova în anii 1916 – 1917. BNR a publicat de-a lungul timpului numeroase lucrări: ‘Tezaurul Băncii Naţionale a României la Moscova’, 2 volume (1999, 2011); ‘Legendele bătrânei doamne’ (2009), ‘Din istoria Băncii Naţionale’ (2009), ‘The Treasury of the National Bank of Romania in Moscow’ (2000 şi 2011); ‘Salvarea aurului polonez’ în limbile română, engleză, poloneză (2012) cu un capitol dedicat Tezaurului de la Moscova; ‘Odiseea aurului BNR. Tismana 1944-1947’ (2015), dar şi numeroase articole de specialitate.

În fiecare an, în cadrul Simpozionului de istorie bancară ‘Cristian Popişteanu’ sunt discutate toate elementele noi care apar în legătură cu acest subiect. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat în repetate rânduri, în conferinţe publice, istoricul şi demersurile efectuate pentru recuperarea Tezaurului.

De asemenea, BNR susţine că a pus la dispoziţia Ministerului Afacerilor Externe al României şi Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, documente complete şi relevante în legătură cu situaţia Tezaurului. În urma Declaraţiei comune a miniştrilor de externe român şi rus din 2003, toate discuţiile se fac pe linie diplomatică, în cazul României prin Ministerul Afacerilor Externe care coordonează partea română a Comisiei mixte, BNR având exclusiv rolul de suport şi furnizor de informaţii bine documentate şi autentice.

“Din acest punct de vedere, analizarea aprofundată a noilor materiale aflate la dispoziţie trebuie făcută cu cea mai mare rigoare. Banca Naţională a României consideră în continuare că este de datoria sa să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca aceste valori să revină acasă”, se mai spune în comunicat.

Potrivit presei centrale, un iranian stabilit în România şi un braşovean au găsit într-un dulap vechi 200 de pagini originale conţinând dosarul pe care mareşalul Ion Antonescu, fost prim-ministru al României, l-a trimis la Moscova ca să revendice tezaurul României. Cei doi ar fi depus documentele în copie la BNR. AGERPRES

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Firmele mici vor primi un grant de 2.000 de euro de la Guvern, pentru plata chiriilor, utilităţilor şi datoriilor

Publicat

bani

Firmele mici vor primi granturi de sprijin în valoare de 2.000 de euro fiecare, măsură pentru care Guvernul va aloca un buget de 100 de milioane de euro, potrivit Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, publicat miercuri.

Acest sprijin va fi oferit firmelor din toate domeniile, pentru finanţarea cheltuielilor privind stocurile, datoriile către furnizori, chiriile şi utilităţile. Guvernul estimează că vor fi 50.000 de beneficiari.

Pentru schema de ajutor pentru activităţi de comerţ şi servicii afectate de Covid-19 va fi alocat un buget de 160 de milioane de lei, care va merge la finanţarea chiriilor pentru perioada în care desfăşurarea activităţii comerciale sau a serviciilor prestate a fost afectată pe perioada stării de urgentă sau de alertă.

Un buget de 350 de milioane de euro reprezintă granturi pentru firmele din domeniile HoReCa, turism, transporturi, evenimente, pentru repornirea activităţilor economice, iar valoarea unui grant este de maximum 125.000 de euro.

Pentru investiţii şi reconversia economică a IMM-urilor, se vor oferi granturi între 50.000 – 200.000, în industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcţii, transport, turism, confecţii.

Totodată, planul include programe de finanţare nerambursabilă pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor: granturi pentru investiţii pentru microîntreprinderi prin supracontractarea proiectelor din lista de rezervă din Programul Operaţional Regional – Axa 2.1, cu o alocare maximă de 200.000 euro pe proiect, iar bugetul alocat este de 117 milioane de euro.

Vor fi acordate granturi pentru creşterea competitivităţii IMM-urilor prin alocarea suplimentară de fonduri prin Programul Operaţional Regional – Axa 2.2, în valoare de 200.000 – 1.000.000 euro, cu un buget total de 450 milioane de euro; granturi pentru dezvoltarea IMM-urilor prin finanţarea investiţiilor mari în creşterea productivităţii prin Programul Operaţional Regional, între 2 şi 6 milioane de euro şi granturi pentru start-up-uri pentru studenţi în domenii competitive şi inovative, cu valoarea de 40.000 euro pentru două locuri de muncă create şi până la 100.000 de euro pentru cinci locuri de muncă.

Pentru digitalizarea IMM-urilor sunt puse la dispoziţie 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect, cu un buget total de 150 milioane de euro.

Totodată, programul Star-Tech Innovation (Noul program Start – UP) va finanţa start-up-urile inovative prin granturi de o valoare estimată la 42.000 euro, de care vor beneficia aproximativ 7.000 de noi IMM-uri. Pentru finanţarea programelor de educaţie digitală a angajaţilor pentru IMM-uri se vor da granturi de 30.000 euro/proiect până la 100.000 euro/ proiect, bugetul total fiind de 30 milioane de euro.

Planul conţine şi scheme pentru dezvoltarea agriculturii şi a industriei agro-alimentare: finanţarea depozitelor de comercializare a produselor agricole, cu 120 milioane de euro, achiziţia de echipamente pentru irigaţii – 6.000 de euro pe beneficiar, în total 48 de milioane de euro; granturi de finanţare pentru antreprenoriatul rural – buget de 200 de milioane de euro; instalarea tinerilor fermieri – buget de 42 de miioane de euro.

Alte programe de finanţare sunt cele pentru investiţii noi – buget de 1,5 miliarde de lei anual până în 2023 şi schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională – buget de 450 milioane de lei anual până în 2025.

Totodată, este precizat şi programul IMM Invest pentru garantarea creditelor pentru capital de lucru şi investiţii pentru IMM-uri, cu un plafon de 15 miliarde de lei, garanţii de stat pentru creditarea companiilor mari – 8 miliarde de lei, programe de garantare pentru asigurarea lichidităţilor – 1 miliard de lei, program de garantare a finanţărilor de tip factoring cu regres şi scontarea efectelor de comerţ – 1,5 miliarde lei/factoring; 1,5 miliarde lei/scontare, program de garantare a leasingului de echipamente şi utilaje – 1,5 miliarde de lei. AGERPRES

Citește mai departe

ACTUALITATE

România a avut anul trecut cele mai mici preţuri la alimente şi băuturi non-alcoolice din Uniunea Europeană

Publicat

cumparaturi

Românii au plătit şi în 2019 cele mai mici preţuri din Uniunea Europeană pentru un coş de alimente şi băuturi non-alcoolice, respectiv 66% din preţul mediu la nivelul UE, la polul opus fiind danezii care pentru acelaşi coş de produse au plătit 129% din preţul mediu la nivelul UE, arată datele publicate joi de Eurostat.

În cazul României, datele Eurostat pentru anul 2019 sunt identice cu cele din 2018 când vine vorba de acest coş de alimente şi băuturi non-alcoolice comparabile.

De asemenea, preţurile la băuturi alcoolice şi ţigări variază între 62% din media UE în Bulgaria, 74% în Polonia, 75% în Ungaria şi România, şi până la 188% din media UE în Irlanda.

Când vine vorba de preţurile la restaurante şi hoteluri, acestea sunt de trei ori mai scumpe în Danemarca decât în Bulgaria, acesta fiind categoria unde se observă cea mai mare diferenţă de preţuri între statele membre. Potrivit Eurostat, în 2019, preţurile variau între 60% sau mai puţin din media UE în Bulgaria (45%) şi România (54%) şi până la 156% din media UE în Danemarca.

În schimb, cele mai mici diferenţe de preţuri se înregistrează în cazul electrocasnicelor, unde preţurile variază între 91% din media din UE în Polonia şi 111% din media din UE în Franţa. Aceasta este de altfel şi categoria de produse la care preţurile din România se apropie cel mai mult de media din UE, în 2019 fiind la 97% din media UE.

Pe total, cele mai mici preţuri din UE se înregistrează în Bulgaria (53% din media UE) şi România (55% din media UE), la polul opus fiind Danemarca (141% din media din UE), Irlanda (134%), Luxemburg (131%), Finlanda (127%) şi Suedia (121%). Cu alte cuvinte, preţurile pentru bunuri şi servicii în interiorul UE sunt de trei ori mai mari în cel mai scump stat membru, decât în cel mai ieftin stat membru. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

ANAF va transmite notificări tuturor contribuabililor care NU au depus declaraţiile fiscale şi care nu au solicitat regim derogatoriu

Publicat

Contribuabilii care nu au depus declaraţiile fiscale şi care nu au solicitat regim derogatoriu vor primi notificări de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), astfel încât să fie evitată declararea stării de inactivitate a acestora, a anunţat luni instituţia.

“Potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură fiscală, contribuabilii/plătitorii care nu îşi îndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă prevăzută de lege sunt declaraţi inactivi fiscal şi le sunt aplicabile prevederile din Codul fiscal privind efectele inactivităţii fiscale”, se menţionează în comunicat.

Potrivit ANAF, unui contribuabil declarat inactiv i se anulează, conform legii, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA, iar inactivitatea se înscrie în cazierul fiscal al contribuabilului şi al reprezentanţilor legali ai acestuia. De asemenea, pentru a se reactiva, contribuabilul respectiv trebuie să-şi îndeplinească toate obligaţiile declarative prevăzute de lege şi să nu înregistreze obligaţii fiscale restante.

Prin Ordinul preşedintelui ANAF 934/2020 s-a stabilit că, pentru declaraţiile fiscale al căror termen legal de depunere s-a împlinit în perioada stării de urgenţă, notificările de nedepunere a declaraţiilor fiscale se emit în termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgenţă.

Reprezentanţii ANAF menţionează că, după expirarea termenului legal de depunere a declaraţiilor fiscale, din data de 25 iunie 2020, organele fiscale aplică procedurile pentru identificarea contribuabililor care îndeplinesc condiţia pentru declararea inactivităţii fiscale potrivit art. 92 alin. (1) lit.a) din Codul de procedură fiscală.

Potrivit ANAF, în aplicarea acestei proceduri, organele fiscale manifestă un rol activ, prin transmiterea notificărilor de nedepunere a declaraţiilor fiscale.

De asemenea, după întocmirea listei contribuabililor care îndeplinesc condiţiile pentru a fi declaraţi inactivi fiscal, organele fiscale emit şi comunică şi notificările privind privind îndeplinirea condiţiilor privind declararea ca inactiv.

ANAF menţionează că, potrivit reglementărilor în vigoare, contribuabilii au obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale, la termenele prevăzute de lege, iar această obligaţie se menţine şi dacă a fost efectuată plata obligaţiei fiscale respective, precum şi în cazul în care, în perioada de raportare nu rezultă sume de plată, dar există obligaţia declarativă prevăzută de lege.

“În acest sens, pentru a preveni declararea ca inactivi fiscal, acei contribuabili care îşi suspendă activitatea şi înregistrează menţiunea privind inactivitatea temporară în Registrul comerţului sau la entitatea care i-a autorizat pot beneficia, la cerere, de regimul derogatoriu de declarare a impozitelor şi taxelor. Cererea privind acordarea regimului derogatoriu de declarare se depune la organul fiscal competent. Contribuabilii cărora li se aprobă aplicarea regimului de declarare derogatoriu nu au obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale”, se mai precizează în comunicat.

Totodată, contribuabilii care nu desfăşoară activitate şi nu beneficiază de regimul derogatoriu de declarare, au obligaţia depunerii declaraţiei fiscale, la termenele prevăzute de lege, înscriind zero la obligaţia fiscală, evitând, în acest fel, înscrierea în registrul contribuabililor inactivi.

ANAF reaminteşte contribuabililor că obligaţiile fiscale se pot îndeplini utilizând metode de comunicare la distanţă prin intermediul Spaţiului Privat Virtual (pentru depunerea declaraţiilor, plata cu cardul şi obţinerea de informaţii). De asemenea, plata poate fi efectuată şi prin internet banking sau ghiseul.ro. AGERPRES

Citește mai departe

ECONOMIE

Din 1 iulie, casele electronice de marcat vor fi conectate la ANAF

Publicat

Marii contribuabili trebuie să conecteze casele de marcat cu jurnal electronic la serverele ANAF în termen de trei luni începând cu data de 1 iulie şi până la 30 septembrie 2020, în timp ce operatorii economici din categoria contribuabililor mijlocii şi mici vor finaliza procesul de conectare până la data de 31 ianuarie 2021, potrivit unui comunicat al Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Instituţia menţionează că furnizorii de AMEF-uri (aparate de marcat electronice fiscale – n.r.) vor fi notificaţi că începând de miercuri au primit acces gratuit la un server pentru testarea firmware-ului. Accesul este facilitat înainte ca furnizorii şi producătorii să meargă la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Informatică ICI Bucureşti pentru suplimentul de aviz.

Datele colectate din AMEF-uri vor fi folosite pentru analiză şi control de la distanţă, astfel încât să conducă la reducerea substanţială a numărului controalelor fizice inopinate şi la concentrarea verificărilor pe zonele de risc identificate.

“Am finalizat un proiect aflat pe agenda publică de peste 10 ani şi care a fost amânat de toate guvernele. Transformarea digitală a Ministerului Finanţelor Publice şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală rămâne principala măsură prin care cred că se va îmbunătăţi substanţial relaţia cu firmele şi populaţia. Vom continua proiectele în ritm accelerat în următoarele luni. Aceste schimbări nu vor aduce doar informaţii mai complete şi de calitate din economie, ci vor asigura o competiţie cât mai corectă între companii şi o implicare tot mai redusă a statului în activitatea firmelor”, a declarat ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

Până la 31 septembrie vor fi conectate la serverele ANAF circa 50.000 de terminale instalate de marile companii, iar la finalul lunii ianuarie se vor colecta datele în timp real de la un total de circa 550.000 de case de marcat.

În platformă vor fi integrate şi bazele de date cu fişierele colectate până în prezent (formularul A4200 – care va fi eliminat ulterior) pentru a fi folosite în cadrul procesului de analiză. Noutatea sistemului implementat acum constă în faptul că tot volumul de date primite şi stocate din 2018 până în prezent, cât şi datele noi raportate zilnic vor fi folosite pentru analize predictive.

Acest sistem va permite recunoaşterea unor tipare şi le va semnala pe cele disfuncţionale sau atipice. Interfaţa folosită de inspectorii ANAF va permite filtrarea datelor pe mai multe tipuri de date: cod CAEN tip produs/ serviciu, CUI, sediu, adresă şi altele.

Pe lângă îmbunătăţirea relaţiei dintre ANAF şi operatorii economici prin simplificarea interacţiunii, proiectul vizează şi folosirea datelor colectate în vederea identificării cu o acurateţe foarte mare a operatorilor economici care se conformează benevol şi cei care încearcă eludarea prevederilor legale.

În comunicat se precizează că platforma software a fost donată Ministerului Finanţelor Publice de către Asociaţia pentru Tehnologii Avansate.

Citește mai departe
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate