Connect with us

ECONOMIE

BNR a descoperit documente importante din 1941 cu privire la Tezaurul României trimis la Moscova in Primul Razboi Mondial

Publicat



lingou

Banca Naţională a României a intrat recent în posesia unor documente din anul 1941 în care reprezentanţi ai băncii din perioada respectivă au făcut un inventar pentru conducerea statului român din epocă în legătură cu situaţia Tezaurului pe care BNR l-a trimis la Moscova în anii 1916 – 1917, se spune într-un comunicat al băncii.

“Banca Naţională a României a intrat recent în posesia unor documente din anul 1941 – cu sprijinul altor instituţii ale statului -, în care reprezentanţi ai băncii din perioada respectivă au făcut un inventar pentru conducerea statului român din epocă în legătură cu situaţia Tezaurului pe care BNR l-a trimis la Moscova în anii 1916 – 1917 şi a celorlalte documente de arhivă expediate. Documentul este studiat de specialiştii BNR care încearcă să ateste provenienţa şi autenticitatea documentelor din arhiva BNR şi să coreleze informaţiile noi cu cele existente”, se arată în document.

Cercetarea celor 200 de pagini este în curs şi, odată finalizată, BNR precizează că va informa oficial publicul şi instituţiile statului român (Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Academia Română, alte instituţii interesate) în legătură cu detalii relevante care pot rezulta din aceste documente.

“Conform unor evaluări preliminare, documentul are valoarea istorică şi completează materialele deja existente în arhiva BNR, dar nu şi în privinţa documentelor originale din anii 1916 -1917 (procesele verbale de predare – primire ale valorilor trimise de statul român şi BNR în Rusia), care stau la baza solicitărilor de returnare a Tezaurului. Documentele noi confirmă cifrele referitoare la Tezaurul de metale preţioase trimise la Moscova. Orice altă interpretare în legătură cu documentele respective nu se susţine până la finalizarea cercetărilor şi reprezintă simple speculaţii”, se spune în document.

Banca Naţională a României precizează că a făcut numeroase demersuri pentru a aduce la cunoştinţa publicului român şi internaţional situaţia Tezaurului românesc trimis la Moscova în anii 1916 – 1917. BNR a publicat de-a lungul timpului numeroase lucrări: ‘Tezaurul Băncii Naţionale a României la Moscova’, 2 volume (1999, 2011); ‘Legendele bătrânei doamne’ (2009), ‘Din istoria Băncii Naţionale’ (2009), ‘The Treasury of the National Bank of Romania in Moscow’ (2000 şi 2011); ‘Salvarea aurului polonez’ în limbile română, engleză, poloneză (2012) cu un capitol dedicat Tezaurului de la Moscova; ‘Odiseea aurului BNR. Tismana 1944-1947’ (2015), dar şi numeroase articole de specialitate.

În fiecare an, în cadrul Simpozionului de istorie bancară ‘Cristian Popişteanu’ sunt discutate toate elementele noi care apar în legătură cu acest subiect. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a prezentat în repetate rânduri, în conferinţe publice, istoricul şi demersurile efectuate pentru recuperarea Tezaurului.

De asemenea, BNR susţine că a pus la dispoziţia Ministerului Afacerilor Externe al României şi Comisiei româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial, documente complete şi relevante în legătură cu situaţia Tezaurului. În urma Declaraţiei comune a miniştrilor de externe român şi rus din 2003, toate discuţiile se fac pe linie diplomatică, în cazul României prin Ministerul Afacerilor Externe care coordonează partea română a Comisiei mixte, BNR având exclusiv rolul de suport şi furnizor de informaţii bine documentate şi autentice.

“Din acest punct de vedere, analizarea aprofundată a noilor materiale aflate la dispoziţie trebuie făcută cu cea mai mare rigoare. Banca Naţională a României consideră în continuare că este de datoria sa să întreprindă toate demersurile necesare pentru ca aceste valori să revină acasă”, se mai spune în comunicat.

Potrivit presei centrale, un iranian stabilit în România şi un braşovean au găsit într-un dulap vechi 200 de pagini originale conţinând dosarul pe care mareşalul Ion Antonescu, fost prim-ministru al României, l-a trimis la Moscova ca să revendice tezaurul României. Cei doi ar fi depus documentele în copie la BNR. AGERPRES


Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

ACTUALITATE

Euro a atins un nou maxim istoric. Cursul afişat de BNR – 4,8784 lei/euro

Publicat

Leul şi-a continuat deprecierea şi joi a mai pierdut 0,16 bani (0,03%) în faţa monedei europene, care a atins un nou maxim istoric, cursul calculat de Banca Naţională a României (BNR) fiind de 4,8784 lei/euro.

BNR a cotat miercuri euro la 4,8768 de lei.

Pe piaţa interbancară, moneda naţională s-a tranzacţionat între 4,8728 şi 4,8802 de lei pentru un euro.

De asemenea, leul a pierdut teren şi în faţa dolarului american, care a ajuns la 4,0503 lei, în urcare cu 1,62 de bani (0,40%), faţă de cursul de miercuri, respectiv 4,0341 lei/dolar.

Pe de altă parte, moneda naţională s-a apreciat faţă de francul elveţian, cu 1,68 bani (-0,38%). Astfel, cotaţia francului a ajuns la 4,3880 lei, comparativ cu 4,4048 de lei/franc miercuri.

Aurul s-a ieftinit cu 64,89 de bani (-0,28%), până la 223,2049 de lei, de la 223,8538 lei, cât se stabilise în şedinţa precedentă. AGERPRES/(AS – autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Simona Aruştei)

Citește mai departe

ACTUALITATE

Amenzi URIAȘE pentru patru furnizori de energie, pentru nerespectarea legislaţiei în contextul liberalizării

Publicat

Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie (ANRE) a amendat Hidroelectrica, E.ON, Electrica şi Enel cu 2,01 milioane de lei pentru nerespectarea reglementărilor privind activitatea de furnizare a energiei electrice în contextul liberalizării pieţei, potrivit unui comunicat al autorităţii remis, marţi, AGERPRES.

Având în vedere sesizările primite din partea consumatorilor, ANRE a demarat şi a finalizat acţiunile de control desfăşurate la furnizorii de energie electrică.

Au fost verificate următoarele aspecte modul de organizare şi funcţionare a centrelor de telefonie (call-center); respectarea obligaţiei de a comunica solicitantului, în scris, în termen de maximum 15 zile lucrătoare de la data primirii cererii, a unei oferte privind condiţiile de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială; respectarea obligaţiei de încheiere a contractului de furnizare a energiei electrice în termen de maximum 5 zile de la data transmiterii de către clientul final a documentelor necesare.

Amenzi de peste 2 milioane de lei

ANRE a constatat nerespectări ale reglementărilor privind activitatea de furnizare a energiei electrice în contextul liberalizării pieţei de energie electrică şi a aplicat o serie de sancţiuni.

Furnizorul Hidroelectrica a fost sancţionat cu amenda contravenţională în valoare de 410.000 lei pentru nerespectarea în totalitate prevederilor legale privind modul de organizare şi funcţionare a centrelor de telefonie (call-center), nerespectarea termenului de 15 zile lucrătoare de transmitere a ofertelor privind condiţiile de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială şi nerespectarea termenului de 5 zile de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice.

La rândul lor, furnizorii Electrica Furnizare şi E.ON Energie România au fost sancţionaţi fiecare cu amendă contravenţională în valoare de 400.000 lei pentru nerespectarea termenului de 15 zile lucrătoare de transmitere a ofertelor privind condiţiile de furnizare a energiei electrice pe piaţa concurenţială, nerespectarea termenului de 5 zile de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice.

Furnizorii Enel Energie şi Enel Energie Muntenia au fost sancţionaţi fiecare cu amendă contravenţională în valoare de 400.000 lei pentru nerespectarea termenului de 5 zile de încheiere a contractelor de furnizare a energiei electrice.

“ANRE va continua să deruleze acţiuni de control pe măsură ce ne vor fi sesizate şi alte posibile încălcări ale reglementărilor incidente procesului de liberalizare şi nu numai”, se mai arată în comunicat. Agerpres

Sursa foto: ANRE – Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei/facebook.com

Citește mai departe

ACTUALITATE

În luna ianuarie s-au eliberat peste 2.500 de autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale.

Publicat

În luna ianuarie 2021 s-au eliberat 2558 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 10,2%, faţă de luna ianuarie 2020, anunță INS.

În luna ianuarie 2021 s-au eliberat 2558 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+10,2%) cu o suprafață utilă totală de 657687 mp (+37,7%). Din totalul autorizatiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 65,6% sunt pentru zona rurală.

Se remarcă o creştere a suprafeţei utile pentru autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (+150,9%), precum și o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+237 autorizaţii), comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent.

În profil teritorial, această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Bucureşti-Ilfov (+119 autorizaţii), Sud-Muntenia (+85), Vest (+65), Centru (+53) şi Sud-Est (+36). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Est (-58 autorizaţii), Nord-Vest (-38) şi Sud-Vest Oltenia (-25).

În luna ianuarie 2021 s-au eliberat și 382 autorizaţii de construirea pentru clădiri nerezidenţiale (-5,0%), în suprafaţă utilă totală de 284.611 mp (+150,9%).

Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în ianuarie s-a înregistrat o creştere de (+171.185 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale. În profil teritorial, această creştere este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Vest (+64.010 mp), Bucureşti-Ilfov (+21.890), Nord-Vest (+21.025), Sud-Est (+17.078), Sud-Muntenia (+13.402), Centru (+13.269), Nord-Est (+11.752) şi Sud-Vest Oltenia (+8.759).

(sursa: Mediafax)

Citește mai departe

ACTUALITATE

173.655 de funcţii publice în România, la finele anului 2020

Publicat

Numărul total de funcţii publice era, la 31 decembrie 2020, de 173.655, potrivit raportului de activitate al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici (ANFP).

Dintre acestea, erau ocupate 133.067, iar 4.193 erau temporar ocupate, 7.390 erau temporar vacante şi 29.005 vacante.

În 2020, au fost organizate concursuri de recrutare pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie/conducere, respectiv concursurile de promovare în funcţii publice de conducere pentru 4.770 de funcţii publice.

“O primă decizie pe care am luat-o în calitate de preşedinte al ANFP a fost aceea de a asigura o mai bună transparentizare a concursurilor. Pentru a garanta competiţia deschisă, concursurile trebuie să beneficieze de publicitate adecvată. Oamenii dau valoarea muncii în orice loc şi pentru a fi siguri că acest lucru se întâmplă şi în sistemul public, trebuie să pornim cu începutul – crearea cadrului pentru un proces transparent de recrutare”, a declarat Liviu Mălureanu, potrivit unui comunicat al agenţiei transmis AGERPRES.

Anul trecut, ANFP a gestionat 11 proiecte cu finanţare externă. Valoarea cumulată a proiectelor pe 31 decembrie era de 90.296.153,82 de lei (aproximativ 18.894.361,54 de euro).

Situaţia generată de pandemia de COVID-19 a impus adaptarea la noi modalităţi de muncă. Un exemplu în acest sens îl reprezintă extinderea utilizării semnăturii electronice în corespondenţa oficială şi organizarea online a evenimentelor şi a stagiilor de practică pentru studenţi, precizează ANFP.

În cursul anului trecut a fost creată pe site-ul ANFP secţiunea “Adresaţi o întrebare” şi a fost înfiinţată o linie telefonică dedicată acordării de consiliere de specialitate. Pe site se găsesc răspunsuri la 109 întrebări pe tematici precum: mobilitatea, recrutarea şi promovarea funcţionarilor publici, drepturile funcţionarilor publici, suspendarea raportului de serviciu, obligaţiile funcţionarilor publici, reorganizarea instituţiei publice, comisii de disciplină, răspunderea funcţionarului public, perfecţionarea profesională.

Potrivit ANFP, direcţiile de acţiune pentru 2021 au în vedere regândirea şi modernizarea serviciului public, prin susţinerea activă a digitalizării, atragerea de finanţare externă, derularea de parteneriate cu societatea civilă.

“Voi urmări dezvoltarea unor proiecte strategice care să aducă rezultate evidente şi imediate, pentru că sectorul public are nevoie de reforme profunde în ceea ce înseamnă managementul resurselor umane”, a declarat preşedintele ANFP. Agerpres

Citește mai departe