Mare parte din țară se află, joi dimineață, sub avertizare meteo de ceață densă, cu vizibilitate redusă. Administrația Națională de Meteorologie a emis joi, 23 martie, avertizare cod galben de ceață valabilă în 16 județe din țară.

Potrivit meteorologilor, se va semnala local ceață care determină scăderea vizibilității local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri.

Zone vizate:

Până la ora ora 8:00

Județul Brăila ;
Județul Ialomiţa ;
Județul Argeş: Costești, Buzoești, Bârla, Slobozia, Bradu, Ungheni, Stolnici, Lunca Corbului, Suseni, Albota, Căteasca, Rătești, Recea, Rociu, Căldăraru, Negrași, Hârsești, Mozăceni, Popești, Izvoru, Oarja, Săpata, Teiu, Râca;
Județul Prahova: Brazi, Valea Călugărească, Bărcănești, Puchenii Mari, Târgșoru Vechi, Ciorani, Poienarii Burchii, Albești-Paleologu, Colceag, Berceni, Șirna, Gorgota, Râfov, Drăgănești, Tomșani, Dumbrava, Baba Ana, Fulga, Cocorăștii Colț, Tinosu, Gherghița, Olari;
Județul Buzău: Pogoanele, Smeeni, Padina, Glodeanu-Siliștea, Glodeanu Sărat, Luciu, Brădeanu, Amaru, Mihăilești, Largu, Florica;
Județul Călăraşi ;
Județul Giurgiu ;
Județul Ilfov ;
Județul Teleorman ;
Județul Dâmboviţa: Titu, Potlogi, Cornești, Corbii Mari, Dragodana, Răcari, Crevedia, Petrești, Cojasca, Lungulețu, Mătăsaru, Ciocănești, Odobești, Tărtășești, Finta, Braniștea, Uliești, Mogoșani, Conțești, Vișina, Brezoaele, Sălcioara, Poiana, Dobra, Șelaru, Produlești, Costeștii din Vale, Morteni, Butimanu, Răscăeți, Slobozia Moară, Cornățelu, Bilciurești;

Până la ora 09.00:

Județul Harghita – zona depresionară, respectiv zona localităților: Miercurea Ciuc, Toplița, Gheorgheni, Ditrău, Sândominic, Remetea, Joseni, Suseni, Ciumani, Ciucsângeorgiu, Sărmaș, Frumoasa, Lăzarea, Sânsimion, Cârța, Siculeni, Mihăileni, Tomești, Gălăuțaș, Ciceu, Sânmartin, Sâncrăieni, Dănești, Subcetate, Mădăraș, Tușnad, Sântimbru, Voșlăbeni, Cozmeni, Leliceni, Păuleni-Ciuc, Racu;I

Județul Olt;
Județul Dolj;
Județul Mehedinţi;

Până la ora 10.00:

Județul Constanta – zona continentală, respectiv zona localităților: Medgidia, Cernavodă, Murfatlar, Hârșova, Mihail Kogălniceanu, Cobadin, Ostrov, Cogealac, Negru Vodă, Băneasa, Nicolae Bălcescu, Topraisar, Mircea Vodă, Castelu, Poarta Albă, Rasova, Lipnița, Ciobanu, Crucea, Peștera, Chirnogeni, Albești, Independența, Oltina, Aliman, Mihai Viteazu, Ciocârlia, Ghindărești, Amzacea, Cuza Voda, Deleni, Adamclisi, Saligny, Dobromir, Mereni, Seimeni, Ion Corvin, Topalu, Gârliciu, Comana, Bărăganu, Pantelimon, Târgușor, Fântânele, Tortoman, Cerchezu, Siliștea, Saraiu, Horia, Grădina, Vulturu, Dumbrăveni;
Județul Tulcea – zona continentală, respectiv zona localităților: Tulcea, Măcin, Babadag, Sarichioi, Isaccea, Jijila, Greci, Baia, Niculițel, Topolog, Luncavița, Somova, Cerna, Carcaliu, Turcoaia, Frecăței, Mihail Kogălniceanu, Casimcea, Slava Cercheză, Nalbant, Dăeni, Mihai Bravu, Ceamurlia de Jos, Izvoarele, Stejaru, Nufăru, Ostrov, Văcăreni, Ciucurova, Peceneaga, Dorobanțu, Beidaud, Horia, Valea Teilor, Hamcearca, Grindu, Smârdan, I.C. Brătianu, Ceatalchioi.

ARN și vitamina B3 au fost găsite în mostrele colectate de pe asteroidul Ryugu care a trecut prin apropierea Pământului, potrivit CNN.

Când cercetătorii au analizat probele colectate din două locuri diferite de pe asteroid au găsit o componentă a ARN, precum şi vitamina B3, un element cheie pentru metabolismul organismelor vii.

Aceste informaţii ar putea dezvălui povestea legată de originea sistemului nostru solar, susţin specialiştii

Un studiu care detaliază rezultatele a fost publicat marţi în revista Nature Communications.

Ryugu este un asteroid bogat în carbon, în formă de diamant, care măsoară aproximativ 1 km. Hayabusa2 a fost prima misiune care a colectat o mostră de pe suprafaţa unui asteroid şi apoi a trimis-o pe Pământ.

Echipamentul Agenţiei japoneze de explorare Aerospaţială a colectat o mostră de pe suprafaţa asteroidului în februarie 2019, apoi a tras în asteroid pentru a crea un crater cu o lăţime de 10 metri.

Un eşantion a fost colectat din acest crater în iulie 2019. Apoi, Hayabusa2 a zburat pe lângă Pământ şi a aruncat eşantionul care a aterizat în Australia în decembrie 2020.

Sursa: MediaFax

Până la 40% dintre medicii din regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani şi nu există un plan de înlocuire a acestora, a declarat miercuri, 22 martie 2023, directorul Biroului Regional OMS Europa, dr. Hans Henri P. Kluge.

El a participat la ceremonia de deschidere a reuniunii la nivel înalt a statelor membre ale Biroului Regional OMS Europa despre problematica resurselor umane din sănătate.

„Practic, vrem să schimbăm modul de a gândi, ceea ce înseamnă resursele umane. Această criză se regăseşte în întreaga regiune. (…) Toate aceste probleme au nevoie de politici şi de acţiuni cât mai rapide. (…)

Situaţia este gravă şi trebuie găsite resurse. Până la 40% dintre medicii din această regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani iar un plan de înlocuire a lor nu există. Ceea ce înseamnă că pacienţii vor avea un timp de aşteptare mai lung, un acces mai redus la serviciile de sănătate, o calitate scăzută a actului medical. (…) Trebuie să pregătim noua generaţie de profesionişti”, a subliniat Kluge.

Până la 40% dintre medicii din regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani. Ce susține medicul

Potrivit medicului, în primul rând trebuie păstrată resursa umană din sănătate care există deja.

„Înainte de a atrage alţi oameni, trebuie să îi menţinem pe cei pe care îi avem, să le oferim o pregătire mai bună, să le îmbunătăţim condiţiile de muncă, să înţelegem ce nevoi au – şi la nivel profesional, dar şi la nivel personal – şi să creştem atractivitatea acestei meserii. (…)

Trebuie să ne asigurăm că cererea şi oferta se află la acelaşi nivel”, a arătat reprezentantul OMS.

În opinia sa, este nevoie de un personal medical cu pregătire şi în acest sens trebuie oferite cursuri medicilor şi asistenţilor medicali, dar şi instrumentele necesare.

„Avem nevoie de un personal care să aibă suficientă pregătire şi competenţe corespunzătoare.

Prin urmare, trebuie să le oferim atât cursuri de pregătire, cât şi instrumente digitale. (…)

Până la 40% dintre medicii din regiune urmează să se pensioneze în următorii zece ani. Miercuri şi joi, are loc, la Bucureşti, Reuniunea la nivel înalt a statelor membre OMS Europa

În al treilea rând, trebuie să abordăm şi problema migraţiei.

Există o migraţie a lucrătorilor din domeniul sănătăţii iar România este cel mai mare producător de medici şi asistenţi medicali din regiune. (…)

Vă confruntaţi cu un deficit foarte mare de încredere în regiune şi asta se referă la încrederea pe care nu o mai avem în sistemul de sănătate…

Ne confruntăm cu o lipsă a încrederii politicienilor în sistemul de sănătate.

Dacă nu există încredere, nu vom avea nici investiţii”, a evidenţiat medicul.

Miercuri şi joi, are loc, la Bucureşti, Reuniunea la nivel înalt a statelor membre OMS Europa pe tema resurselor umane din sănătate.

Vor fi discutate modalităţile de pregătire, motivare şi gestionare a resurselor umane.

La întâlnire participă miniştri, secretari de stat, şefi ai departamentelor de resurse umane şi experţi în domeniu din regiunea europeană a OMS.

Reuniunea la nivel înalt este o oportunitate pentru statele membre să dezvolte strategii coordonate în domeniul resurselor umane care să asigure sustenabilitatea sistemelor de sănătate. Agerpres

Polițiștii au emis 1.977 de ordine de protecție provizorii în primele două luni ale acestui an. Din acestea, 824 au fost transformate în ordine de protecție definitive de către instanțele de judecată.

„În aceeaşi perioadă, poliţiştii au intervenit la 15.093 de cazuri de violenţă domestică, dintre care 7.248 în mediul urban şi 7.845 în mediul rural”, informează un comunicat al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) transmis, miercuri, AGERPRES.

La nivel naţional, în primele două luni ale anului 2023, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut cu 3,9%, faţă de primele două luni ale anului 2022, de la 8.390 la 8.719 de fapte.

Au fost înregistrate creşteri, comparativ cu perioada similară din anul 2022, pentru loviri sau alte violenţe (de la 5.064 la 5.309 fapte) şi ameninţare (de la 982 la 992 de fapte).

„De asemenea, au fost înregistrate scăderi ale infracţiunilor de tentativă la omor (de la 14 la 8 fapte), omor (de la 14 la 6 fapte) şi lipsire de libertate în mod ilegal (de la 44 la 25 de fapte)”, arată sursa citată.

Cea mai mare pondere în cadrul infracţiunilor o au „lovirea sau alte violenţe” – 62% (5.309 fapte), ,,ameninţarea” – 12% (992 de fapte), „abandonul de familie” – 10% (858 de fapte), „nerespectarea măsurilor dispuse prin ordinele de protecţie” – 7% (641 de fapte) şi „nerespectarea măsurilor privind încredinţarea minorului” – 4% (341 de fapte), acestea împreună reprezentând 95% din totalul infracţiunilor

După locul comiterii, 4.618 infracţiuni au fost comise în mediul urban, 4.099 în mediul rural, 7.108 la domiciliu şi 1.611 în spaţiul public.

Aproape 2.000 de ordine de protecţie provizorii, emise în primele două luni ale anului 2023. Au fost sesizate 641 de infracţiuni, cu 27% mai multe faţă de perioada similară a anului 2022

„În primele două luni ale anului 2023, s-a înregistrat o creştere atât a numărului autorilor (8.844) care comit astfel de fapte, cât şi a victimelor acestora (9.094). Din totalul victimelor infracţiunilor de violenţă domestică, 1.652 sunt bărbaţi, 6.041 sunt femei, iar 1.401 sunt minori”, precizează IGPR.

În aceeaşi perioadă, instanţele judecătoreşti au emis 1.799 de ordine de protecţie, 824 fiind provenite din ordine de protecţie provizorii.

1.603 ordine de protecţie au fost emise la solicitarea victimelor, 137 la solicitarea procurorului şi 59 la solicitarea altor instituţii abilitate în acest sens.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecţie, au fost sesizate 641 de infracţiuni, cu 27% mai multe faţă de perioada similară a anului 2022, dintre care 393 în mediul urban şi 248 în mediul rural.

La nivel naţional, au fost emise 1.977 de ordine de protecţie provizorii, 824 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie.

„Numărul mai mare de infracţiuni de violenţă în familie indică faptul că victimele acestor fapte au din ce în ce mai multă încredere să se adreseze Poliţiei Române, pentru ajutor”, se mai arată în comunicat.

Aproape 2.000 de ordine de protecţie provizorii, emise în primele două luni ale anului 2023. Peste 500 de instrumente de protecţie pentru victimele violenţei domestice

În perioada ianuarie – februarie 2023, la nivelul DGPMB şi al inspectoratelor de poliţie judeţene Iaşi, Mureş şi Vrancea, unităţi care au intrat în etapa I a Proiectului Pilot pentru implementarea SIME, au fost emise 588 de instrumente de protecţie pentru victimele violenţei domestice, dintre care 405 ordine de protecţie provizorii şi 183 de ordine de protecţie (emise de instanţele judecătoreşti).

În 73 de situaţii, a fost pusă în aplicare măsura „obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere”, reprezentând 12,4% din totalul ordinelor de protecţie provizorii emise şi ordinelor de protecţie emise de instanţele judecătoreşti.

„În 339 dintre situaţii, victima a refuzat monitorizarea electronică în cadrul măsurilor dispuse prin ordinul de protecţie provizoriu, reprezentând 57,6% dintre ordinele de protecţie provizorii emise”, informează IGPR. Agerpres