ECONOMIE
BRD Pensii Private, amendat de Autoritatea de Supraveghere Financiară cu peste 270.000 de lei. Ce nereguli au fost găsite
Autoritatea de Supraveghere Financiară a sancţionat conducerea BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SA cu amenzi în valoare totală de 277.100 lei, în urma unui control permanent efectuat la societate, potrivit unui comunicat al instituţiei remis vineri AGERPRES.
Conform sursei citate, ASF a constatat că directorul general şi membrii Consiliului de Administraţie al societăţii au încălcat regulile de guvernanţă corporativă şi cele privind evidenţa situaţiilor contabile ale administratorului.
Citește și Când ies la pensie femeile cu cel puțin trei copii. De când s-ar putea aplica măsura. Vârsta de pensionare pentru femei se modifică
„În sarcina directorului general s-au reţinut fapte contravenţionale privind efectuarea unor înregistrări în contabilitate care nu au avut la bază documente justificative, nu au raţionament economic, contravin funcţionalităţii conturilor şi care nu reflectă situaţia reală a patrimoniului administratorului BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SA”, se menţionează în comunicat.
BRD Pensii Private, amendat de ASF: Ce fapte contravenționale s-au reținut asupra membrilor Consiliului de Administraţie al societăţii
Totodată, în sarcina membrilor Consiliului de Administraţie al societăţii s-au reţinut fapte contravenţionale, din care rezultă că aceştia nu au asigurat un management prudent şi corect al administratorului BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SA, fapt ce a afectat patrimoniul administratorului.
„Ca urmare a aspectelor constatate în acţiunea de control şi potrivit prevederilor legale, Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară a decis următoarele măsuri sancţionatorii: sancţionarea doamnei Alina Cecilia Andreescu, în calitate de Director general al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SA, cu amendă contravenţională în cuantum de 100.000 de lei şi, complementar, cu interzicerea, pe o perioadă de 180 de zile, a desfăşurării activităţilor reglementate de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare”, se precizează în comunicat.
BRD Pensii Private, amendat de ASF: Ce membri au fost sancționați
Totodată, Consiliul ASF a decis sancţionarea lui Laurent Simon Doubrovine şi a Ralucăi Ioana Moise, în calitate de membri ai Consiliului de Administraţie al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SA, cu amenzi contravenţionale în cuantum de 60.800 de lei, fiecare, şi, complementar, cu interzicerea, pe o perioadă de 180 de zile, a desfăşurării activităţilor reglementate de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare.
Consiliul ASF a hotărât sancţionarea lui Arnaud Charles Marie Rene Briere de la Hosseraye, în calitate de membru al Consiliului de Administraţie al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., cu amendă contravenţională în cuantum de 55.500 de lei şi, complementar, cu interzicerea, pe o perioadă de 180 de zile, a desfăşurării activităţilor reglementate de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările şi completările ulterioare.
„Având în vedere sancţiunile menţionate mai sus, ASF a procedat, conform prevederilor Regulamentului nr. 1/2019 cu modificările şi completările ulterioare, la reevaluarea membrilor structurii de conducere ale căror autorizaţii erau în vigoare la data de 11.05.2022”, se mai precizează în comunicat.
BRD Pensii Private, amendat de ASF: Ce a hotărât Consiliul ASF
Potrivit sursei citate, în urma finalizării procesului de reevaluare, Consiliul ASF a hotărât: retragerea aprobării acordate Alinei Cecilia Andreescu, în calitate de Director general al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SA; retragerea aprobării acordate Ralucăi Ioana Moise şi lui Arnaud Charles Marie Rene Briere de la Hosseraye, în calitate de membri ai Consiliului de Administraţie al BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SA.
„Sancţiunile aplicate nu au vizat activitatea desfăşurată de societatea BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private SA în legătură cu administrarea fondurile de pensii private. Interesele participanţilor şi activele fondurilor, care sunt separate de activele administratorului, nu au fost afectate”, se menţionează în comunicat.
Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. ASF contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi. Agerpres
ACTUALITATE
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut cu 13,2% în 2023
Potrivit anunțului făcut vineri de către Institutul Național de Statistică, cifra de afaceri din serviciile de piață, în principal destinate întreprinderilor, a înregistrat anul trecut o creștere nominală de 13,2%, comparativ cu anul 2022.
Avansul cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a fost generat de creşterile înregistrate în alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+17,6%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+16,3%), activităţile de transporturi (+9,1%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+4,8%) şi activităţile de comunicaţii (+4,2%).
În luna decembrie 2023, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut ca serie brută cu 5%, în termeni nominali, faţă de luna noiembrie 2023, datorită creşterii cifrei de afaceri din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+12,8%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+11,2%) şi din activităţile de comunicaţii (+3%).
Scăderi au fost înregistrate în activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,7%) şi activităţile de transporturi (-6%).
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut
Cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2023, comparativ cu luna precedentă, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 2,6%.
Potrivit datelor INS, în decembrie 2023, comparativ cu decembrie 2022, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, serie brută, a crescut, în termeni nominali, pe ansamblu, cu 13,5%, datorită creşterii cifrei de afaceri din alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+18,1%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+17,6%), activităţile de transporturi (+8,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (+2,1%) şi din activităţile de comunicaţii (+0,4%).
Pe serie ajustată, în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor a crescut pe ansamblu în luna decembrie 2023, comparativ cu luna decembrie 2022, în termeni nominali, cu 14,5%. Agerpres
Conform datelor publicate joi de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a înregistrat o scădere în luna ianuarie, ajungând la 3,1%, față de 3,4% în decembrie.
Totuși, în România, rata anuală a inflației a fost de două ori mai mare decât media din blocul comunitar și a înregistrat o creștere față de luna decembrie a anului trecut.
În prima lună a acestui an, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (7,3%), Estonia (5%) şi Croaţia (4,8%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca şi Italia (ambele cu 0,9%),urmate de Letonia, Lituania şi Finlanda (toate cu o inflaţie de 1,1%).
Comparativ cu luna decembrie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 state, inclusiv în România de la 7%, până la 7,3%.
În zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut de la 2,9% în luna decembrie, până la 2,8% în luna ianuarie.
De asemenea, Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 3,6%, de la 3,9% în decembrie.
Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%
Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a crescut până la 3,3%, de la 3,4% în luna decembrie.
Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a urcat în luna ianuarie 2024 la 7,41%, de la 6,61% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,64%, cele nealimentare cu 7,36%, iar serviciile cu 10,91%.
Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, la 4,7%, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, de la 4,8% în noiembrie, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025. Agerpres
ACTUALITATE
România, printre statele UE cu o pondere ridicată a surselor de energie regenerabilă, în 2022. Date Eurostat
Conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), sursele de energie regenerabilă au reprezentat 41,2% din consumul brut de electricitate în UE în 2022. Aceasta reprezintă o creștere cu 3,4 puncte procentuale față de anul 2021 (37,8%).
Producția din surse regenerabile este mult înaintea altor surse de generare a electricității, cum ar fi energia nucleară (sub 22%), gazele (sub 20%) sau cărbunele (sub 17%).
În 2022, cea mai mare parte a consumului de electricitate în Suedia provenea din surse regenerabile (83,3%), în special energie hidroelectrică şi energie eoliană, urmată de Danemarca (77,2%), cel mai mult energie eoliană, şi Austria (74,7%), în special energie hidroelectrică. Ponderi ridicate sunt şi în Portugalia (61%), Croaţia (55,5%), Letonia (53,3%), Spania (50,9%), Finlanda (47,92%), Germania (47,63%) şi România (43,72%).
La polul opus, cea mai redusă pondere a electricităţii din surse regenerabile era în Malta (10,1%), Ungaria (15,3%), Cehia (15,5%) şi Luxemburg (15,9%).
În total, sursele de energie regenerabilă au crescut cu 5,7% din 2021 în 2022.
Energia eoliană şi cea hidroelectrică au fost responsabile pentru mai mult de două treimi din electricitatea totală generată din surse de energie regenerabilă (37,5% şi, respectiv 29,9%).
Restul de o treime din electricitate a venit de la energia solară (18,2%), biocombustibili solizi (6,9%) şi alte surse de energie regenerabilă (7,5%).
Sursa cu cel mai rapid ritm de creştere este energia solară: în 2008 reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în UE. Agerpres
ECONOMIE
Comisia Europeană a aprobat ajutoare de peste 37 milioane euro pentru producătorii de tomate şi usturoi din România
Comisia Europeană a aprobat miercuri o schemă de ajutoare în valoare de 37,6 milioane de euro (187 milioane de lei) notificată de către România.
Această schemă este destinată sprijinirii producătorilor de tomate și usturoi, având în vedere contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina, conform unui comunicat al Executivului comunitar.
Schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar de criză pentru ajutoarele de stat, adoptat de Comisie la 23 martie 2022 şi modificat ulterior la 20 iulie 2022 şi la 28 octombrie 2022.
În cadrul schemei, ajutorul va fi acordat sub formă de granturi directe.
Măsura va fi deschisă producătorilor de tomate în spaţii protejate, precum sere, precum şi producătorilor de usturoi, care sunt în pericol să îşi piardă lichiditatea financiară din cauza dificultăţilor de pe piaţa agricolă provocate de invazia rusească din Ucraina.
Sprijinul nu va depăşi 280.000 de euro pentru fiecare beneficiar şi va fi acordat până la data de 30 iunie 2024.
Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107, alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar.
Pe această bază, Comisia a aprobat schema în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat. Agerpres
Sute de mii de lei aruncați la Cluj pe eutanasierea câinilor. Fără programe de sterilizare, județul se va umple de patrupede
Al doilea contor pentru energia electrică: o parte dintre români, obligați să îl instaleze. Facturile vor crește după montare
Șofer tras pe dreapta, pe Autostrada A1 pe raza județului Alba, la o zi după ce a fumat un joint cu canabis. Ce s-a întâmplat după
Botoșani: Sute de mii de euro aruncați pe un centru pentru sinistrați într-o zonă fără calamități. „E frumos tare, dar gol”
STUDIU: Mașinile cu motoare puternice sunt mai predispuse la ACCIDENTE
Sute de mii de euro aruncați pe un centru pentru sinistrați într-o zonă fără calamități. „E frumos tare, dar gol”
Produsele ieșite din garanție vor putea fi reparate la prețuri rezonabile. Directivă europeană cu obligații pentru producători
