Vaccinul dezvoltat împotriva maladiei COVID-19 de compania farmaceutică AstraZeneca şi Universitatea Oxford ar putea să primească autorizaţia pentru utilizare în Elveţia în această lună, a anunţat sâmbătă cotidianul NZZ, citând două surse care au preferat să rămână anonime, informează Reuters.

Potrivit aceluiaşi cotidian, agenţia elveţiană cu rol de reglementare pe piaţa medicamentelor, Swissmedic, intenţionează să se întrunească spre sfârşitul lunii ianuarie pentru a autoriza vaccinul AstraZeneca-Oxford. Aceeaşi agenţie elveţiană a autorizat deja vaccinurile anti-COVID-19 create de alianţa Pfizer-BioNTech şi compania Moderna.

“Dacă totul se desfăşoară într-o manieră exemplară şi obţinem datele necesare în curând, următoarea decizie de aprobare (a unui vaccin, n.r.) ar putea fi luată foarte repede”, a declarat un purtător de cuvânt al Swissmedic pentru cotidianul NZZ, care nu a precizat însă o dată certă la care vaccinul AstraZeneca-Oxford ar putea fi autorizat.

Elveţia a comandat deocamdată un total de 15 milioane de doze de vaccinuri anti-COVID-19, după ce a creat un fond special de 400 de milioane de franci elveţieni (449 de milioane de dolari) pentru achiziţionarea acestor seruri.

Cererea mare şi producţia limitată au făcut ca puţine vaccinuri să fie deocamdată disponibile în Elveţia, deşi guvernul de la Berna i-a asigurat pe cei 8,6 milioane de locuitori elveţieni că orice persoană care va dori să se vaccineze va putea să facă acest lucru, în regim de gratuitate, până la jumătatea anului 2021. AGERPRES

Grecia a început vaccinarea persoanelor vârstnice împotriva maladiei COVID-19, sâmbătă, după ce a imunizat mai întâi câteva zeci de mii de angajaţi din sectorul medical în prima fază a campaniei sale naţionale ce vizează limitarea răspândirii noului coronavirus, informează Reuters.

Peste 75.000 de angajaţi din sectorul medical şi din azilurile pentru vârstnici au primit deja prima doză a vaccinului produs de alianţa Pfizer-BioNTech, după ce Grecia a demarat o campanie de vaccinare, luna trecută, alături de celelalte state din Uniunea Europeană.

“Abia aşteptam. Vaccinul va salva oameni”, a declarat Kassiani, o femeie în vârstă de 91 de ani, pentru televiziunea publică elenă, după ce a primit prima doză a acestui vaccin într-un spital din Atena.

Prim-ministrul grec Kyriakos Mitsotakis a declarat vineri că Grecia îşi propune să vaccineze aproximativ 2 milioane de persoane până la sfârşitul lunii martie. Grecia are o populaţie de aproape 11 milioane de locuitori.

Aflată în lockdown naţional din noiembrie, Grecia va relaxa anumite restricţii începând de luni, permiţând magazinelor non-esenţiale să se redeschidă pentru prima dată după o pauză de peste două luni, în baza unor semnale care par să arate că presiunea ce apasă pe sistemul public de sănătate începe să scadă.

Această ţară s-a descurcat mult mai bine pe durata pandemiei de coronavirus în comparaţie cu multe state europene, în pofida precarităţii sistemului ei de sănătate, grav afectat de o criză financiară care a durat mai mulţi ani.

Autorităţile sanitare elene au raportat un total de 147.860 de cazuri de COVID-19 de la începutul pandemiei şi 5.421 de decese asociate acestei boli. AGERPRES

Academia de film americană (AMPAS) a decis să extindă la 15 numărul filmelor care vor putea fi incluse pe lista scurtă a peliculelor propuse spre nominalizare la premiul Oscar la categoria “cel mai bun lungmetraj internaţional”, informează site-ul revistei americane Variety.

Pandemia de COVID-19 a generat numeroase provocări, atât în ceea ce priveşte vizionarea filmelor, cât şi în privinţa procedurilor de votare. Pentru a se asigura că integritatea acestui proces rămâne intactă, comitetul de selecţie preliminară pentru lungmetraj internaţional din cadrul AMPAS va vota printr-o procedură secretă, care va definitiva o listă scurtă de 15 filme provenind din ţări diferite, spre deosebire de anii precedenţi, când aceeaşi listă putea să includă cel mult 10 producţii cinematografice.

În anii precedenţi, votul preliminar se desfăşura în format fizic. În 2021, procesul va trebui să se desfăşoare într-un format virtual, care ridică o serie de îngrijorări suplimentare legate de securitatea procedurii. Ca urmare, Comitetul Executiv pentru film internaţional din cadrul AMPAS nu se va mai întruni pentru a extinde acea listă prin intermediul unor selecţii suplimentare. Consiliul de administraţie al AMPAS a aprobat aceste modificări în timpul unei şedinţe recente.

Din 2008, votul pentru secţiunea de lungmetraj internaţional din cadrul AMPAS se realiza la Los Angeles, în prezenţa reprezentanţilor companiei PricewaterhouseCoopers, care dezvăluiau apoi titlurile filmelor care au primit cele mai multe voturi, în cadrul unei întruniri cu uşile închise a Comitetului Executiv pentru lungmetraj internaţional.

În timpul unor dezbateri de multe ori aprinse, comitetul selecta apoi filmele care urmau să completeze lista scurtă, iar acele pelicule au devenit cunoscute în industria de divertisment sub sintagma “saves” (“rezerve”). Filme precum “The Great Beauty”, despre care s-a zvonit îndelung că ar fi deţinut acest statut, nu au fost niciodată verificate de AMPAS pentru a se vedea dacă au fost “rezervate” de către acel comitet în anii trecuţi.

Această procedură a fost adoptată după ce lungmetrajul românesc “4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, regizat de Cristian Mungiu, nu a fost selectat în 2008 pe lista scurtă a premiului Oscar pentru cel mai bun film străin, deşi câştigase prestigiosul trofeu Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes în anul precedent.

Noul regulament adoptat în ianuarie 2021 a eliminat “rezervele”, iar primele 15 filme care primesc cele mai multe voturi vor alcătui lista scurtă, ce va fi anunţată pe 9 februarie. Această listă a fost extinsă de la 10 filme care formau până acum lista scurtă. Noua procedură nu lasă astfel nicio “plasă de siguranţă” care ar putea să corecteze eventualele omisiuni apărute în timpul procesului preliminar de votare.

Spre deosebire de celelalte categorii de la Oscar, categoria “cel mai bun lungmetraj străin” nu are o ramură distinctă în cadrul AMPAS care să îi fie dedicată. Diverşi cineaşti şi profesionişti din discipline diferite alcătuiesc Comitetul Executiv, din care fac parte mai multe nume sonore, precum Susanne Bier şi Larry Karaszewski. Comitetul Executiv pentru lungmetraj internaţional este responsabil pentru gestionarea regulamentelor din această categorie şi pentru a determina eligibilitatea filmelor propuse spre nominalizare.

Numărul filmelor candidate este mare în acest an, iar printre ele se află propunerile Danemarcei (“Another Round”), Franţei (“Two of Us”) şi Mexicului (“I’m No Longer Here”). Propunerea României pentru o nominalizare la premiul Oscar la categoria “cel mai bun lungmetraj” este documentarul “colectiv”, regizat de Alexander Nanau.

După înregistrarea unui număr record de 93 de propuneri în această secţiune a AMPAS, membrii care s-au înscris pentru a vota lista scurtă la categoria “cel mai bun lungmetraj internaţional” vor putea să facă acest lucru în perioada 1-5 februarie. Lista scurtă va fi anunţată pe 9 februarie.

Nominalizările la premiile Oscar din 2021 vor fi anunţate pe 15 martie, iar cea de-a 93-a gală de decernare a premiilor Oscar va avea loc pe 25 aprilie.

Rata sinuciderilor din Japonia a crescut în cel de-al doilea val de pandemie, în special în rândul femeilor și copiilor.

Rata sinuciderilor din iulie-octombrie a crescut cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong și de la Tokyo Metropolitan Institute of Gerontology.

„Spre deosebire de circumstanțele economice normale, această pandemie afectează în mod disproporționat sănătatea psihologică a copiilor, adolescenților și femeilor (în special gospodinelor)”, au scris autorii studiului publicat vineri în revista Nature Human Behavior, scrie Reuters.

Studiul a constatat că sinuciderile au legătură cu subvențiile guvernamentale, reducerea programului de lucru și închiderea școlilor.

Rata de sinucidere a crescut în special în rândul femeilor, deoarece pandemia prelungită dăunează industriilor în care predomină femeile și crește povara asupra mamelor care lucrează. Și violența domestică a crescut.

Studiul, bazat pe datele Ministerului Sănătății din noiembrie 2016 până în octombrie 2020, a constatat că rata sinuciderilor în rândul copiilor a crescut mult în al doilea val, corespunzător perioadei de după închiderea școlilor.

Premierul Japoniei, Yoshihide Suga, a extins, după Tokyo și trei prefecturi învecinate, starea de urgenţă din cauza pandemiei şi la alte regiuni din ţară, după creşterea numărului de cazuri. Starea de urgenţă a fost extinsă în alte şapte prefecturi, inclusiv Kyoto, Osaka şi Fukuoka.